Dezechilibrul financiar in economia romaneasca

Dezechilibrul financiar in economia romaneasca

Dezechilibrul financiar public este rezultatul cererii prea mari de resurse financiare publice, in comparatie cu fondurile ce se pot constitui la nivelul statului. Astfel, pentru a exprima valoric acest decalaj, se utilizeaza cel mai frecvent conceptul de deficit bugetar.

In Romania, pentru masurarea dezechilibrului financiar public se folosesc metode diferite, in functie de care se identifica un anumit tip de deficit bugetar. Astfel, vorbim de:

deficitul/surplusul bugetului general consolidat;

deficitul/surplusul conventional;

deficitul/surplusul primar;

deficitul/surplusul operational;

deficitul/surplusul structural;

deficitul/surplusul cvasi-fiscal.[1]

Deficitul bugetului general consolidat exprima dezechilibrul existent la nivelul bugetelor componente ale sistemului bugetar, agregate si consolidate, pentru a forma un intreg. Este expresia ce mai utilizata in analizele privind dezechilibrul intre resursele si nevoile sectorului public. Se determina prin diferenta intre veniturile si cheltuielile bugetului general consolidat. In cazul in care aceasta diferenta este pozitiva, atunci vorbim de surplus al bugetului general consolidat.

Deficitul bugetului general consolidat era cauzat de dezechilibrele existente la nivelul componentelor sale.

Deficitul/surplusul conventional, calculat ca diferenta intre incasarile si platile efective, reprezinta necesarul de finantare a sectorului public. In metoda de masurare a acestui tip de dezechilibru public, veniturile nu includ imprumuturile interne si externe. La nivelul cheltuielilor nu sunt luate in considerare rambursarile datoriei publice din acel an, insa se regasesc dobanzile la datoria publica.

Deficitul/surplusul primar exclude din deficitul conventional cheltuielile reprezentand dobanzile la datoria publica. Acest indicator este utilizat in analiza ajustarilor ce trebuie realizate la nivelul politicii fiscale.

Deficitul/surplusul operational include deficitul primar si dobanda reala platita in contul datoriei publice interne.

Deficitul/surplusul structural exclude din deficitul conventional incasarile din privatizare ce sunt considerate surse de finantare si nu de venituri.

Deficitul cvasi-fiscal evidentiaza deficitul conventional si operational cvasifiscale ce iau forma:

subventiilor pentru dobanzile la imprumuturile acordate de Banca Nationala a Romaniei si de bancile comerciale societatilor cu capital de stat din sectoarele agricultura si energie;

subventiile pentru cursul de schimb de care beneficiaza sectorul energetic;

imprumuturile preluate de stat pe baza de legi speciale;

imprumuturilor garantate de stat;

arieratelor fata de buget a agentilor economici.

Deficitele cvasi-fiscale pot apasa foarte mult asupra bugetului general consolidat marind deficitul si impingand guvernul sa se imprumute de pe piata externa tot mai mult. Teoretic, intre datoria externa si deficitele cvasi-fiscale, precum si cel operational, exista o legatura pozitiva, evoluand in acelasi sens, atata vreme cat investitiile directe sunt reduse, iar exporturile sunt prea mici in comparatie cu importurile.

Deficitele cvasi-fiscale se refera la pierderile intreprinderilor din sectorul public. Cand aceste pierderi nu mai sunt tolerate de sistemul economic, ele se transforma intr-o povara efectiva asupra bugetului public, prin preluarea la datoria publica, ceea ce suplimenteaza cheltuielile cu refinantarea acesteia.

Deficitele cvasi-fiscale privesc numai o parte din arieratele din economie, respectiv numai acele pierderi pe care trebuie sa le suporte guvernul. Aceste deficite pot fi analiza ca stoc de datorie, iar, in dinamica, drept fluxuri ce modifica dimensiunea stocului.

Solutia pentru reducerea nivelului deficitului cvasi-fiscal este impunerea disciplinei financiare, privatizarea si restructurarea societatilor generatoare de pierderi. In plus, o concurenta adecvata pe piata, care sa stimuleze eficienta, ar putea constitui un alt factor important pentru diminuarea dezechilibrului real din sectorul public.

Incepand cu anul 2005, in atentia guvernantilor s-au alfat urmatoarele actiuni care vizau schimbarea trasaturilor definitorii ale bugetului:

- promovarea unei politici fiscale stimulative;

- diminuarea obligatiilor catre buget prin reducerea contributiilor de asigurari sociale;

- directionarea atenta a fondurilor catre politicile prioritare: educatie, anatate, asigurari sociale, transporturi, infrastructura, dezvoltare regionala, agricultura, cercetare-inovare, aparare.

Prin Programul de convergenta 2006-2009, autoritatile publice din Romania s-au angajat sa sustina reducerea deficitului bugetar prin imbunatatirea administrarii veniturilor si prin sporirea eficientei cheltuielilor bugetre. Astfel, veniturile vor inregistra o tendinta crescatoare ca rezultat al implementarii al unor masuri vizand imbunatasirea colectarii si administrarii, largirea bazei de impozitare in domeniu precum piata imobiliara , agricultura, mediul si interprinderi cu capital majoritar de stat. Potrivit proiectiei deficitului bugetar realizata in 2007, acesta urma sa ajunga la 1,9% din PIB in anul 2009 si la 0,9% din PIB in 2011.

Sub impactul cresterii cheltuielilor bugetare intr-un ritm mult mai alert decat cresterea veniturilor si in ciuda unei puternice cresteri economice, in ultimii ani Romania s-a confruntat

cu accentuarea deficitului bugetar.

Evolutia deficitului bugetar in Romania in perioada 2000-2007 se prezinta in tabelul urmator:

Anul
Deficitul bugetului general consolidat ( % din PIB)

Sursa: Ministerul Finantelor Publice

Pozitiile Guvernului si ale Comisiei Europene fata de aceasta evolutie sunt diferite. Astfel, potrivit opiniilor exprimate de oficialii romani, un deficit bugetar responsabil, reclamat de Comisia Europeana, inseamna, in primul rand, sa ne incadram in criteriile de la Maastricht, deci sa nu depasim 3% . Mentinerea unu deficit bugetar redus este o politica macro economica buna, dar nu sustine dezvoltarea si reducerea decalajelor. Pentru tarile avansate membre ale Uniunii Europene, restrictia de 3% din PIB este normala. Pentru statele ramase in urma, insa, efortul de a limita deficitul bugetar poate frana cresterea economica. Recomandarile Bancii Nationale a Romaniei vizeaza imbunatatiri calitative in ceea ce priveste structura cheltuielilor bugetare si evitarea cresterii lor in anumite perioade, in scopul limitarii deficitului bugetar.

In legatura cu obiectivul asumat de guvernul Romaniei prin Programul de convergenta 2006-2009 (un deficit mai mic de 1% din PIB pana in 2011), Comisia Europeana estimeaza ca sut putine sanse pentru atingerea acestuia. Potrivit prognozei Comisiei Europene deficitul bugetar al Romaniei va ajunge la 3,2% in 2008 si la 3,9 in 2009, tara noastra riscand sa fie afectata de inghetarea fondurilor europene, in cazul in care incalca in mod repetat reglementarile UE. Estimarile Comisiei se bazeaza pe majorarea cheltuielilor cu pensiile, precum si pe o scadere a veniturilor din contributiilor sociale de pensii, odata cu reducerea acestuia cu 2%, in anul 2008, si cu 2,5%, in anul 2009 in scopul finantarii pilonului II al pensiilor private. Costurile reformei de pensii, prin introducerea sistemului de administrare privata, sunt estimate la 0,2% din PIB in 2008 si 0,3% din PIB in 2009 si au fost incluse in deficitele prognozate de Comisia europeana. Previziunea reflecta si intentia Guvernului de a areduce contributiile de asigurari cu 6%, in trei etape, pe parcursul anului viitor, diminuare care va avea impact complet din 2009.

Avand in vedere evaluarea Comisiei Europene si nevoia de a asigura o convrgenta durabila, au fost realizate urmatoarele recomandari:

- reducerea riscului unui deficit excesiv prin fixarea unor tinte bugetare mult mai ambitioase in viitor;

- imbunatasirea planificarii si executiei cheltuielilor publice ;

- limitarea cresterii cheltuielilor publice;

- intarirea disciplinii fiscale;

- continuarea reformelor structurale;

- adoptarea unor politici pentru limitarea presiunilor inflationiste.

Sub presiunile Comisiei Europene, guvernul Romaniei a realizat la inceputul lunii martie prima rectificare bugetara, reducand cheltuielile publice cu 1,1 miliarde euro. Se estimeaza ca aceasta masura va genera o reducere a deficitului bugetar preconizat pentru anul 2008 cu 0,5%.

In Romania, finantarea deficitului bugetar se efectueaza atat din resurse de provenienta

externa, cat si interna, respectiv:

imprumuturi de stat pe piata interna;

imprumutuei de stat pe piata externa;

sustinerea temporara din resursele contului general al Trezoreriei statului.[2]

Pe piata interna, furnizorul de resurse pentru finantarea deficitului bugetar este sectorul bancar si nebancar. Populatia impreuna cu persoanele juridice bancare sau nebancare pun la dispozitia Trezoreriei statului fonduri:

in lei, prin subscrierea la emisiunile de titluri de stat denominate in lei (certificate de trezorerie in lei; obligatiuni de stat in lei) lansate de Ministerul Finantelor Publice cu scadente variind de la 3, 4, 6 luni si chiar 1 sau 2 ani;

in valuta, prin subscrierea la emisiunile de stat denominate in valuta (certificate de trezorerie sau obigatiuni de stat in valuta) lansate de Ministerul Finntelor Publice cu scadenta pe un an, un an si jumatate.

Emisiunile de titluri de stat sunt individualizate, in sensul ca distingem emisiuni adresate fie numai populatiei, fie numai persoanelor juridice bancare sau nebancare.

Imprumuturile de stat pe piata externa sunt reprezentate de:

imprumuturile din echivalentul in lei al creditelor externe guvernamentale;

obligatiunile de tezaur cu dobanda exprimata in valuta.

Sustinerea temporara din resursele contului general al Trezoreriei statului imbraca forma imprumuturilor din disponibilitatile existente temporar in contul curent general al Trezoreriei statului deschis la Banca Nationala. Rata dobanzi pentru aceste imprumuturi se determina la nivelul ratei medii lunare a dobanzilor platite de Trezoreria statului la disponibilitatile si depozitele de termen constituite din disponibilitatile pastrate in trezoreria statului.