EVAZIUNEA FISCALA - DEFINITIE, FORME, CARACTERISTICI

Intr-o economie de piata are loc un conflict de interese: pe de o parte, statul care doreste sa-si maximizeze veniturile din taxe, impozite, accize etc., iar pe de alta parte - contribuabilii, care doresc sa plateasca cat mai putin. Fiscul, ca institutie specializata a statului in problema controlului veniturilor persoanelor juridice sau fizice si in colectarea impozitelor, va interpreta intotdeauna prevederile actelor normative numai in interesul sau. Dar, oricat de abili ar fi fauritorii legilor fiscale, acestea pot fi interpetate si in favoarea contribuabililor, sau, atunci cand acest lucru nu este posibil, se apeleaza de multe ori la cai ilicite de sustragere de la plata impozitelor, accizelor, taxelor etc. Astfel se contureaza unul dintre cele mai raspandite fenomene care afecteaza viata economica, si anume evaziunea fiscala.

Ca fenomen, evaziunea fiscala se intalneste deopotriva, atat pe plan national cat si pe plan international.Intr-o definitie mai completa, evaziunea fiscala este prezentata ca fiind "sus- tragerea prin orice mijloace, in intregime sau in parte, de la plata taxelor, impozitelor si a altor sume datorate bugetului de stat".

In functie de modul cum poate fi savarsita, evaziunea fiscala cunoaste doua forme:

Evaziune care poate fi realizata la adapostul legii (evaziune legala);

Evaziune care se realizeaza cu incalcarea legii, fiind deci ilicita sau frauduloasa.

Fiecare contribuabil este liber sa opteze pentru maniera cea mai putin impozitata. Abilitatea sa fiscala (atata timp cit respecta normele legale) nu trebuie sanctionata si nici considerata necivica. De exemplu, in 1965 guvernul francez a hotarat favorizarea fuzionarii societatilor comerciale. Societatile care absorb au fost autorizate sa beneficieze de transferul beneficiului societatii absorbite. Aceste fuziuni, prin folosirea abila a legii, au permis societatilor beneficiare sa scape de impozit, aceasta neinsemnand frauda a legii fiscale.

Contribuabilul abil are in comun cu cel fraudulos cautarea minimizarii sau evitarii impozitului, dar contrar celui de-al doilea, el nu incalca legea. Linia de demarcatie intre abilitate si frauda este dificil de determinat. Evaluarea este operata in detrimentul abilitatii.

Gradele de ilegalitate

"Se poate spune ca exista 3 familii de contribuabili. Una, acelor funciarmente cinstiti (alba). Alta, acelor funciarmente necinstiti (neagra). Si, cea gri, care evadeaza, fie legitim prin abilitate, fie ilegal prin acrobatii sau abuz de lege".

Conform schemei de mai sus contribuabilul gliseaza de la eroare la utilizarea operatiunilor fiscale, de la simpla abstinenta la manipularea abila a taxelor de lege si, in sfarsit, de la abuz fata de legile fiscale la frauda calificata. In practica este dificil, uneori, de a distinge eroarea contabila involuntara de decizia luata constient in vederea diminuarii impozitului. In plus notiunea multiforma a evaziunii fiscale are un continut a carui geometrie variabila impiedica trasarea cu precizie a unei delimitari nete intre actele conforme cu legea si actele contrare legii. De aici rezulta ca limita dintre formele evaziunii fiscale "legitime" si "ilegitime" nu poate fi trasata decat de la caz la caz.

Zona ilegala	Frauda
Zona gri	Abuz de drept Abilitate fiscala
Zona legala	Abstinenta
	Aplicarea regimurilor fiscale de favoare
	Eroare
	Respectarea legii

Sursa: J.K. Martinez, "La fraude fiscale" Edit. Dalloz,  Paris ,1990, preluat din Marian Luana, Lucrare de diploma, "Evaziunea fiscala internationala si caile de combatere a acesteia", Bucuresti, 2000.

Evaziunea fiscala realizata la adapostul legii permite sustragerea unei parti din materia impozabila fara ca acest lucru sa fie considerat contraventie sau infractiune. Evaziunea legala este posibila deoarece legislatia din diferite tari permite scoaterea de sub incidenta impozitelor a unor venituri, parti de venituri, componente ale averii ori ale anumitor acte si fapte care, in conditiile respectarii riguraoase a cerintelor principiilor generalitatii si echitatii impunerii, nu ar trebui sa scape de la impozitare.

Evaziunea fiscala frauduloasa se intalneste pe o scara mult mai larga decat evaziunea licita si se infaptuieste cu incalcarea prevederilor legale bazandu-se deci pe frauda si pe rea credinta. Drept urmare,acest fenomen anti social trebuie combatut puternic, fiindca sustrage de la bugetul statului un volum important de resurse fin-anciare care ar putea fi folosit pentru acoperirea unor cheltuieli de ordin social sau economic.

Frecvent, evaziunea fiscala frauduloasa se intalneste sub diferite forme , cum ar fi:

Tinerea unor registre contabile nereale;

Distrugerea voita a unor documente care pot ajuta la aflarea adevarului privind livrarile de marfuri, pretu- rile folosite, comisioanele incasate sau platite etc.

Intocmirea de documente de plata fictive;

Modificarea nejustificata a preturilor de aprovizionare si a cheltuielilor de transport, manipulare si depozitare;

Intocmirea unor declaratii vamale false la importul sau exportul de marfuri;

Organele abilitate in combaterea evaziunii fiscale

Pentru incalcarile normelor juridice fiscale care au consecinta financiara a platii unor impozite si taxe mai mici decat cele legal datorate ori chiar a neplatii unor impozite sau taxe, in limbajul fiscal modern s-a raspandit denumirea de evaziune fiscala.

Lipsa unui control bine organizat si dotat cu un personal bine pregatit si corect poate conduce la forme de mare amploare a evaziunii fiscale.

Pentru organizarea si functionarea controlului financiar si a Garzii Financiare la 22 martie 1991 s-a adoptat legea 30 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei Nr. 64/27.03.1991.

Infractiunile si pedepsele, contraventiile si sanctiunile referitoare la evaziunea fiscala sunt prevazute in Legea 871994 pentru combaterea evaziunii fiscale.

Tinand cont de modul de savarsire si implicatiile economico-financiare, evaziunea fiscala se sanctioneaza, in functie de consecinte, cu amenda sau privare de libertate.

Pentru a stopa cu eficacitate fraudele fiscale, controlul fiscal trebuie sa aiba la indemana cele mai adecvate sanctiuni. Aplicarea celor mai aspre masuri au nu numai un rol reparator ci si unul preventiv.

Sanctiunile fiscale

AMENDA FISCALA

-mijlocul cel mai folosit pt sanctionarea abaterilor fiscale

-poate fi :

CONTAVENTIONALA-aplicata de organele de control, stabilita in suma fixa, reglementata expres de lege

PENALA-aplicata de instanta judecatoreasca pe baza actelor organelor de control fiscal.

DOBANDA REPARATORIE-MAJORARI DE INTARZIERE

pentru neplata integrala sau la termen a impozitelor datorate;

se aplica pentru a compensa prejudiciul adus statului prin neincasarea la timp a impozitelor, procentul de dobanda are la baza costul de imprumut guvernamental.

CONFISCAREA BUNURILOR

masura complementara sanctiunilor penale.

Pentru ascunderea documentelor sau obiectelor impozabile organului de control i s-a legiferat dreptul de a stabili prin estimare nivelul impozitului datorat, utilizarea oricaror documente si informatii referitoare la activitatea desfasurata in perioda respectiva.