Dobanda si rolul sau in economie

DOBANDA SI ROLUL SAU IN ECONOMIE

ROLUL SI FORMELE DOBANZII

Dobanda poate fi definita ca reprezentand o forma de remunerare a creditului de catre debitor, pentru folosirea capitalului imprumutat. Astfel, dobanda poate fi privita ca "pret" al capitalului imprumutat si poate fi analizata atat ca marime absoluta cat si in marime relativa (sub forma de rata procentuala).

♦ Forme ale dobanzii

Diversitatea activitatii economice, precum si tipologia creditorilor si debitorilor

antreneaza forme ale dobanzii, dupa cum urmeaza din clasificarea acestora.

Exista mai multe criterii in functie de care se face analiza tipurilor de dobanzi.

A. Din punct de vedere al bancii, se disting: dobanda bonificata si cea perceputa

a) Dobanda bonificata: . reprezinta nivelul dobanzii cu care sunt remuneratedisponibilitatile banesti ale celor care si-au constituit depozite bancare.

Factorii care influenteaza nivelul acestei dobanzi sunt:

. rata inflatiei

. rata de refinantare (taxa oficiala a scontului)

. ratele dobanzilor practicate de celelalte banci comerciale.

b) Dobanda perceputa: . exprima dobanda incasata de banci de la clientii care

beneficiaza de creditele acordate.

Factorii de influenta ai acestei dobanzi sunt:

. erodarea monetara

. nivelul cheltuielilor cu operatiunile bancare

. gradul de risc

. profitul bancar

. rezerva minima obligatorie.

B. Din punct de vedere al nivelului la care se practica dobanda, se disting:

- taxa oficiala a scontului (tos);

- taxa privata a scontului (tps);

- dobanda practicata intre intreprinzatori;

- dobanda practicata pentru titluri guvernamentale si alte efecte de comert emise de societati comerciale.

Scontarea: . reprezinta una dintre principalele operatii active ale bancilor comerciale,

prin care intreprinzatorul cedeaza bancii portofoliul de efecte comerciale,in schimbul unei sume de bani, reprezentand valoarea nominala a cambiilor, diminuata cu un nivel al dobanzii, numit scont.

Taxa oficiala a scontului (tos) este acel nivel al dobanzii la care banca centrala sconteaza

cambiile prezentate de bancile comerciale si acorda imprumuturi celorlalte banci (dobanda de refinantare). In conditii normale, rata dobanzii perceputa de banca centrala (tos) este mai mica decat rata dobanzii incasate de bancile comerciale (tps).

Dobanda practicata intre intreprinzatori se refera la dobanda practicata la vanzarea

marfurilor pe datorie (creditul comercial) si are cel mai mare nivel din economie.

Alte forme ale dobanzii in functie de nivelul la care se practica se concretizeaza in:

- dobanda la creditul de licitatie ;

- dobanda la creditul lombard este dobanda aferenta creditelor acordate de banca

centrala bancilor comerciale sub forma de refinantare.

- dobanda la rezervele minime obligatorie .

C. Din punct de vedere al relatiei existente intre rata dobanzii si rata inflatiei, se

realizeaza distinctia intre dobanda nominala si dobanda reala.

D. Din punct de vedere al perioadei t pe care se acorda creditul si al capitalizarii

dobanzii se poate face distinctia intre dobanda simpla si dobanda compusa

2. FUNDAMENTAREA RATEI DOBANZII

Rata dobanzii reprezinta una dintre cele mai "monitorizate" variabile din economie,intrucat modificarile nivelului acesteia afecteaza direct activitatea zilnica si are importante consecinte asupra cresterii economice.

2.1. VALOAREA PREZENTA ,PRODUSUL LA MATURITATE ,RATA REALA SI RATA NOMINALA A DOBANZII

Instrumentele pietei financiare, la modul general, si instrumentele de credit, in special

sunt analizate si evaluate prin "produsul la maturitate", concept care reflecta cea mai buna masura a ratei dobanzii.

A. ♦ Conceptul "Valoare prezenta"

Daca mobilizarea fondurilor disponibile din economie, de la unitatile excedentare catre

cele deficitare, este posibil a se realiza pe calea imprumuturilor bancare, sau pe calea emisiunilor de obligatiuni, este important din punct de vedere al ratei dobanzii, a se cunoaste care dintre aceste instrumente genereaza investitorului cel mai mare venit. In acest scop se utilizeaza si se calculeaza: valoarea prezenta.

B. ♦ Determinarea ratei dobanzii nu este usoara, motiv pentru care au fost construite

tabele care ofera informatii cu privire la produsul la maturitate al diferitelor tipuri de obligatiuni.

Din punct de vedere conceptual, notiunea de rata a dobanzii este sinonima cu notiunea de "produs la maturitate".

C. ♦ Distinctia dintre rata dobanzii si rata rentabilitatii este necesara, intrucat aceasta

din urma da dimensiunea castigului de capital obtinut de catre un investitor.

Pentru orice tip de instrumente ale pietei financiare rata rentabilitatii este definita in

functie de platile catre detinator la care se adauga modificarile de valoare de-a lungul perioadei analizate.

D. ♦ Distinctia dintre rata reala si rata nominala a dobanzii

Distinctia dintre rata reala si rata nominala a dobanzii este necesara, intrucat reflecta

corect costul imprumutului, atunci cand se ia in considerare rata inflatiei.

Astfel, rata reala a dobanzii este definita prin ecuatia Fisher, dupa numele lui Irving

Fisher, unul din cei mai mari economisti monetaristi ai sec XX. Potrivit acestei ecuatii, rata nominala a dobanzii (rn) este egala cu rata reala a dobanzii (rr) plus rata anticipata a inflatiei (rinf)

La modul general, atunci cand rata reala a dobanzii este scazuta ca urmare a unei inflatii

sporite, imprumuturile sunt eficiente pentru debitori si ineficiente pentru creditori.

. Distinctia dintre rata reala si rata nominala a dobanzii este importanta, intrucat rata

reala, care reflecta costul real al imprumuturilor este cel mai bun indicator de exprimare a

eficientei operatiunilor de imprumut. De asemenea, reprezinta, pentru cetateni, cea mai buna masura a modificarilor produse pe piata creditului. Totodata, estimarea ratei dobanzii in termeni reali, permite investitorului sa aprecieze daca a realizat o operatiune profitabila sau nu, si sa o compare cu celelalte oportunitati oferite de piata.

2.2. COMPORTAMENTUL RATEI DOBANZII SUB INFLEUENTA FACTORILOR DETERMINANTI PE PIATA DE CAPITAL

Explicarea fluctuatiilor in nivelul ratei nominale a dobanzii poate fi realizata prin

studierea pretului obligatiunilor (pentru a evidentia raportul dintre cererea si oferta de fonduri pe termen lung) precum si prin studierea preferintei pentru lichiditate (care reflecta raportul dintre cererea si oferta de fonduri pe piata monetara).

A. Factorii care determina modificarea nivelului cererii pentru obligatiuni sunt

urmatorii:

a) averea detinuta (venitul investitorilor);

b) rata de rentabilitate comparativ cu cea a altor active;

c) riscul obligatiunilor comparativ cu al altor active;

d) lichiditatea titlurilor.

a) Averea detinuta de catre investitori conduce la majorarea cererii de titluri.

Ceilalti factori au urmatoarea influenta asupra cererii de titluri:

b) . cu cat rata dobanzii anticipate descreste, cu atat cererea de titluri pe termen lung

descreste, iar curba cererii se deplaseaza spre stanga. Cresterea nivelului ratei dobanzii

are ca efect cresterea cererii de titluri si conduce la deplasarea curbei spre dreapta;

. modificarile in nivelul ratei inflatiei au urmatorul efect: cresterea ratei anticipate a

inflatiei cauzeaza declinul cererii pentru obligatiuni, conditii in care curba cererii se

deplaseaza spre stanga.

c) . Din punct de vedere al riscului, respectiv al volatilitatii titlurilor, cu cat acesta este

mai ridicat, cu atat scade cererea, iar curba se deplaseaza spre stanga. Pe de alta parte, cresterea

riscului la activele alternative (celelalte titluri ale pietei de capital), va determina ca cererea pentru obligatiuni sa creasca, iar curba cererii sa se deplaseze spre dreapta.

d) . Lichiditatea este un factor care influenteaza nivelul cererii in modul urmator: cu cat

nivelul acesteia este mai mare, cu atat cererea de titluri sporeste, iar curba se deplaseaza spre dreapta.

B. Modificarea ofertei de titluri pe termen lung, poate fi explicata prin analizarea

urmatorilor factori:

a) profitabilitatea asteptata a investitiei;

b) rata anticipata a inflatiei;

c) activitatile guvernamentale.

a) Profitabilitatea investitiei. In perioadele de crestere economica rapida, in faza de

expansiune, oferta de titluri creste, iar curba ofertei se deplaseaza spre dreapta.

In schimb, in perioadele de recesiune, investitiile nu sunt profitabile, ceea ce conduce

la scaderea ofertei.

Modificari ale dreptei ofertei in raport cu profitabilitatea investitiei

b) Inflatia estimata

Cea mai corecta masura a costului imprumuturilor este data de rata reala a dobanzii, egala

cu rata nominala a dobanzii diminuate cu rata estimata a inflatiei.

c) Activitatile guvernului pot influenta oferta de titluri in mod substantial. Astfel, in

perioada deficitelor bugetare, guvernele pot emite titluri: cand deficitele inregistreaza un nivel sporit, cantitatea de titluri emise este mai mare, deci oferta sporeste. Astfel cresterea deficitelor bugetare majoreaza oferta de titluri si deplaseaza curba spre dreapta.

B. Factorii determinanti ai cererii si ofertei de moneda

Aplicarea practica a modelului preferintei pentru lichiditate necesita cunoasterea modului

in care diferite variabile precum, nivelul veniturilor si al preturilor influenteaza modificari in nivelul ratei dobanzii.

Pentru evidentierea efectelor unui factor asupra ratei dobanzii se considera ca toti

celorlalti raman constanti.

Potrivit analizei lui Keynes, cererea pentru moneda este determinata de doi factori:

a) nivelul veniturilor

b) nivelul preturilor

a) Efectul veniturilor se manifesta in urmatoarele situatii:

. atunci cand economia se afla in expansiune si nivelul veniturilor sporeste, populatia va

manifesta o preferinta pentru detinerea de moneda, ca rezerva a valorii;

. in aceleasi conditii de crestere economica, populatia realizeaza un volum mai mare de

tranzactii utilizand moneda, de unde rezulta preferinta pentru detinerea acestui tip de active;

. rezulta ca un nivel inalt al veniturilor genereaza cresterea cererii de moneda; din punct

de vedere grafic, influenta acestui factor se traduce printr-o deplasare a curbei cererii de moneda

spre dreapta.

b) Nivelul preturilor

. Pentru a demonstra efectul acestei variabile, Keynes ia in considerare cantitatea de

moneda detinuta de populatie in termeni reali, respectiv, sub forma de bunuri si servicii care pot fi achizitionate. Atunci cand nivelul preturilor creste, cu aceeasi cantitate de moneda se va achizitiona un volum mai scazut de bunuri si servicii.

Pentru restabilirea echilibrului, populatia va prefera sa detina o cantitate de moneda (in

expresie nominala) mai mare.

Concluzia este urmatoarea: cresterea nivelului preturilor conduce la cresterea cererii de

moneda; grafic se produce deplasarea curbei cererii catre dreapta.

Factorii de influenta asupra ofertei de moneda

Oferta de moneda si modificarile produse in nivelul acesteia reprezinta un proces

complex care implica participarea bancii centrale, a bancilor de depozit (comerciale) si a altor institutii ale pietei monetare.

C. Modificarile in echilibrul ratei dobanzii

Analiza preferintei pentru lichiditate si a modului de influentare a ratei dobanzii, prezinta

importanta practica, intrucat pe baza acestor aspecte este posibil de evaluat care sunt efectele politicii monetare asupra ratei dobanzii.

Influenta veniturilor asupra ratei dobanzii

♦ Atunci cand nivelul preturilor sporeste, in conditiile in care oferta de moneda si alte

variabile economice raman constante, rata dobanzii inregistreaza o crestere.

Influenta preturilor asupra ratei dobanzii

♦ Modificarile in nivelul ofertei de moneda influenteaza nivelul ratei dobanzii astfel:

atunci cand oferta de moneda sporeste, (toate celelalte variabile ramanand constante), rata

dobanzii descreste.

O contributie importanta la analiza corelatiei dintre cresterea ofertei de moneda si

diminuarea ratei dobanzii, revine lui Millton Friedman.

In opinia sa, raspunsul ratei dobanzii, prin diminuarea nivelului, in conditiile in care

oferta de moneda sporeste, reprezinta efectul lichiditate.

♦ Rata inflatiei anticipate reprezinta, de asemenea un factor de influenta asupra

echilibrului ratei dobanzii. Astfel, majorarea nivelului ratei inflatiei genereaza o sporire a

cantitatii de moneda oferita, si in continuare o majorare a ratei dobanzii.

♦ Concluzie: Dintre toate efectele analizate, rezulta ca numai efectul lichiditate este cel

care indica faptul ca o rata inalta de crestere a ofertei de moneda genereaza un declin al ratei dobanzii.

CALCULUL DOBANZII

Determinarea dobanzii prezinta deosebita importanta in activitatea practica de creditare.

In cele ce urmeaza sunt prezentate metodele frecvent intalnite in calcularea dobanzii.

a) pentru creditele bancare acordate si depozitele constituite;

b) pentru scontarea si rescontarea efectelor de comert;

c) pentru conturile curente.

a) Pentru creditele acordate si depozitele constituite se calculeaza dobanda simpla sau

dobanda compusa.

a1) dobanda simpla se calculeaza in cazul in care perioada analizata este mai mica

de un an, iar dobanda nu este capitalizata.

a2) dobanda compusa se practica atunci cand perioada de creditare sau de depunere

este mai mare de un an, iar dobanda este reinvestita la fiecare scadenta.

c) Pentru dobanzile aferente conturilor curente

Se practica urmatoarele metode de calcul al dobanzilor la conturile curente:

- metoda directa;

- metoda indirecta;

- metoda in scara sau hamburgheza.

In general, conturile curente prezinta solduri creditoare, dar pot exista si situatii in

care clientii pot efectua plati mai mari decat disponibilitatile in cont curent, caz in care contul clientului prezinta sold debitor.

Bancile romanesti practica urmatoarea structura a Contului de profit si pierderi.

Venituri din dobanzi

- Cheltuieli cu dobanzile

= Cheltuieli nete din dobanzi

- Cheltuieli nete din provizioane pentru credite si avansuri cu risc

= Venituri din dobanzi diminuate cu cheltuielile din provizioane pentru credit si avansuri cu risc

+ Venituri nete din speze si comisioane

+ Diferente favorabile de conversie minus pierderi din tranzactii in valuta

+ Alte venituri din operatiuni

- Alte cheltuieli cu operatiunile

= Profit inainte de impozitare si de pierderea datorata pozitiei monetare

- Pierderea datorata pozitiei monetare nete

= Profit inainte de impozitare

- Impozit pe profit

= Profit net dupa impozitare

In practica bancilor din alte tari, contul de rezultate permite gruparea veniturilor si

cheltuielilor in functie de natura activitatii generatoare si determinarea unor marimi de referinta

in analiza rezultatelor denumite solduri intermediare de gestiune.

Riscurile si prudenta bancara. Performante bancare

Contul de rezultate

Cheltuieli de exploatare bancare

1. Cheltuieli cu dobanzile si cheltuieli asimilate

- privind operatiunile cu alte banci

- privind operatiuni cu clientela

- aferente operatiunilor cu titluri cu venit fix

- alte cheltuieli cu dobanzile

2. Cheltuieli privind comisioanele

Pierderi din operatiunile financiare

- pierderi (soldul) operatiunilor cu titluri

- pierderi (soldul) operatiunilor de schimb valutar

- pierderi (soldul) operatiunilor cu instrumente

financiare

Alte cheltuieli obisnuite

4. Cheltuieli generale (de structura)

- de personal

- administrative

5. provizioane constituite

6. Alte cheltuieli de exploatare bancara 7. Pierderi (soldul) operatiunilor extrabilantiere si 10. Rezultat exceptional inainte de impozit

corectii de valoare asupra creantelor 11. Pierderea din cursul exercitiului

8. Pierderi (sold) din corectii de valoare asupra

imobilizarilor financiare

9. Excedente ale sumelor constituite ca fonduri

pentru riscuri generale

10. Cheltuieli exceptionale

11. Impozit asupra profitului

12. Profit in cursul exercitiului

Venituri din exploatarea bancara

1. Dobanzi si venituri

- aferente operatiunilor cu alte banci

- aferente operatiunilor cu clienti

- aferente operatiunilor cu titluri cu venit fix

2. Venituri din actiuni si alte titluri cu venit variabil

Venituri din comisioane

4. Castiguri din operatiuni financiare

- din operatiuni asupra titlurilor

- din operatiuni de schimb valutar

- din operatiunile cu instrumente financiare

5. Alte venituri din exploatarea bancara

6. Sume rezultate din corectiile de valoare asupra creantelor si operatiunilor extrabilantiere

7. Sume din corectiile de valoare asupra imobilizarilor financiare

8. Rezultat inainte de impozit

9. Venituri exceptionale

Pe baza elementelor care figureaza in contul de rezultate se pot determina 4 solduri

intermediare de gestiune:

_ produsul net bancar (PNB)

_ rezultatul brut de exploatare (RBE)

_ rezultatul de exploatare (RE)

_ rezultatul net (RN), astfel:

Venituri din exploatarea bancara - Cheltuieli de exploatare bancara

1. = Produsul net bancar (PNB)

+ alte venituri din exploatare

- alte cheltuieli de exploatare

- cheltuieli generale (de structura)

2. = Rezultat brut de exploatare (RBE)

± provizioane pentru riscuri bancare

= Rezultate de exploatare (RE)

± rezultate (diferente) din reevaluarile imobilizarilor financiare

± diferente din sumele constituite ca fonduri pentru riscurile bancare generale

± rezultate exceptionale

- impozit pe profit

= Rezultat net (RE)

STUDIU DE CAZ

Instrumentele de debit utilizate in Romania sunt CEC-ul, Biletul la

ordin(BO) si Cambia. Deoarece cambia este mai rar folosita, ne vom referi doar la CEC si BO.

Cambia se asimileaza biletului la ordin ca si mod de utilizare.

In baza normelor prevazute anterior, mentiunile obligatorii care trebuie sa

apara pe CEC/BO sunt:

-denumirea de CEC/BO trecuta in insusi textul titlului

-ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani

-numele celui care trebuie sa plateasca (tras)

-aratarea locului unde plata trebuie facuta

-numele acelui caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta

- data si a locului emiterii pe CEC/BO

-semnatura celui care emite cecul (tragatorul), BO

- suma in cifre si in litere

Daca sunt diferente intre suma in cifre si suma in litere se considera ca suma de plata este cea in litere

Locul emiterii este mentiune obligatorie, insa in cazul in care lipseste se considera ca loc al emiterii locul indicat langa numele tragatorului.

Complementar mentiunilor obligatorii, ID-urile mai trebuie sa indeplineasca conditiile de mai jos pentru a putea fi supuse procedeului de trunchiere:

-Sa fie completate in intregime cu cerneala sau pix de culoare

albastra sau neagra ori prin dactilografiere.

- Mentiunile manuscrise vor fi completate cu majuscule, numai pentru suma in litere fiind posibila completarea cu litere mici.

-Completarea campurilor se va face fara a depasi limitele spatiilor destinate fiecarei mentiuni inscrise pe cec si respectand regula "un caracter, o casuta"

-Orice conditii, limitari sau contraprestatii, care se adauga ordinului de a plati, pe cec, duc la nulitatea instrumentului

-Toata informatia sa fie pe fata instrumentului

-Stampila este interzisa pe instrumente

-Denumirea tragatorului trebuie sa fie trecuta prin numele si prenumele persoanei fizice asa cum se afla acestea inscrise in actul de identitate sau denumirea persoanei juridice asa cum se afla aceasta inscrisa in Registrul comertului

-Codul tragatorului - prin cod fiscal pentru firme si CNP pentru personae fizice

-IBAN emitent si IBAN posesor sa fie completate in intregime

-Continuitatea girurilor

In conformitate cu Regulamentul 12/2008 al BNR , TransFonD si bancile comerciale din Romania au convenit urmatoarele :

Instrumentele de debit (format vechi si format nou) primite la ghiseele bancii pana in data de 9 Octombrie inclusiv se vor compensa utilizand circuite inca in vigoare, prevazute in Regulamentul 10/2001, astfel incat sa se compenseze pana in data de 22 Octombrie 2008.

Instrumentele de debit in format vechi receptionate la ghisee incepand cu data de 10 Octombrie se vor incadra pe cele 2 circuite prevazute in Regulamentul 12/2008 al BNR, prezentarea si compensarea facandu-se la Casa Centrala de Compensatie din Bucuresti.

ID1(local) = platitorul SI beneficiarul sunt clienti ai unor banci din municipiul Bucuresti

          C-3/C-4 = data prezentarii la ghiseu

          C-2 = data schimbului de documente

          C-1 = data debitarii contului platitorului

          C = data compensarii, creditarea contului beneficiarului

ID2 (national) = platitorul SAU beneficiarul nu sunt clienti ai unor banci din municipiul Bucuresti

          C-8 = data prezentarii la ghiseu

          C-5 = data schimbului fizic de documente

          C-3 = data debitarii contului platitorului

          C = data compensarii

Instrumentele de debit in format nou receptionate la ghiseele bancii incepand cu data de 10 octombrie inclusiv vor fi prezentate la plata in compensarea electronica prin trunchiere.

          Circuit decontare electronica:

          C-4/C-3= data prezentarii la ghiseu

          C-2 = data schimbului de documente electronice

          C-1 = data debitarii contului platitorului/data refuzului

          C = data compensarii

Nota: In cazul in care instrumentul de debit in format nou nu respecta conditiile legale pentru a fi decontat prin circuitul electronic (ilizibil, existenta stampilei emitentului, lipsa IBAN posesor, etc), Banca va deconta instrumentul prin sistemul de decontare pe suport hartie.

Pentru CEC-ul si BO emis si platibil in Romania, plata prin procesarea electronica se face :

-2 zile daca beneficiarul si platitorul sunt clientii aceleasi banci ;

-3 zile daca beneficiarul si platitorul sunt clienti la banci diferite

Pentru cecul emis intr-o tara europeana si platibil in Romania -30 zile.

Pentru cecul emis intr-o tara neeuropeana si platibil in Romania-70 zile.

Instrumente de Debit scontate

Biletele la Ordin scontate cu scadenta mai mare de 20 Octombrie vor fi introduse spre decontare pe unul din cele 2 circuite detaliate mai sus, respectiv ID1(local) si ID2(national), prezentandu-se la Casa Centrala de Compensatie din Bucuresti prin intermediul bancilor comerciale, introducerea spre decontare se va face prin vizarea respectivelor instrumente cu datele prezentarii la ghiseu prevazute in cele 2 circuite.

CEC-urile scontate avand data emiterii pana in 10 Octombrie inclusiv se vor viza cu data anterioara datei emiterii (viza=Data emiterii-1) si se vor prezenta pe circuitele actuale prevazute in Regulamentul 10 al BNR.

CEC-urile scontate avand data emiterii ulterioara lui 10 Octombrie se vor viza cu data anterioara datei emiterii (viza=Data emiterii-1) si se vor prezenta la Casa Centrala de Compensatie din Bucuresti prin intermediul bancilor. Introducerea spre decontare se va face prin vizarea respectivelor instrumente cu datele prezentarii la ghiseu (C-4 pt ID1 si C-8 pt ID2) prevazute in cele 2 circuite.

In cazul unui instrument de debit emis, de exemplu, in EUR, tragatorul

sau emitentul va inscrie, la sfarsitul sumei in litere, sintagma "in RON".

In data prezentarii, banca beneficiarului va putea solicita bancii

platitorului plata unei sume in lei calculate pe baza sumei in valuta si a

cursului calculat de BNR, valabil in data prezentarii la plata (data la care

instrumentul este transmis la sistemul de plati).

NOTELE CONTABILE DE REMITERE

- Administratorul de cont din agentie inregistreaza notele contabile de

remitere spre sucursala, utilizand optiunea dedicata din aplicatia

Branchpower, cate 1 nota contabila pentru fiecare borderou primit .

- Pe fiecare borderou se noteaza manual referinta tranzactiei

- Monografia contabila :

01G31 ?????? SS = 01J61 ?????? SS Total borderou

371002 371006

Se va verifica identitatea si drepturile persoanei care prezinta instrumentele

- completarea datelor de pe instrumente

- se va acorda o atentie speciala urmatoarelor elemente : semnatura

platitorului, numele platitorului scris explicit, data emiterii, suma in

cifre sa coincida cu cea in litere, IBAN platitor si beneficiar, precum

si corespondenta cu datele beneficiarului existente pe borderou si

succesiunea corecta a girurilor

lipsa elementelor obligatorii

ADMINISTRATORUL DE CONT SI BORDEROUL

- semneaza si stampileaza borderoul

- restituie un exemplar clientului

vom avea incasarile in ziua T

            Incasarile electronice de instrumente de debit vor avea loc in ziua T

la inceputul zilei pentru cele provenite de pe interbancar

dupa cut-off (ora 15 aproximativ) , pentru cele intrabancare in T, pana la ora 15.

- clientii au posibilitatea sa completeze soldul in vederea efectuarii platii:

- sa anunte in scris banca de eventualele ID-uri pe care nu le recunosc;

- din sucursala, se intocmesc NC de refuz pentru clientii care nu au acoperit debitul

-In T, pana la ora 19

se insereaza la CIP

refuzurile prezentate la TFD, initiate in sucursale

BIBLIOGRAFIE

1.V.Savoiu - Banca Centrala si sistemele de plati de interes national, Ed Enciclopedica 1998

2.Banca Nationala a Romaniei Reglementari privind cambia si biletul la ordin, Bucuresti 2000

Banca Nationala a Romaniei Reglementari privind ordinal de plata, Bucuresti 2000

4. Banca Nationala a Romaniei Reglementari privind CEC-ul, Bucuresti 2000

5. Banca Nationala a Romaniei Sisteme de plati in Romania, Bucuresti 2000

Regulamentul 4/2002 al BNR privind platile electronice

Regulamentul 10/2008 al BNR privind circuitele bancare

8. Regulamentul 12/2008 al BNR privind circuitele bancare

9. Intranet BT