Corelatia dintre credit si politica monetara a statului

Corelatia dintre credit si politica monetara a statului

1. Politica monetara - componenta a politicii economice a statului

In economia de piata, politica economica reprezinta interventia deliberata a statului in domeniul economic in scopul indeplinirii anumitor obiective de ordin social sau conjunctural. In conditiile in care statul este considerat centrul de decizie si promotorul politicii economice, Guvernul sub controlul Parlamentului, insarcineaza administratia sa execute ordinele necesare indeplinirii obiectivelor propuse. Astfel, obiectivul fundamental al politicii economice il constituie stabilitatea preturilor alaturi de: cresterea economica durabila, ocuparea deplina a fortei de munca, sustenabilitatea balantei de plati. Pentru atingerea acestor obiective, ce constituie un optim, in realizarea caruia apar dificultati, la nivelul fiecarei tari se identifica mai multe instrumente de interventie care sa conduca la cele mai bune rezultate:

● control direct (preturi, salarii, comert exterior);

● politica fiscal-bugetara, politica monetara, valutara, comerciala.

Politica monetara reprezinta una dintre componentele esentiale ale politicii economice, ea concretizandu-se, la modul general, in actiunea monedei asupra economiei. Profesorul C. Kiritescu a definit politica monetara ca fiind "ansamblul de masuri luate de stat si banca centrala pentru realizarea echilibrului dintre masa banilor in circulatie si nevoile de bani ale economiei, sau pentru influentarea intr-un anumit sens a conjuncturii economice". Importanta politicii monetare rezulta din obiectivul fundamental al acesteia, respectiv stabilitatea preturilor la care se adauga limitarea inflatiei si mentinerea valorii interne si externe a monedei.

In derularea ei, politica monetara trebuie sa tina seama de actiunea sistemului bancar care reprezinta si exprima nevoile economiei si de actiunea trezoreriei care reprezinta si exteriorizeaza cerintele statului. In raport cu doctrina economica a fortelor politice care conduc tara, politica monetara prezinta nuantari si diferentieri, de la o perioada la alta, in functie de obiectivele politico-economice, interne si externe. Ea poate avea o contributie substantiala la dezvoltarea pe termen lung daca alaturi de politica financiara conduce la crearea unui climat favorabil cresterii economice.

2. Creditul intern - contrapartida a masei monetare

Masa monetara reprezinta totalitatea activelor care pot fi utilizate de catre intreprinderi, institutii publice si populatie pentru procurarea bunurilor, serviciilor precum si pentru plata datoriilor. In general, in structura masei monetare se includ: moneda efectiva (numerarul); moneda scripturala (de cont); dppozitele la termen si in vederea economisirii; alte active cu grad mai mare sau mai redus de lichiditate.

Corelatia dintre masa monetara si lichiditatea economica este in functie de capacitatea economiei de a furniza alaturi de moneda propriu-zisa si alte active cu grad mai mare sau mai mic de lichiditate, care sa satisfaca nevoile agentilor economici nefinanciari.

Lichiditatile se prezinta sub forma creantelor asupra intermediarilor financiari (banci centrale, comerciale, trezorerie) detinute de subiectii economici nefinanciari si care reprezinta contrapartidele masei monetare.

Analizand contrapartidele masei monetare, acestea se impart in doua categorii:

● creante monetare interne (credit intern);

● creante monetare asupra strainatatii (active externe).

1. Creditul intern include creditul guvernamental, ca expresie a creantelor asupra statului si creditul neguvernamental, respectiv creantele asupra economiei. Aceste componente reprezinta fundamentul creatiei monetare, al formarii si modificarii masei monetare si a structurii acesteia. Aceste creante rezulta din relatiile care se stabilesc in cadrul pietei monetare intre banca centrala, trezoreria statului si celelalte institutii financiar-bancare.

Creantele asupra statului iau in considerare atat creditele acordate statului cat si titlurile emise de catre stat. Evolutia acestei contrapartide a masei monetare depinde de mai multi factori, dintre care amintim: repartitia titlurilor publice negociabile intre institutiile de credit si agentii nefinanciari; marimea deficitului bugetar; structura portofoliului de titluri detinute de agentii nefinanciari. In cazul in care titlurile publice subscrise de banci sunt cumparate pe piata de catre agentii nefinanciari, atunci creatiile monetare initiale vor fi anulate si vom asista la o restrangere a masei monetare. In situatia inversa, cumpararea titlurilor de catre banci de pe piata financiar- monetara determina creatie monetara si cresterea masei monetare in circulatie.

Creantele asupra economiei (creditul neguvernamental) reprezinta finantarea acordata de institutiile de credit subiectilor economici nefinanciari rezidenti, cuprinzand creditele (inclusiv avansurile si efectele de incasat) si titlurile de plasament.

Activele externe reprezinta diferenta dintre activele in valuta ale tarii si obligatiile in valuta ale acesteia. Evolutia acestora se reflecta in balanta de plati externe. Aceasta contrapartida a masei monetare, reflecta impactul relatiilor cu strainatatea asupra cantitatii de masa monetara in circulatie la un moment dat.

Ponderea creditului neguvernamental in PIB ar putea atinge anul acesta un procent de 19.2% in PIB in conditiile in care in 2000 acesta era de 9,3%.

Oficialii BNR estimeaza pentru acest an o crestere cu 28.6% a creditului neguvernamental, in termeni nominali, ceva mai temperata fata de aceea inregistrata in 2004 (+38%). Se asteapta o crettere mai pronuntata a creditului in lei (+31,4%), creditul in valuta ar putea inregistra un salt de 26,8%, crestere la jumatate fata de aceea din 2004.

Creditul neguvernamental s-a redus in luna ianuarie cu 1,1% pana la nivelul de 413.355 mld lei, fiind rezultatul reducerii cu 2,5% a componentei in valuta exprimata in lei si al majorarii cu 1.1% a celei in lei.La 31 ianuarie 2005 creditul neguvernamental a inregistrat o crestere de 32,3% fata de 31 ianuarie 2004, pe seama majorarii cu 16,9% a componentei in lei si cu 45,2% a componentei in valuta exprimata in lei.

Creditul guvernamental net a inregistrat un sold negativ de -55.345 mld lei (fata de -52.429 mld lei decembrie 2004) ca urmare a:

Majorarii Contului General al Trezoreriei Statului;

Rascumpararea unor titluri de stat in lei lansate de Ministerul Finantelor Publice pe piata interna.

Diminuarii contului de disponibil in valuta a Ministerului Finantelor Publice deschis la Banca Nationala.

Creditul intern si componentele sale :