ECHILIBRUL MONETAR SI INFLATIA

1. Conceptul de echilibru monetar si inflatia

2. Cauzele aparitiei inflatiei si formele acesteia

3. Efecte si politici de combatere a inflatiei

1. Conceptul de echilibru monetar si inflatia

Inflatia este un proces cumulativ de crestere a preturilor concomitent cu existenta in circulatie a unei mase monetare fara valoare proprie, excesiva comparativ cu valorile circulatiei, depreciata in raport cu aurul si cu celelalte marfuri.

Echilibrul monetar, ca parte a echilibrului economic general este acea stare in care cererea si oferta de moneda sunt egale, in care nu exista nici inflatie si nici deflatie.

Principalele caracteristici ale echilibrului monetar sunt:

Masa monetara in circulatie trebuie sa se adapteze la necesitatile efective de bani ale economiei. In cazul cresterii volumului productiei si circulatiei marfurilor, creste si cererea de moneda. In felul acesta, politica echilibrului monetar este strans legata de politica de credit.

Echilibrul monetar este, prin natura sa, o tinta ideala. Aceasta insemneaza ca dezechilibrul monetar apare atunci cand perturbarile in sfera monetara au o anumita intensitate si durata, altfel spus, cand cresterea preturilor antreneaza noi cresteri de preturi.

Echilibrul monetar nu presupune neaparat preturi neschimbate. Cresterea propriu-zisa efectiva a preturilor nu genereaza intotdeauna dezechilibrul monetar. Unele cresteri de preturi pot avea loc independent de factorul monetar. Avem in vedere schimbari de preturi ca urmare a schimbarilor in productivitatea muncii sau ca urmare a raportului intre cerere si oferta unor marfuri. Echilibrul monetar este deci dereglat atunci cand oferta de moneda creste, cu toate ca oferta de marfuri ramane neschimbata.

Principala forma a dezechilibrului monetar este inflatia, definita ca proces de crestere disproportionata a masei monetare in circulatie, in raport cu masa monetara obiectiv ceruta.

O stare de dezechilibru monetar poate avea loc si atunci cand cererii solvabile a populatiei nu-i corespunde fondul de marfa si de servicii existente

Dezechilibrul monetar este generat, printre altele si de urmatoarele cauze:

Creditarea bancara a intreprinderilor nerentabile;

Investitii cu o eficienta economica incerta;

Cauze extra economice (razboaie, calamitati naturale, conjuncturi politice nefavorabile etc.).

In conditiile dezechilibrului monetar, asistam la deprecierea monedei. Notiunea de depreciere nu trebuie confundata cu notiunea de devalorizare monetara. Astfel, o moneda se depreciaza in interiorul tarii de origine, cand pierde treptat din puterea de cumparare, ca urmare a urcarii preturilor. In contrast, devalorizarea monetara este un act hotarat de guvern sau de parlament, prin care, la o anumita data, se modifica unitatea monetara sub forma unei reduceri a valorii oficiale, fie in raport cu continutul in aur, fie in raport cu valutele liber convertibile. Devalorizarea monetara se efectueaza la intervale mari de timp, pe cand deprecierea monetara este continua intr-o etapa de instabilitate economica.

2. Cauzele aparitiei inflatiei si formele acesteia

Principalele cauze ale inflatiei sunt:

a) creare de mijloace de plata lichide pentru finantarea deficitului bugetar. Este vorba de inflatie bugetara.

Deficitul bugetar nu trebuie sa depaseasca 2% fata de produsul intern brut. Depasirea acestui nivel conduce la cresterea ratei inflatiei, ca urmare a acoperirii unei parti a deficitului bugetar prin emisiunea de bani de hartie. Or, aceasta situatie creeaza impresia falsa ca exista suficiente fonduri bugetare si ca atare, se pot efectua cheltuielile prevazute in buget. In realitate, acesti bani neavand acoperire in marfuri si servicii afecteaza direct puterea de cumparare a populatiei.

b) excesul emisiunii monetare a bancii centrale.

Ca urmare apare inflatia de moneda. Daca oferta de moneda este superioara cererii, publicul va reactiona prin a incerca sa reduca lichiditatile sale monetare, fie pe calea consumului, fie prin cumpararea de titluri imobiliare, cu influente directe asupra majorarii ratei dobanzii.

spirala inflationista a salariilor, cauzata de majorarea lor fara sa fie insotita in aceeasi proportie de cresterea productivitatii muncii. Avem de-a face cu inflatia salariala. Majorarea salariilor realizata in concordanta cu cresterea productivitatii muncii nu are caracter inflationist, nu declanseaza spirala salarii - costuri - preturi, fiind justificata din punct de vedere economico - monetar si realista sub aspect social politic.

cheltuielile de investitii excesive fata de volumul economiilor banesti, mai ales in perioadele postbelice.

nerambursarea la scadenta a creditelor bancare, concomitent cu acordarea de noi credite intr-un volum mai mare, desi productia a scazut. Este vorba de inflatia de credit.

deficitul comertului exterior si al balantei de plati, ca urmare a deteriorarii ratei de schimb. Inflatia se transmite prin importuri de materii prime si transferarea preturilor de import si a taxelor vamale asupra produselor finite destinate productiei interne. In felul acesta apare inflatia importata.

Formele inflatiei

Din punct de vedere al intensitatii, inflatia este de doua feluri:

galopanta (alarmanta). O inflatie puternica incetineste cresterea si creeaza un climat economic instabil. Inflatia galopanta mai poarta denumirea de hiperinflatie, considerara de unii economisti ca un mare pericol pentru instaurarea democratiei si ca o piedica in realizarea reformelor economice in tarile in curs de dezvoltare;

taratoare (clementa). O inflatie slaba este inerenta si face ca programul de reforma sa fie mai credibil.

Avand in vedere cauzele fenomenului inflationist, se poate aprecia ca sunt trei maniere de aparitie a inflatiei:

Inflatia prin exces de cerere;

Inflatia prin costuri;

Inflatia prin structura.

a) Inflatia prin exces de cerere

Cererea excesiva fata de oferta globala duce la ceea ce numim "spirala inflationista" salarii - consum - preturi sau cercul vicios al inflatiei. Inflatia prin cerere contribuie la cresterea preturilor mai rapid decat costurile, datorita unei expansiuni anterioare de disponibilitati monetare, ca urmare a punerii in circulatie a unei cantitati suplimentare de moneda prin sistemul bancar sau cu ocazia schimbului de valute contra moneda nationala. Marirea cererii antreneaza o urcare a preturilor atunci cand oferta nu poate sa creasca intr-o cantitate suficienta in perioada de referinta, datorita unor cauze economice ca: insuficienta stocurilor de materii prime, neutilizarea integrala a capacitatilor de productie, somaj etc.

Oferta de bunuri devine din ce in ce mai  rigida, in sensul ca producatorii, sperand la noi urcari de preturi nu se grabesc sa le vanda, preferand cresterea stocurilor la productie finita. In acest context, preturile de vanzare vor fi stabilite tinand seama nu de costurile reale de productie ci de costurile viitoare de inlocuire evaluate intr-o tendinta de urcare. Pe de alta parte, cumparatorii, asteptandu-se la urcari succesive de preturi, maresc cantitatea de bunuri cerute, preferand sa transforme lichiditatile monetare in bunuri reale.

b) inflatia prin costuri

Ideea de baza a explicarii inflatiei prin costurile de productie este aceea ca inflatia provine dintr-o crestere a remunerarii factorilor de productie, superioara sporirii productivitatii lor.

Urcarea automata a salariilor, ca urmare a revendicarilor sindicale, fara o crestere a productivitatii genereaza inflatie. Cum salariul este un element al costului de productie, va duce la urcarea preturilor si indirect la diminuarea puterii de cumparare a salariatilor.

Si alte elemente ale costului de productie daca se maresc genereaza o urcare a preturilor de livrare de tip inflationist. Avem in vedere, de exemplu, materiile prime si energia importate, care s-au scumpit ca urmare a deteriorarii ratei de schimb, tariful ridicat al transporturilor, cheltuielile pentru protectia sociala etc.

c) Inflatia prin structuri

Acest tip de inflatie tine de structura pietei, respectiv de stabilirea unor preturi industriale de catre structurile sub forma de oligopol, sau marile monopoluri pe baza de acorduri si intelegeri ca o exceptie de la legea cererii si ofertei.

In realitate, cele trei maniere de aparitie a inflatiei sunt strans implicate, se interfereaza, converg, fara a se sti care este predominanta.

3. Efecte si politici de combatere a inflatiei

Procesul inflationist are o serie de repercusiuni in viata economico-sociala, dintre care mentionam:

Cresterea ingrijoratoare a preturilor ca urmare a politicii de monopol.

Accelerarea cheltuielilor de consum in detrimentul scaderii volumului economiilor banesti ale populatiei.

Reducerea puterii de cumparare a banilor deformeaza distribuirea veniturilor si instaureaza o mare nesiguranta in comportamentul agentilor economici si al populatiei, avantajand pe unii si dezavantajand pe altii. Daca veniturile variabile ale agentilor economici privati din industrie, comert, sector bancar si liber profesionisti cresc mai repede decat preturile si sunt in avans fata de ritmul de inflatie, veniturile fixe (salariile institutiilor bugetare si pensiile) se maresc cu oarecare intarziere. Astfel, persoanele cu venituri fixe constata ca puterea lor de cumparare se erodeaza. Cum aceste categorii sociale fac parte din populatia cea mai saraca, situatia lor precara revolta publicul.

"Impactul inflatiei asupra psihicului este profund. Majoritatea psihologilor si psihiatrilor sunt de acord ca inflatia ingreuiaza considerabil povara stresului".

Inflatia galopanta, respectiv hiperinflatia genereaza un climat de instabilitate economica si ca urmare, asistam la trecerea capitalurilor din sfera productiei in sfera speculatiilor.

Inflatia schimba comportamentul agentilor economici fata de bani. Bogatia incepe sa ia forma diferitelor active mai bine protejate contra inflatiei, cum ar fi: achizitionarea de euro - dolari, cumpararea de terenuri, imobile si bunuri de folosinta indelungata etc.

Transferurile de venituri legate de contractarea de datorii. Existenta unei datorii importante in perioada existentei hiperinflatiei determina aparitia unor transferuri de venituri intre debitori si creditori. Asistam la o diminuare a costului real al datoriei in functie de diferenta dintre cresterea nivelului mediu al preturilor si rata dobanzii platita de debitor la contractarea imprumutului, reducand astfel povara reala a sumelor imprumutate.

Pe de alta parte, economiile banesti ale populatiei se erodeaza atunci cand rata inflatiei este foarte mare in raport cu rata dobanzii bonificata de banci pentru depozitele "la vedere" sau "la termen".

- cresterea ratei dobanzii si ca o consecinta diminuarea volumului creditului.

Decalajul care se creeaza intre preturile interne si preturile pentru export. Urcarea preturilor interne este precedata de o si mai mare depreciere a monedei pe plan international, ca urmare a deteriorarii ratei de schimb. Stabilitatea monedei pe plan international nu va fi posibila decat atunci cand economiile nationale vor fi ele insele stabilizate, cand tarile industrializate vor reusi sa combine, intr-o masura rezonabila, un inalt nivel de ocupare a fortei de munca, cu preturi relativ stabile.

Politici de combatere a inflatiei

Elaborarea politicilor antiinflationiste se sprijina pe cunoasterea cauzelor reale ale inflatiei, ca si pe anumite conceptii doctrinare.

Pe plan mondial s-au conturat doua conceptii de baza privind cadrul politic de manifestare a actiunilor antiinflationiste: conceptia keynesiana si conceptia monetarismului neoliberal.

Conceptia keynesiana afirma ca dezechilibrele economice si monetare care apar in cadrul economiei de piata pot fi atenuate prin interventia statului in economie, prin mecanismele politicii sale financiare si monetare.

Conceptia monetarismului neoliberal

Politicile antiinflationiste cuprind trei sectoare de manifestare:

Financiar

Monetar

Controlul preturilor si al salariilor - deflatia

Politica financiara antiinflationista are ca program prioritar politica bugetara restrictiva care sa duca la reducerea deficitului bugetar, insa fara a se renunta la protectia sociala.

Politicile antiinflationiste de ordin monetar. Ele sunt puse in aplicare in cea mai mare parte prin intermediul bancii centrale de emisiune, care are posibilitatea sa foloseasca urmatoarele mecanisme:

Ridicarea taxei oficiale a scontului. Pe masura reducerii presiunilor inflationiste, reducerea taxei scontului si ratei dobanzii devin nu numai posibile, ci chiar obligatorii;

Plasarea de imprumuturi de stat si renuntarea la acoperirea deficitului bugetar prin creare de moneda;

Operatii pe piata libera (open market);

Sistemul rezervelor bancare minime obligatorii.

Controlul preturilor si salariilor poate avea loc in cadrul politicii antiinflationiste care poarta de numirea de deflatie.

Deflatia este mecanismul prin care se incearca a se suprima efectele inflatiei revenind la stare anterioara de la care s-a plecat. Deflatia este deci o miscare inversa inflatiei care are ca scop s de a readuce masa monetara la situatia initiala, respectiv de a reduce preturile la nivelul initial. In acest context, guvernul statului respectiv va trebui sa ia o serie de masuri printre care mentionam:

Lansarea unui program de stabilizare menit sa determine stoparea inflatiei prin cresterea productiei si stoparea ratei somajului;

Masuri de ajustare bugetara;

Metoda "inghetarii" salariilor si pensiilor pe anumite perioade de timp (3 - 6 luni);

Masuri de realizare a echilibrului balantei de plati externe.

O forma de realizare a deflatiei o constituie reforma monetara, care consta din inlocuirea semnelor monetare aflate in circulatie cu altele noi, apropiate ca etalon de cel care a existat inainte de declansarea inflatiei.

Deflatia se realizeaza printr-o politica de austeritate, prin blocarea salariilor si a pensiilor. Rezulta ca aceleasi categorii socio-profesionale sunt victime atat ale inflatiei cat si ale deflatiei.

Controlul preturilor si al salariilor poate fi socotit o masura eficienta de deflatie in cazul unei inflatii galopante.

BIBLIOGRAFIE

Basno, C., Dardac, N., Floricel, C., Moneda, Credit, Banci - aplicatii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994;

Basno, C., Dardac, N., Moneda, Credit, Banci, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997;

Basno, C., Dardac, N., Operatiuni bancare, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1996;

Bernanke, Ben, S ; Launbach Thomas; Mishkin Frederic, S.; Posen Adam, S., Inflation targeting. Lessons from the International Experience, Princeton: Princeton University Press, 1999

Bran, P., Relatii financiare internationale, Editura Economica, Bucuresti, 1995;

Cernea, S., Banii si creditul in economiile contemporane, vol. II, II, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1994;

Cernea, S., Sistemul monetar si politica monetara, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1997

Cernea, S., Unificarea monetara in Europa, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1997;

Cocris, V., Isan, V., Economia afacerilor, Editura Graphix, Iasi, 1994;

Danila, N., Euro - Bipolarizarea monetara, Editura Economica, Bucuresti, 1999;

Giordano, Francesco; Sharda, Persaud, The Political Economy of Monetary Union: towards the euro, London: Routledge, 1998

Ionescu, L.C. - coordonator, Economia si rolul bancilor, vol I, Edit. Economica, Bucuresti, 1997

Kiritescu, C., Sistemul banesc al leului si precursorii lui, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1997;

Maurgues, M., La monnaie. Sisteme Financiere et theorie monetaire, Editia a II-a, Ed. Economica, Paris, 1990.

Mayer, Th.; Duesenberry, J.; Aliber, R., Money banking and the Economy, traducere, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1994

Mishkin, F., The Economics of Money, Banking and Financial Markets, Hasper Collins Publishers, New York, 1992

Palfreman, D.; Pulsinelli, R. W., Elements of Banking, Pitman, London, 1989

Stefan Dumitrescu : "Platile fara numerar", Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1931

Temes, I., Muresan, M., Contabilitate bancara, Editura Napoca Star, Cluj Napoca, 199

Turliuc, V., Circulatie baneasca si credit, Lucrari practice, Universitatea "Al. I. Cuza" Iasi, 1978;

Turliuc, V., Cocris, V., Moneda si credit, Editura Ankarom, Iasi, 1997;

Turliuc, V., Moneda si credit, Editura Universitatii, Iasi, 1992;

Vasilescu E., Dardac N., Moneda si credit, vol. I, ASE, Bucuresti, 1991.

Revista Finante, Banci, Asigurari

Revista Tribuna economica

Revista XXX L'organisation de systeme bancaire francais, Problemes economique, nr. 2206/1991

27. Revista Computers nationaux trimestriels", no 4/1989

2 Federal Rezerve Bulletin

30. Banca Nationala a Romaniei, https://www.bnr.ro