Bugetul de trezorerie[1]
Bugetul de trezorerie este instrumentul principal in realizarea planificarii financiare pe termen scurt.
O firma se confrunta cu:
n intrari de numerar -incasarea creantelor-clienti, incasarea vanzarilor cu plata imediata;
n iesiri de numerar - plata furnizorilor, plata salariilor, a impozitelor, a dobanzilor, a dividendelor, a cheltuielilor de capital.
Realizarea bugetului de trezorerie permite managerului financiar identificarea necesitatilor si a oportunitatilor financiare pe termen scurt. Construirea bugetului de trezorerie reprezinta parcurgerea urmatoarelor etape:
inregistrarea intrarilor de disponibilitati prognozate (incasarilor, cash-inflows): incasari aferente vanzarii de produse, pretului de vanzare a activelor, aportului suplimentar la capitalul social, contractarii de noi credite financiare, etc., incasari care se vor evidentia distinct pentru fiecare subperioada din perioada analizata;
inregistrarea iesirilor de disponibilitati prognozte (platilor, cash-outflows): plata aferenta aprovizionarilor, salariilor, impozitelor, taxelor si a altor cheltuieli periodice, plata privind cumpararea unei imobilizari (cheltuieli de capital), cheltuieli aferente finantarii pe termen lung (dobanzi si rambursari ale datoriilor financiare pe termen lung, plata dividendelor) plati care se vor evidentia distinct pentru fiecare sub-perioada din perioada analizata;
determinarea la nivelul fiecarei subperioade a surplusului / deficitului de disponibilitati;
plasarea eficienta, rentabila si lichida a surplusului de disponibilitati/ atragerea de resurse cat mai putin costisitoare pentru acoperirea deficitului de disponibilitati, operatiuni care vor genera incasari / plati suplimentare fata de cele deja inregistrate (aferente dobanzilor), in functie de care se va determina soldul final al trezoreriei.
Bugetele de trezorerie se pot construi zilnic, saptamanal, lunar; de regula, firmele lucreaza cu un buget de trezorerie previzionat lunar, pentru perioade de 6 pana la 12 luni in avans.
Exemplul 5. Compunerea unui buget de trezorerie
Sa presupunem exemplul firmei FLOWERS, pentru care vom intocmi un buget de trezorerie lunar, pentru primele 6 luni ale anului.
Intrarile de numerar sunt reprezentate in exclusivitate de incasari din vanzarea produselor realizate (pentru simplificare), ceea ce presupune ca firma sa previzioneze evolutia vanzarilor (ceea ce implica un anumit grad de incertitudine aferent previziunii):
Luna |
Ian. |
Feb. |
Mar. |
Apr. |
Mai |
Iun. |
Vanzari estimate (mil.lei) |
Firma FLOWERS are incheiate contracte cu clientii sai, in care sunt prezazute si termenele de plata, astfel incat poate determina incasarile din vanzari:
n pentru 30% din vanzari, plata se face in luna livrarii;
n pentru 60% din vanzari, plata se face in luna urmatoare livrarii;
n pentru 10% din vanzari, plata se face la doua luni dupa livrare.
Firma FLOWERS are la inceputul anului o valoare a creantelor clienti de 150 mil.lei, pe care le va incasa 50% in prima ianuarie si 50% in martie.
In aceste conditii, intocmim partea din bugetul de trezorerie aferenta intrarilor de numerar (toate valorile sunt exprimate in mil.lei):
Incasari |
Ian. |
Feb. |
Mar. |
Apr. |
Mai |
Iun. |
Sold |
Incasarea creantelor-clienti de la inceputul anului (150) | |||||||
CA ian. (230)1 | |||||||
CA feb. (490) | |||||||
CA mar. (560) | |||||||
CA apr. (480) | |||||||
CA mai (240) | |||||||
CA iun. (310) | |||||||
Incasari totale |
In aceasta situatie:
- pentru cifra de afaceri aferenta lunii ianuarie, incasarile efective sunt:
in luna ianuarie, in luna februarie, in luna martie.
- soldul creantelor-clienti la sfarsitul primului semestru aferente vanzarilor din luna mai se calculeaza ca diferenta intre cifra de afaceri din luna mai si toate incasarile aferente care s-au efectuat in primul semestru.
Pentru primul semestrului al anului curent, firma FLOWERS estimeaza urmatoarele cheltuieli
materiile prime folosite reprezinta 65% din cifra de afaceri si se achizitioneaza cu o luna inainte de vanzarea produselor finite, plata furnizorilor fiind facuta in luna urmatoare;
salariile si impozitele reprezinta 8% din vanzari;
distribuirea de dividende in valoare de 20 mil.lei in luna ianuarie.
In aceste conditii, previziunile lunare privind iesirile de numerar sunt:
Ian. |
Feb. |
Mar. |
Apr. |
Mai |
Iun. |
|
Plata materiilor prime | ||||||
Aprovizionari dec. (65% din 230) | ||||||
Aprovizionari ian. (65% din 490) | ||||||
Aprovizionari feb. (65% din 560) | ||||||
Aprovizionari mar. (65% din 480) | ||||||
Aprovizionari apr. (65% din 240) | ||||||
Aprovizionari mai (65% din 310) | ||||||
Salarii, impozite (8% din CA aferenta lunii respective) | ||||||
Dividende | ||||||
Plati totale |
Astfel se determina fluxurile nete de trezorerie (incasari totale-plati totale)
|
Ian. |
Feb. |
Mar. |
Apr. |
Mai |
Iun. |
|
|
Incasari totale |
|
|||||||
Plati totale | ||||||||
Flux net de trezorerie (CF) |
|
Se observa ca firma se confrunta cu un deficit de trezorerie in primele 2 luni, in urmatoarele 4 luni previzionandu-se un surplus de trezorerie. INSA toate aceste calcule au fost facute pe baza previziunii vanzarilor, implicit existand riscul aparitiei unor factori imprevizibili sau a erorii de estimare. Pentru a fi acoperita la aceste riscuri, firma poate stabili un nivel minim al trezoreriei de 30 mil.lei.
Consideram ca firma dispune de numerar in valoare de 15 mil.lei la inceputul anului. Trebuie calculat surplusul/deficitul cumulat de trezorerie, pentru a determina disponibilitatile/necesarul de trezorerie
Ian. |
Feb. |
Mar. |
Apr. |
Mai |
Iun. |
|
Trezorerie la inceput de luna | ||||||
Flux net (cash flow) | ||||||
Trezorerie la sfarsit luna | ||||||
Trezorerie minima |
| |||||
Surplus/deficit cumulat |
In primele doua luni, firma FLOWERS are probleme financiare pe termen scurt, insa situatia se redreseaza in urmatoarele luni. Se pune deci problema finantarii temporare a deficitului de trezorerie prin gasirea unor fonduri atrase de catre firma la costuri cat mai mici.
Sa presupunem ca firma poate contracta credite pe termen scurt, conform necesitatilor, la o rata a dobanzii de 40%. La sfarsitul lunii ianuarie se constata un necesar de 58,9 mil.lei. Contractarea unui credit in valoare de 58,9 mil.lei pentru o luna genereaza pentru luna februarie cheltuieli aferente rambursarii imprumutului de 58,9 mil.lei plus dobanda aferenta: 1,675 mil.lei. Dar, in luna urmatoare, fluxul net de trezorerie este de -72,7 mil.lei, firma fiind astfel in incapacitate de rambursare a creditului contractat in luna precedenta, astfel incat va prelungi acest credit, totodata solicitand un nou credit pentru acoperirea dobanzii si pentru realizarea nivelului trezoreriei minime, urmand a rambursa creditele in luna urmatoare, cand fluxul net este suficient
Ian. |
Feb. |
Mar. |
Apr. |
Mai |
Iun. |
|
Trezorerie la inceput de luna | ||||||
flux net (cash flow) | ||||||
noi impr.t.scurt | ||||||
Dobanda aferenta imprumuturilor | ||||||
Rambursarea imprumuturilor | ||||||
Trezorerie la sfarsit de luna | ||||||
Trezorerie minima | ||||||
Surplus/deficit cumulat | ||||||
Datorii la inceput | ||||||
Modif.datoriilor pe termen scurt | ||||||
Datorii la sf. |
Observatie: in cazul prezentat am presupus ca firma FLOWERS se imprumuta pe termen scurt pentru acoperirea deficitului de trezorerie, insa nu am considerat nici o ipoteza privind posibilitatile firmei de a-si plasa surplusul de disponibilitati in active sau plasamente lichide si rentabile.
Referinte bibliografice
Baumol, W.J. 1952. "The Transactions Demand for Cash: An Inventory Theoretic Approach", Quarterly Journal of Economics.
Brealey R., Myers C. 1996. "Principles of Corporate Finance", McGraw Hill.
Dragota, V., A. Ciobanu, L. Obreja, M. Dragota - Management Financiar, vol. I - Analiza financiara si gestiune financiara operationala, Ed. Economica, 2003
Halpern P., Weston F., Brigham E. 1998. "Finante manageriale", Editura Economica, Bucuresti.
Stancu, I. 2002. "Finante", Editura Economica, Bucuresti.
Vintila, G. 2000 "Gestiunea Financiara a Intreprinderii", Ed. Didactica si Pedagogica, RA, Bucuresti.
ACCA Study Text. 1997. "Managerial Finance", BPP Publishing Limited.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |