DERULAREA MISIUNII DE AUDIT - STUDIU DE CAZ

DERULAREA MISIUNII DE AUDIT - STUDIU DE CAZ

In baza planului anual de audit conducatorul departamentului de audit intern din cadrul AB BANK SA a dispus desfasurarea unei misiuni de audit de conformitate privind activitatea de creditare la Sucursala Bucuresti a bancii.

1 Descrierea entitatii auditate

Banca Comerciala AB BANK SA - sediul central
Bucuresti, Str. Tineretului nr.1, sector 2

Banca Comerciala AB BANK SA - Sucursala Bucuresti

Bucuresti, str. Parcului nr. 1, sector 1

Banca Comerciala AB BANK SA a fost infiintata pe data de 15 iulie 1999, la Bucuresti, printre actionari numarandu-se firme romanesti si straine cu mare forta financiara si cu un puternic impact economic si social, precum: S.C. Atlantic Travels S.R.L., S.C. Atlantida S.R.L., S.C. Safa S.R.L., S.C. Euroconf SA, S.C. Phoenix Star S.R.L.

In prezent, Banca Comerciala AB BANK SA are o retea teritoriala de 44 unitati in principalele orase ale tarii si oportun repartizate in teritoriu.

Structura actionariatului

La data de 30 iunie 2007, capitalul social al bancii era in suma de 103.285.065,4 lei, impartit in 1.032.850.654 actiuni cu valoarea nominala de 0,1 lei/actiune.

Structura capitalului social la 30.06.2007 se prezinta astfel:

Persoane fizice: 81,15% (838.161.517 actiuni);

Persoane juridice: 18,85% (19689.137 actiuni).

Participatie straina: 32,19% (332.488.140 actiuni):

Persoane fizice: 27,17% (280.669.290 actiuni);

Persoane juridice: 5,02% (51.818.850 actiuni).

Participatie romana: 67,81% (700.362.514 actiuni):

Persoane fizice: 53,98% (557.492.227 actiuni);

Persoane juridice: 13,83% (142.870.287 actiuni).

Total: 100% (1.032.850.654 actiuni)

Rezultate financiare AB BANK

La 30 septembrie 2007, activele Bancii Comerciale AB BANK SA au crescut cu 53% fata de perioada similara a anului precedent, ajungand la 677.087 mii lei, adica cca.216 mil euro. Cresteri importante s-au inregistrat atat la surse, care au crescut cu 78,69%, cat si la plasamentele in credite, care au crescut cu 62,24% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Rezultatele financiare inregistrate de banca au cunoscut depasiri fata de prevederile Bugetului de venituri si cheltuieli. Astfel, profitul brut a fost de 1750 mii lei (cca. 4,7 mil euro), reprezentand 116,6 % fata de cel bugetat, iar profitul net a fost de 12.914 mii lei (peste 4,1 mil. euro), reprezentand 115,2% fata de buget.
Rezultatele consemnate in primele noua luni ale anului au fost inregistrate in contextul unor investitii de peste 3 mil. euro, concretizate in extinderea retelei teritoriale, cresterea numarului de bancomate si automate de schimb valutar, dezvoltarea sistemelor IT, precum si dotarea si modernizarea sediilor. AB BANK SA numara la aceasta data 44 de unitati si va ajunge pana la sfarsitul anului 2007 la un numar de 100 unitati operationale, 120 de ATM-uri si 15 ASV-uri

Strategie

In perioada 2007 - 2009, Banca Comerciala AB BANK SA pregateste:

- imbunatatirea modului de oferire a produselor si serviciilor;

- implementarea conceptului '24 de ore din 24' la dispozitia clientului sustinut printr-o serie de servicii oferite de banca: online banking, telefon banking;

- controlul permanent al calitatii portofoliului de credite;

- dezvoltarea culturii AB BANK in randul tuturor salariatilor;

- elaborarea unei strategii privind resursele umane si cresterea calitatii personalului.

Sucursala Bucuresti

A fost deschisa la 25.07.2001, organigrama sa actuala fiind prezentata mai jos.

Sucursala Bucuresti a AB BANK SA ofera urmatoarele produse si servicii:

- Produse de economisire - depozite ;

- Produse de economisire - certificate de depozit;

- Credite si programe de finantare:

1. credite persoane fizice:

a.- credite imobiliare ;

b.- credite auto;

c.- credite de nevoi persoane;

d.- facilitati overdraft,

2. credite persoane juridice:

a.- linii de credit;

b.- credite pentru finantarea investitiilor;

c.- credite pe instrumente in curs de incasare.

Sucursala acorda si credite finantate din fonduri externe si anume credite KfW, acordate din linia de finantare externa obtinuta de la Kreditanstalt fur Wiederaufbau.

Pot beneficia de credite:

- societati comerciale;

- persoane fizice autorizate;

- asociatii familiale;

- liber profesionisti;

- alte persoane care desfasoara activitati economice.

Servicii oferite:

1. operatiuni de incasari si plati cu numerar, in lei si valuta;

2. operatiuni de schimb valutar pentru persoane fizice;

3. operatiuni cu numerar prin Western Union

depozitare de valori si documente de valoare de la persoane fizice sau juridice;

5. transferuri intra-bancare;

6. transferuri inter-bancare in lei prin intermediul Serviciului Electronic de

Plati;

7. transferuri interne si internationale in valuta prin intermediul retelei Swift si

al bancilor de corespondent;

8. operatiuni de schimb valutar in cont cu clientii nebancari la vedere (valuta/lei

si valuta/valuta);

9. operatiuni de schimb valutar in cont cu clientii nebancari la termen (valuta/lei

si valuta/valuta);

ORGANIGRAMA AB BANK SA - SUCURSALA BUCURESTI

10. operatiuni de schimb valutar prin intermediul casei de schimb valutar si

automatelor de schimb valutar.

Operatiuni conexe activitatii de creditare:

1. scrisori de garantie bancara;

2. eliberarea scrisorilor de bonitate, de intentie, de sprijin (confort) pentru clientii

bancii

3. servicii de consultanta de specialitate, evaluari, studii de fezabilitate, etc.

Alte servicii:

1. avalizarea si decontarea biletelor la ordin si a cambiilor;

2. deschideri de acreditive in lei si in valuta;

3. remiterea spre incasare a borderourilor cu cecuri barate, bilete la ordin, cambii

si alte documente;

efectuarea de plati catre furnizorii de utilitati;

5. deschideri de conturi de disponibilitati;

6. confirmari de solduri din extrase de cont (pentru persoane fizice si juridice);

7. fotocopii documente legate de activitatea bancara;

8. consultarea bazei de date CIP la cererea clientilor (persoane fizice si juridice).

Riscuri identificabile

Sucursala este expusa riscului de credit, in conditiile nerespectarii reglementarilor in vigoare referitoare la:

- intocmirea documentatiei de credit;

- semnarea contractelor de credit si a actelor aditionale la acestea;

- incasarea comisioanelor aferente creditelor;

- incheierea contractelor de garantie;

- indeplinirea conditiilor de publicitate pentru garantiile reale mobiliare;

- notificarea debitorilor cedati in cazul cesiunilor de creanta;

- verificarea faptica privind existenta si integritatea garantiilor;

- indeplinirea conditiilor ce au stat la baza prelungirii liniilor de credit;

- intocmirea, reinnoirea, suplimentarea si cesionarea politelor de asigurare aferente garantiilor;

- evidentierea in afara bilantului a creantelor.

Totodata, sucursala este expusa riscului operational, legal si reputational, in conditiile:

- monitorizarii necorespunzatoare a operatiunilor derulate prin conturile clientilor, ceea ce conduce la imposibilitatea detectarii operatiunilor neobisnuite sau suspecte si a raportarii acestora;

- acceptarii la deschiderea de conturi ale clientilor a unor documentatii incomplete;

- neactualizarii, in unele cazuri, a evidentelor privind identitatea clientilor intocmite la inceputul relatiilor cu acestia;

- notificarii cu intarziere la CIP a incidentelor de plata produse cu cecuri si bilete la ordin;

- neanularii sau anularii cu intarziere a unor file de cec;

- selectarii eronate, in unele cazuri, a motivului de refuz in cazul producerii unor incidente de plata cu bilete la ordin sau a neselectarii tuturor motivelor de refuz la plata in cazul unor file de cec;

- intocmirii cu intarziere a somatiei in cazul producerii unui incident de plata major;

- comunicarii eronate a perioadei de interdicttie bancara in cazul producerii unor incidente de plata majore asupra conturilor unor clienti;

- netransmiterii la CIP a unor cereri de rectificare;

- nedetinerii unei evidente complete a cecurilor decontate, aflate in posesia clientilor sau retrase din circulatie.

2 Documentele intocmite in timpul si ca urmare a misiunii de audit.

Schema generala de derulare a unei misiuni de audit intern de conformitate este prezentata mai jos.

Documentele rezultate in timpul si ca urmare a derularii misiunii de audit de conformitate desfasurate sunt prezentate in anexe.

CONCLUZII

Sistemul bancar are o importanta deosebita in cadrul economiei, cu precadere in cadrul economiei de piata, fiind comparat cu sistemul circulator in organismul uman. Sistemul bancar asigura mijlocul de schimb pe piata, contribuind nemijlocit la dezvoltarea tuturor componentelor economiei a caror evolutie este legata de nevoia de mijloace banesti.

Un sistem bancar sanatos este indispensabil cresterii economice, in timp ce un sistem bancar mai putin sanatos poate genera efecte adverse insemnate. In acelasi timp, conditiile economice stabile si cresterea economica sunt indispensabile unui sistem bancar sanatos.

In schimb, un sistem bancar cu probleme poate genera: restrangerea cresterii economice; obstructionarea conditiilor si a politicii monetare; efecte nefavorabile asupra mediului extern, a cursului de schimb si a gradului de sustenabilitate a datoriei; costuri fiscale ridicate. In plus, sistemele de plati pot fi serios afectate dat fiind faptul ca bancile cu probleme nu reusesc sa-si onoreze obligatiile de compensare a creantelor. Ca urmare, incetinirea tranzactiilor genereaza efecte nefavorabile asupra activitatii economice sau chiar stopeaza cresterea economica.

La nivel mondial, exista o bogata experienta privind factorii care pun in pericol siguranta si soliditatea unei banci.

Fluctuatiile activitatii economice determina modificari ale asteptarilor pe piata si creaza tensiune in sistemul financiar. Bancile prospera in perioadele de boom si sufera in perioadele de declin. Cand debitorii intampina dificultati si nu-si pot achita creditele, provizioanele bancilor cresc, profitul si capitalul scad si bancile reduc volumul de credite acordate. Conditiile financiare globale, cum ar fi modificarile conditiilor comerciale si ale ratelor dobanzilor la nivel international (conducand la scurgeri de capital), pot avea si ele o influenta adversa asupra sigurantei unei banci.

Riscul inerent activitatii bancare este intotdeauna prezent, atata vreme cat bancile sunt institutii cu putere mare de influenta si care pot falimenta. Modificarile de scadenta, alaturi de natura activelor si pasivelor, predispun bancile la insolvabilitate. Operatiunile de acordare a imprumuturilor sunt riscante datorita informatiilor asimetrice, dat fiind faptul ca cei care apeleaza la imprumuturi dispun de mai multe informatii privind riscul asociat creditului din punctul lor de vedere, comparativ cu bancile care il acorda, iar deponentii nu detin informatii privind siguranta bancii.

Activitatea bancara defectuoasa este de obicei sursa principala a pozitiei financiare deficitare a bancilor. Aceasta include un management inadecvat, un circuit al informatiilor slab dezvoltat, slabiciuni ale modului de evaluare, contabilizare, raportare si estimare a riscului.

Constrangerile financiare, incluzand detinerea institutiilor financiare de catre sectorul public, restrictiile excesive aplicate operatiunilor bancare si restrictionarea infiintarii de noi institutii financiare, sau interventia autoritatilor in operatiunile efectuate de banci conduc la dobanzi sub nivelul pietei sau la expansiunea si distributia creditului sub parametrii optimi.

Cadrul legal si institutional inadecvat, incluzand legi perimate, tribunale ineficiente si un cadru deficitar de reglementare/supraveghere, determina asumarea unui risc excesiv, concentrarea creditelor si evaluarea inadecvata a acestora prin metode care supraapreciaza profitul si capitalul bancii. Supravegherea defectuoasa si problemele generate de lipsa autoritatii, incompetenta si lipsa personalului calificat pot submina soliditatea unei banci.

Liberalizarile financiare necorespunzatoare (inlaturarea controlului asupra dobanzilor, a plafoanelor de credit, a restrictiilor privind activitatile, etc.) stimuleaza bancile sa isi asume mai multe riscuri. Daca autoritatile nu sunt capabile sa intreprinda actiuni severe de supraveghere a riscului asumat de banci sunt afectate atat portofoliul de credite, cat si siguranta bancilor.

Un rol esential in inlaturarea acestor factori care ameninta un sistem bancar sanatos revine controlului intern si auditului intern.

In tara noastra, legislatia si celelalte reglementari acorda un rol de maxima importanta controlului intern si auditului intern. Controlul intern este definit ca un proces continuu, la care participa consiliul de administratie, conducatorii, precum si personalul institutiilor de credit, prin care se furnizeaza o asigurare rezonabila asupra atingerii obiectivelor sale, iar auditul intern ca o activitate independenta, destinata imbunatatirii activitatii institutiilor de credit, fie prin indeplinirea unor angajamente de audit, fie prin acordarea unor servicii de consultanta structurilor/entitatilor acestora.

Conducatorilor institutiilor de credit le revin responsabilitati pe linia monitorizarii functionarii adecvate si eficiente a sistemului de control intern.

In cadrul monitorizarii permanente a sistemului de control intern trebuie sa se ia in considerare modificarile intervenite in conditiile interne si externe de desfasurare a activitatii, iar conducatorii au responsabilitatea de a stabili un sistem de detectare a deficientelor sistemului de control intern si de a intreprinde masuri pentru solutionarea respectivelor deficiente.

Obiectivul primar al auditului intern fiind imbunatatirea activitatii institutiilor de credit, acestea trebuie sa organizeze auditul intern ca o componenta a activitatii de monitorizare a sistemului de control intern si a evaluarii gradului de adecvare a nivelului fondurilor proprii in functie de riscurile la care institutiile de credit sunt expuse, in vederea unei evaluari independente a adecvarii politicilor si procedurilor stabilite si a modului in care acestea sunt respectate.

Fenomenele si procesele de transformare din tara noastra constituie o bogata materie prima pentru cercetarea de specialitate. In acest spirit, se realizeaza auditul intern in sistemul bancar din Romania, urmarind prevenirea riscurilor acestui sistem in conditiile in care dinamica ridicata a proceselor economice si necesitatea accelerarii reformei impun in domeniul bancar o politica flexibila si un grad semnificativ de reactie la fluctuatiile de valori mici ale indicatorilor de control.

Responsabilitatile auditului intern sunt axate preponderent pe probleme de eficienta in realizarea obiectivelor sale, analizand daca activitatile se pot desfasura in mod diferit pentru a folosi mai eficent resursele si daca regulile si reglementarile in vigoare sunt adecvate.

Planurile strategice pe termen lung ale auditului intern trebuie sa fie proiectate din perspectiva eficietei. Planificarea auditului intern include recunoasterea riscurilor si consecventei operatiilor ineficiente.

Eficienta auditului intern depinde de buna organizare a activitatii si de resursele potrivite de personal, de comunicarea si relatiile cu celelate structuri/entitati ale institutiei de credit. Principalele tendinte in imbunatatirea calitatii si eficiemtei auditului intern constau intr-o mai mare specializare a auditorilor, pentru a fi cat mai in tema cu activitatile ce vor fi auditate, si in accentuarea orientarii pe risc a misiunilor de audit in vederea eficientizarii activitatii institutiilor de credit..