Evolutia conceptului de finante publice

Evolutia conceptului de finante publice

Cuvantul "finante" isi are originea in limba latina. In secolele XIII - XIV , se foloseau expresiile: "finantio", "financias", "financia pecuniaria", cu sensul de "plata in bani". Se presupune ca orogonea acestora deriva de la cuvantul finis  utilizat frecvent in sensul de "termen de plata".

In vorbirea curenta, ca si in literatura de specialitate, se folosesc mai multe expresii ale cuvantului finante, cu sensuri apropiate sau diferite, dupa caz: finante, finante publice, finante private, etc.. Semnificatia cuvantului s-a extins treptat si a capatat in timp, un sens foarte larg, incluzand bugetul statului, creditul, operatiunile bancare, cele de bursa. etc.

Conceptiile specialistilor despre finantele publice difera si ele, fiind considerate, dupa caz:

a)     fonduri banesti la dispozitia statului

b)     mijloace de interventie a statului in economie (impozite, imprumuturi, alocatii bugetare, subventii si alte parghii sau instrumente cu ajutorul carora statul intervine in viata economica);

c)     forme si metode concrete de administrare a banului public;

d)     acte juridice de dispozitie autoritara sau contractuala vizand preluarea de catre stat a unei parti din PIB in scopul indeplinirii functiilor statului

e)     relatii sociale, de natura economica, care apar in procesul constituirii fondurilor publice de resurse banesti si al repartizarii acestora in scopul satisfacerii nevoilor generale ale societatii.

Toate aceste interpretari distincte demonstreaza ca fiecare dintre specialisti a pus accentul pe un anumit aspect al finantelor, dar toate interpretarile la un loc confera adevarata dimensiune si complexitate a termenului.

Recunoscuta unanim ca stiinta, finantele publice au raporturi stranse cu domeniile economic, dreptul administrativ si cel constitutional, precum si cu cel politic.

Finantele publice reprezinta, astfel, o disciplina de granita, care se interfereaza cu: economia politica, economiile de ramura, managementul, dreptul precum si cu diferite discipline care trateaza problemele sociale si politice.

Conceptiile despre finantele publice au evoluat continuu de-a lungul anilor, si a fost in stransa legatura cu evolutia statului si a rolului asumat de acesta.

In aceasta evolutie se contureaza doua etape distincte: prima corespunde, in linii generale, masinismului, capitalismului ascendent (secolele XVIII-XX), iar cea de a doua - dezvoltarii monopolurilor (secolul XX si mai cu seama dupa marea recesiune economica mondiala). Conceptiile din prima etapa sunt considerate clasice sau liberale, iar cele din etapa urmatoare, interventioniste, cu numeroase nuante intermediare.

Conceptiile clasice reflecta, de fapt, doctrina liberala potrivit careia activitatea economica trebuie sa se desfasoare in conformitate cu principiul laissez-faire, laissez-passer, urmarindu-se evitarea oricarei interventii din partea autoritatii publice care ar putea perturba initiativa privata, libera concurenta, actiunea legilor obiective ale pietei. Activitatea economica trebuie sa ramana apanajul intreprinderilor privat-capitaliste, orice participare a statului la viata economica fiind considerata contraindicata. Statul trebuie sa se limiteze la sarcinile sale traditionale vizand mentinerea ordinii interne, apararea tarii si intretinerea de relatii diplomatice cu alte state, iar cheltuielile publice sa se restranga la minimum. In aceasta conceptie, sarcina finantelor publice consta in:

asigurarea resurselor necesare intretinerii institutiilor publice, functionarii normale a acestora;

impozitele, imprumuturile si celelalte metode de procurare a resurselor financiare trebuiau astfel concepute incat sa aiba un caracter neutru, sa nu modifice relatiile social-economice existente;

pastrarea echilibrului intre veniturile si cheltuielile bugetare era considerata drept o cerinta fundamentala a bunei gestiuni. Aparitia deficitului bugetar, generator de inflatie, era considerata ca un fenomen nedorit, cu efecte negative asupra functionarii normale a mecanismului economic.

In aceasta epoca, conceptul despre finante avea un pronuntat caracter juridic, drept pentru care in literatura de specialitate se utilizeaza si sintagma epoca statului-jandarm.

Conceptiile moderne sau interventioniste, apar spre sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea si, mai cu seama, dupa marea recesiune economica mondiala din 1929-1933. Locul statului-jandarm a fost luat de catre statul-providenta (statul-bunastarii). In legatura cu activitatea economica a statului, se afirma tot mai mult conceptia interventionista, potrivit careia autoritatea publica este chemata sa joace un rol activ in viata economica, sa influenteze procesele economice, sa corecteze evolutia ciclica, sa previna crizele sau cel putin sa le limiteze efectele negative. In abordarea moderna a finantelor publice, la unii economisti contemporani prevaleaza conceptul economic, in timp ce la altii accentul cade pe conceptul sociologic.

Conceptiile neoliberale se dezvolta dupa al doilea razboi mondial, cand necesitatile de reconstructie a economiei si incapacitatea mecanismelor pietei de a asigura utilizarea deplina a fortei de munca, au permis extinderea si aplicarea conceptiei, conform careia statul poate si trebuie sa exercite o actiune de relansare a cererii globale.

Astfel rolul statului s-a extins progresiv in numeroase domenii de activitate economica si sociala, ceea ce s-a refelectat intr-o crestere de volum si schimbare a naturii finantelor publice care "filtreaza" peste 50% din produsul intern brut in present, comparativ cu circa15% inaintea primului razboi mondial si

Economia capitalista este caracterizata de profesorii americani Richard si Peggy Musgrave[1]. ca fiind "un sistem combinat profund, in care fortele sectorului public si privat interactioneaza si sistemul economic nu este nici public, nici privat, dar implica un mix al celor doua sectoare".

Intr-o abordare economica, acestia disting trei mari functii ale finantelor publice, si anume:

de alocare a resurselor,

de distribuire a veniturilor si

de reglare a vietii economice.