PI x CI + PE x CE

PC

Putem ajunge la indicele preturilor pentru cheltuielile de investitii (PINV) apoi calculam valoarea reala a cheltuielilor pentru investitii intr-un mod similar.

Definim valoarea totala nominala a cheltuielilor pentru investitii ca suma a cheltuielilor pentru bunuri de investitii interne si a cheltuielilor pentru importuri investitionale:

PINV x I = PI x II + PE x IE (1.18)

Atunci vom defini indicele de preturi al cheltuielilor pentru investitii ca o medie ponderata a preturilor interne, respectiv de import:

In timp ce PC si PINV sunt mediile ponderate ale lui PI, respectiv PE indicele preturilor de consum si indicele preturilor de investitii sunt diferite datorita diferentei dintre ponderile bunurilor interne, respectiv externe in cadrul consumului si in cadrul investitiilor (si in realitate, in timp ce tipurile bunurilor interne si externe destinate consumului si investitiei tind sa difere, componentele - intern si extern - celor doi indecsi de preturi tind de asemenea sa difere).

Vom considera pentru simplitate ca cheltuielile guvernamentale scad pentru bunurile interne. De fapt o pondere mare a cheltuielilor guvernamentale in majoritatea tarilor este pentru salariile persoanelor din sectorul public.

Putem scrie aceasta relatie dupa cum urmeaza:

PG x G = PI x GI (1.20.)

Vom rescrie cererea agregata ca suma a absorbtiei interne si a soldului balantei comerciale.

Cererea totala nominala este data de :

P_I x Q^D = P_I x C_I + P_I x I_I + P_I x G_I + P_I x X  (1.21.)

De mentionat faptul ca produsul PI x Q corespunde cererii bazate pe masurarea valorii nominale a produsului intern brut (PIB).

Pentru a vedea mai bine aceasta legatura putem rescrie relatia de mai sus ca :

P_I x Q^D = (P_I x C_I + P_E x C_E) + (P_I x I_I + P_E x I_E) + P_I x G_I + P_I x X - (P_I x C_E + P_E x I_E)

(1.22.)

Folosind ecuatiile de mai sus si faptul ca valoarea nominala a importurilor PE x Im este egala cu PE x CE + PE x IE ajungem la :

P_I x Q^D = (P_C x C + P_I x I + P_G x G) + (P_I x X - P_E x I_m ) (1.23.)

Analiz@nd ecuatia de mai sus observam ca prima paranteza din membrul drept reprezinta absorbtia nominala (insumarea consumului nominal, investitiilor si cheltuielilor guvernamentale) in timp ce a doua paranteza soldul nominal al balantei comerciale.

Cu aceasta ecuatia se poate rescrie pe scurt ca :

P_I x Q^D = A + P_I x BC  (1.24.)

unde PI x BC este soldul nominal al balantei comerciale definit ca:

P_I x BC = P_I x X - P_E x Im (1.25.)

Cu aceast putem imparti ultimele doua relatii la nivelul preturilor PI si obtinem:

Ecuatia (1.26.) spune ca cererea agregata este suma din absorbtia reala si soldul real al balantei comerciale.

Ecuatia (1.27.) defineste soldul real al balantei comerciale impartit la nivelul preturilor.

Aceste consideratii sunt folositoare in specificarea modelului cererii agregate pentru o economie deschisa.

Inainte de a specifica este necesar sa mentionam c@teva diferente esentiale dintre o economie de tip inchis si una de tip deschis.

Intr-o economie inchisa absorbtia si cererea agregata sunt acelasi lucru: C + I + G.

Intr-o economie deschisa absorbtia masoara cheltuielile totale ale agentilor interni, in timp ce cererea agregata masoara cheltuielile totale pentru bunuri interne ale agentilor interni si straini.

Prin urmare cererea agregata este egala cu absorbtia insumata cu soldul real al balantei comerciale, asa cum reiese din (1.26). Expresia cererii agregate din (1.26) reprezinta o identitate at@ta timp c@t v@nzarile de bunuri interne egaleaza suma absorbtiei reale cu surplusul comercial, masurat in unitati de bunuri interne ca X - (PE / PI) x Im

Pentru a vedea ce reprezinta in realitate aceasta ecuatie trebuie sa vedem mai int@i ce factori determina absorbtia, exportul si importul.

Specific@nd ecuatia care defineste absorbtia si soldul balantei comerciale vom constitui curba I S pentru economii deschise. Vom scrie mai jos o forma redusa a ecuatiei pentru absorbtia bazata pe faptul ca absorbtia este formata din consum, investitii si cheltuieli guvernamentale.

Deoarece am vazut care sunt variabilele care influenteaza consumul si investitiile putem scrie absorbtia ca o functie depinz@nd de

In aceasta ecuatie absorbtia totala (globala) este o functie crescatoare in raport cu cheltuielile guvernamentale, descrescatoare in raport cu taxele, crescatoare in raport cu venitul asteptat disponibil (Y - T)^d, crescatoare in raport cu productivitatea marginala asteptata a capitalului si descrescatoare in raport cu rata dob@nzii.

In continuare avem nevoie de o forma redusa pentru ecuatia balantei comerciale.

In primul rand o crestere a absorbtiei va tinde sa inrautateasca balanta comerciala deoarece o parte destul de insemnata a absorbtiei va fi cheltuita pe importuri.

De aceea ne asteptam ca BC sa devina negativa functie de A/PI In acelasi timp BC este o functie pozitiva de A^E/P^E (absorbtia externa) deoarece atunci c@nd absorbtia externa creste aceasta se face pe seama cresterii achizitiilor externe de bunuri interne, exportul cresc@nd.

In final, presupunem ca BC este o functie pozitiva de EP_I^E/ P_I, care reprezinta pretul relativ al bunurilor externe fata de bunurile interne (EP_I^E este pretul curent intern al bunurilor externe). E este rata nominala de schimb.

Vom defini raportul acestui pret la pretul intern ca rata reala de schimb, pe care o vom nota cu e, dupa cum urmeaza: