Controlul bugetar

Controlul bugetar

Fiind integrat in procesul bugetar, controlul este deseori infatisat ca o etapa distincta a acesteia, sau ca o activitate ce se desfasoara pe parcursul executiei bugetului.

In realitate el este prezent inca de la inceput in toate fazele procesului bugetar, desi activitatea cea mai intensa se realizeaza de-a lungul executiei bugetului.

In functie de organele care il exercita distingem: controlul politic, controlul juridisctional si cel administrativ, iar in raport cu momentul in care se efectueaza delimitam controlul preventiv, concomitent si controlul ulterior.

Controlul politic este exercitat de catre Parlament. El se exercita mai intai asupra proiectului de buget supus analizei si amendarii prealabile in comisiile specializate pentru buget-finante ale celor doua camere si apoi dezbaterii si aprobarii in plenul celor doua camere. Cu acest prilej se analizeaza atat conturile anuale de executie a sistemului unitar de bugete, constatandu-se masura in care executivul si organismele sale implicate in executie au respectat autorizatia data de catre Parlament odata cu aprobarea bugetului, cat si stadiul executiei bugetului pe anul in curs si cifrele inscrise in proiectul pentru anul urmator. Aici controlul ulterior asupra exercitiului incheiat si asupra celui in curs este insotit de controlul preventiv asupra proiectului de buget pentru exercitiul viitor. Aceasta inseamna ca sansele aprobarii viitorului buget depind si de grija pentru executia normala in exercitiile precedente.

Controlul politic se exercita si in cursul executiei bugetului. Parlamentului ii sunt prezentate periodic rapoarte ale Guvernului privind mersul executiei bugetare, iar comisiile sale permanente, sau comisii special constituite pot intreprinde actiuni de control asupra executiei bugetului, informand Parlamentul in legatura cu concluziile desprinse. De asemenea Parlamentul exercita controlul si cu prilejul dezbaterii, in vederea ratificarii, a ordonantelor de urgenta emise de catre Guvern, cu implicatii bugetare si cu prilejul dezbaterii si aprobarii propunerilor de rectificare a bugetului in cursul anului. Senatorii si deputatii pot cere explicatii executivului, ministrului finantelor sau ordonatorilor principali de credite bugetare, cu prilejul interpelarilor in Parlament in legatura cu problemele semnalate de catre electorat privind domeniul bugetar. Un loc aparte il detine controlul parlamentar ulterior cu prilejul analizei si aprobarii conturilor generale anuale asupra executiei sistemului unitar de bugete si a raportului anual al Curtii de Conturi.

Curtea de Conturi este un organism specializat de control al Parlamentului, insarcinat cu executarea controlului jurisdictional.

Controlul Curtii verifica piesa cu piesa actele justificative prezentate de catre contabili si examineaza conturile pentru fiecare an, curtea dand descarcare de gestiune daca conturile sunt gasite in ordine. Actele de indisciplina financiara sunt semnalate Procurorului, care poate sesiza Tribunalul Curtii abilitat sa judece cazurile de incalcare a Legii Finantelor Publice si a disciplinei bugetare.

Curtea nu judeca activitatea ordonatorilor de credite principali, ci inscrie constatarile sale in raportul sau anual pe care il prezinta Presedintelui si il trimite Parlamentului spre informare.

Controlul administrativ este exercitat de catre organele specializate ale Guvernului, Ministerului Finantelor, si altor ministere si organisme ale administratiei publice centrale si locale.

La nivelul Guvernului functioneaza un corp de control al primului ministru care poate desfasura actiuni de control  in domeniul bugetar.

In cadrul Ministerului Finantelor functioneaza Directia Generala a Controlului Financiar de Stat si Garda Financiara, iar organele teritoriale specializate sunt integrate in Directiile Generale ale Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat care au in structura lor si sectii ale Garzii Financiare.

Organele specializate ale Ministerului Finantelor verifica la institutiile publice si la agentii economici modul de folosire a fondurilor primite de la buget, exactitatea si realitatea datelor din evidentele acestora si modul de folosire si administrare a fondurilor.

Garda financiara executa controlul operativ si inopinant in legatura cu aplicarea si executarea legilor fiscale si a reglementarilor vamale, urmarind impiedicarea oricarei sustrageri sau eschivari de la plata impozitelor si taxelor.

In sfarsit, controlul administrativ este si unul ierarhic, exercitat de catre organele specializate ale ministerelor si institutiilor centrale si locale la unitatile din subordine si vizand verificarea legalitatii, oportunitatii si eficientei utilizarii resurselor primite din bugetul statului.(Tulai C.2007)

Privind acum controlul bugetar, in ansamblul sau putem spune ca obiectul acestuia il reprezinta actele de decizie si de executie ale tuturor persoanelor implicate in procesul bugetar, incepand cu Guvernul, continuand cu ordonatorii de credite si terminand cu simplii manuitori ai banului public. In toate cazurile se urmareste respectarea stricta a legilor si disciplinei bugetare, incasarea integrala si la timp a veniturilor, prevenindu-se evaziunea dar si abuzurile fiscale, cheltuirea judicioasa a resurselor alocate, in limitele si pentru destinatiile aprobate.

Si in domeniul bugetar, controlul cel mai eficace este cel preventiv, menit sa asigure respectarea legalitatii, oportunitate si eficienta in manuirea banului public. Cel concomitent, exercitat cu prilejul efectuarii platii are o eficacitate mai redusa, verificandu-se doar daca operatiile anterioare de angajare, lichidare si ordonantare s-au facut corect. Controlul ulterior este doar constatativ, prin ,masurile si sanctiunile aplicate putandu-se cel mult preveni actele de indisciplina financiara in viitor, existand putine sanse de a se repara prejudiciile aduse statului prin evaziune fiscala sau prin risipa in cheltuirea banului public.