Executia bugetara in profil teritorial la institutiile financiare

Executia bugetara in profil teritorial la institutiile financiare

Prin buget local intelegem actul in care se inscriu veniturile si cheltuielile colectivitatilor locale, pe o perioada de un an. Bugetele locale sunt bugetele unitatlor administrativ-teritoriale care au personalitate juridica. Fiecare comuna, oras, municipiu, judet intocmeste buget propriu, in conditii de autonomie.

Bugetele locale reprezinta instrumente de planificare si de conducere a activitatii financiare a unitatilor administrativ-teritoriale. Structura acestora reflecta gradul de autonomie a administratiei locale fata de puterea centrala si legaturile existente intre diferitele administratii teritoriale. De asemenea, bugetele locale reflecta fluxurile veniturilor si cheltuielilor administratiei locale, modalitatea de finantare a cheltuielilor pe destinatii si de acoperire a deficitelor.

La nivel teritorial aparatul financiar-fiscal este organizat pe unitati administrativ-teritoriale. Acestea apar astfel structurat pe niveluiri ierarhice in limitele fiecarei unitati administrative: judet, municipii, orase, comune. Organele financiar locale, care functioneaza prin aceste structuri, acopera prin activitatea lor intregul teritoriu al tarii si asigura atributii cu caracter financiar in toate localitatile.

Din punct de vedere juridic, organele financiar teritoriale sunt institutii ale administratiei publice, cu administratie si gestiune proprie de institutie. Sfera lor de actiune difera, dupa nivelul organizatoric:[1]

Directiile Generale ale Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat;

Administratiile Financiare, cu Trezorerii la nivelul municipiilor;

Circumscriptii Financiare cu Trezorerii la orase;

Perceptii Fiscale Rurale, in comune unele dintre ele avand si activitate proprie de trezorerie;

Toate aceste organe sunt indrumate si controlate de catre Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat.

Executia bugetara poate fi definita ca un ansamblu de masuri, mijloace, metode, acte normative si institutii prin intermediul carora se procedeaza la realizarea veniturilor si efectuarea de plati pentru cheltuieli.

Competenta si raspunderea executiei bugetare cu privire la bugetele locale revine birourilor executive ale Consiliilor locale, Primariilor. Executia bugetara propriu-zisa este determinata de propunerile ordonatorilor principali de credite, de repartizare pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetare de catre Ministerul Finantelor Publice care, la aprobare are in vedere termenele de plata a impozitelor si taxelor, iar la cheltuieli tine cont de scadentele salariilor, cheltuielilor de intretinere si functionare a institutiilor sau de actiunile si obiectivele care sunt preconizate sa fie finantate prin intermediul acestora. Cum efectuarea cheltuielilor este mult mai constanta decat incasarea veniturilor, aceasta caracteristica trebuie luata in considerarela actiunea de repartizare pe trimestre a prevederilor bugetare.

In cadrul procesului de constituire a resurselor financiare publice prin incasarea impozitelor si taxelor, mobilizarea acestora in cadrul trezoreriei se realizeaza din initiativa contribuabililor, persoane juridice si institutii publice, care raspund in fata legii de corecta calculare si achitare la termen a obligatiilor pe care le au catre stat. Efectuarea operatiunilor de incasare a impozitelor si taxelor se realizeaza, la nivel local, prin intermediul Administretiei financiare publice.

Administratia finantelor publice municipale este unitatea fiscala, teritoriala, organizata la nivel de municipiu, subordonata directorului general, prin care se realizeaza in plan teritorial atributiile Directiei Generale a Finantelor Publice[2].

Activitatile desfasurate in cadrul Administratiei finantelor publice municipale sunt: activitatea de administrare a veniturilor statului si activitatea de trezorerie si contabilitate publica.

Conducerea Administratiei finantelor publice a municipiului este asigurata de un director, ajutat de doi directori adjuncti, unul pentru activitatea de administrare a veniturilor statului si unul pentru activitatea de trezorerie si contabilitate publica.

In indeplinirea atributiilor sale directorul emite dispozitii care au caracter de act administrativ, de autoritate, individual si pot fi suspendate sau anulate potrivit competentelor legale. Directorul reprezinta Administratia finantelor publice municipale in fata conducerii Directiei Generale a Finantelor Publice si a tertilor. El poate da mandat de reprezentare altor persoane din subordine. Directorul asigura indeplinirea atributiilor Administratiei finantelor publice municipale, in conformitate cu prevederile legale, ordinele, instructiunile si dispozitiile Directiei generale a finantelor publice, in acest sens raspunde de organizarea, conducerea si controlul intregii activitati a unitatii. In acest scop, stabileste atributiile directorilor adjuncti, sefilor de servicii, birouri si compartimente, si poate antrena in rezolvarea atributiilor sale directorii adjuncti, sefii de serviciu si alti specialisti din cadrul institutiei a caror participare o apreciaza utila, in raport cu obligatiile de serviciu si competenta acestora.

Directorul are calitatea de ordonator tertiar de credite pentru activitatea proprie. Principalele atributii si raspunderi ale directorului Administratiei finantelor publice municipale sunt: urmareste ducerea la indeplinire a prevederilor legale, de catre compartimentele functionale; organizeaza activitatea de primire si inregistrare a cererilor privind acordarea de inlesniri la plata impozitelor, taxelor si a altor venituri ale bugetului de stat, precum si a cererilor de rambursare a taxei pe valoare adaugata, potrivit reglementarilor in vigoare; organizeaza, potrivit legii, exercitarea controlului financiar preventiv; orgnizeaza activitatea de evidenta analitica de platitori; coordoneaza si indruma actiunile de constatare, stabilire, urmarire si incasare a impozitelor si taxelor si activitatea de trezorerie; ia masuri pentru organizarea, rationalizarea si simplificarea muncii compartimentelor functionale, prin generalizarea prelucrarii informatiilor financiare si contabile cu ajutorul tehnicii de calcul; raspunde de rezolvarea, in limitele competentei stabilite, a cererilor cetatenilor sau le indruma spre rezolvarea organelor competente; solicita sprijinul si colaboreaza cu sectia Garzii financiare, Directia administrarea veniturilor statului, Directia trezorerie si contabilitate publica, Directia controlului fiscal, organele de politie si alte organe de control de specialitate, in organizarea actiunilor de combatere a evaziunii fiscale si indeplinirea atributiilor privind urmarirea silita in temeiul titlurilor executorii.

Administratia finantelor publice are in componenta urmatoarele servicii si birouri, prin care se realizeaza identificarea si incasarea impozitelor si taxelor:

Serviciul de gestiune registru contribuabili si declaratii fiscale care are atributii privind: registru contribuabilului (gestionarea, actualizarea si administrarea acestuia), declaratii fiscale, stabilirea impozitului pe venit. Primeste declaratii de impozite, taxe, fonduri speciale, declaratia de impunere anuala precum si fisele fiscale, asigurand verificarea si valorificarea acestora. Totodata, acest serviciu identifica angajatorii sau contribuabili care nu au depus fisele fiscale sau declaratii si ii instiinteaza despre obligatiile declarative ce le revin potrivit legii. In cazul in care se constata contraventii, acestora li se aplica sanctiunule pentru faptele prevazute de legislatia in vigoare privind procedura de intocmire si depunere a declaratiilor privind impozitele si taxele. In ceea ce priveste stabilirea impozitului pe venit, este verificata coerenta datelor continute in declaratiile contribuabililor precum si impozitul stabilit in decizia de impunere. Sunt stabilite impozitul anual datorat, platile anticipate, diferentele de impozit anuale ramase de achitat sau de restituit.

Serviciul de colectare, executare silita persoane juridice, are atributii cu privire la colectarea impozitelor, inlesniri de plata si executare silita. Activitatea de colectare se realizeaza prin organizarea activitatii de evidenta analitica pe platitori persoane juridice, si cea de urmarire si incasare la buget a veniturilor fiscale si nefiscale, iar in cazul nerespectarii termenelor de plata, calculeaza dobanzi si penalitati de intarziere. Este de asemenea asigurata verificarea gestionarii agentilor fiscali care efectueaza incasari de impozite si taxe si este intocmit centralizatorul listelor de restante si de plusuri, pe tipuri de impozite si taxe.

Acordarea de inlesniri de plata la impozite, taxe si alte venituri ale bugetului de stat, presupun organizarea activitatii de primire si inregistrare a cererilor. Dupa intocmirea referatului ce va cuprinde informatiile necesare solutionarii cererilor, acesta impreuna cu cererile debitorilor vor fi transmise Directiei generale a finantelor publice judetene pentru a fi analizate. Acelasi circuit il vor avea informarile cu privire la acordarea si realizarea inlesnirilor de plata pentru debitorii inregistrati ca platitori de impozite si taxe.

Compartimentul de asistenta pentru contribuabili persoane fizice este subordonat directorului adjunct pentru administrarea veniturilor si are atributii privind organizarea si asigurarea asistentei contribuabililor persoane fizice, la solicitarea directa a acestora prin intermediul ghiseelor deschise pentru relatii cu publicul, corespondenta scrisa, telefon, mijloace electronice de comunicare, intalniri de lucru cu contribuabilii persoane fizice. Acest compartiment ia masuri de aplicare a programelor de asistenta, informare si educare a contribuabililor persoane fizice, elaborate de Ministerul Finantelor Publice.

Serviciul control fiscal presoane fizice functioneaza in structura Administratiei finantelor publice municipale, si este subordonata din punct de vedere metodologic Directiei controlului fiscal din cadrul Directiei generale a finantelor publice. Acest serviciu verifica periodic persoanele fizice, persoanele fizice autorizare, asociatiile familiale si persoanele fizice care desfasoara activitati independente producatoare de venituri, asupra sinceritatii declaratiei de impunere si modificarilor intervenite, aflate in evidenta fiscala. Sunt identificate persoanele care desfasoara activitati clandestine si aplica sanctiunile prevazute de lege. Acest serviciu este abilitat sa propuna organelor in drept, in conditiile legii, anularea autorizatiilor de functionare. Intocmeste acte de control pe care le transmite compartimentului de gestiune a dosarelor fiscale pentru definitivarea impunerii. Pentru eventualele contestatii la actele de control, intocmeste referate cuprinzand propuneri de solutionare a acestora pe care le transmite serviciului de spacialitate din cadrul Directiei generale a finantelor publice.

Veniturile care se varsa in cadrul bugetului local sunt: veniturile curente, veniturile din capital si veniturile cu destinatie speciala. Veniturile curente sunt alcatuite din: impozitul pe profitul unitatilor din subordine; impozite si taxe de la populatie; taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, utilizate in alt scop decat pentru agricultura sau sivicultura; impozitul pe cladiri si terenuri de la persoanele juridice; taxa asupre mijloacelor de transport detinute de persoanele juridice; impozitul pe spectacole; alte incasari din impozite directe si indirecte; varsaminte din profitul net al unitatilor locale; varsaminte de la institutiile publice; diverse venituri ca: venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii si despagubiri, venituri din amenzile si sanctiunile aplicate de organele proprii, restituiri de fonduri din finantarea bugetara locala a anilor precedenti, venituri din concesiuni si inchirieri, incasari din valorificarea bunurilor confiscate, alte surse. Veniturile din capital sunt veniturile din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice si din vanzarea locuintelor construite din fondurile statului. In cazul veniturilor cu destinatie speciala se inscriu: taxele speciale; venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat fara stapan; veniturile din fondul pentru drumurile publice, pentru locuinte; venituri din amortizarea mijloacelor fixe; donatii si sponsorizari.

La partea de cheltuieli care se efectueaza din bugetele locale pot fi incadrate: cheltuieli pentru invatamant: invatamant prescolar, primar si gimnazial, invatamant profesional, postliceal, internate; sanatate: crese, alte actiuni sanitare; cultura si religie: cheltuieli pentru biblioteci publice, muzee, case de cultura, camini culturale, culte religioase; asistenta sociala, ajutoare si indemnizatii: cheltuieli pentru camine de batrani si pensionari, camine-spital pentru invalizi si bolnavi cronoci, cantine de ajutor social, indenizatii de nastere; servicii, dezvoltare publica si locuinte, unde intra: iluminat public, salubritate, gradini publice, baze sportive si de agrement, locuinte, alimentari cu apa, centrale si puncte termice, canalizare; transporturi: cheltuieli pentru drumuri si poduri, transport in comun; agricultura: cheltuieli cu combaterea daunatorilor si a bolilor in sectorul vegetal, puncte de insamanantare artificiala; alte actiuni economice: prevenirea si combaterea inundatiilor si a ingheturilor; fond pentru garantarea imprumuturilor externe, a dobanzilor si a comisioanelor aferente; rambursari de imprumuturi: rambursarea imprumuturilor pentru investitii si rambursarea imprumuturilor acordate din trezorerie statului; fondul de rezerva bugetara la dispozitia consiliilor locale; cheltueli cu destinatie speciala.

In situatia in care cheltuielile prevazute in bugetele proprii nu pot fi acoperite integral din veniturile locale, pentru echilibrarea bugetelor respective se pot acorda, in mod exceptional, subventii din bugetul de stat. Prin legile bugetelor anuale, unele unitati administrati-teritoriale pot fi autorizate sa contracteze imprumuturi prin emisiune de titlui de credit, rambursabile in maxim zece ani, pe care le pot achizitiona populatia si agentii economici.

Bugetele proprii locale au in structura lor si fonduri de rezerva de pana la 5% din totalul cheltuielilor, care se pot folosi pentru suplimentarea creditelor bugetare aprobate, in vederea finantarii actiunilor sau sarcinilor noi intervenite in cursul anului bugetar. Aceste fonduri de rezerva se pot majora cu pana la 50% din disponibilitatile de credite bugetare care nu mai sunt necesare in cursul exercitiului bugetar.

In bugetele proprii ale unor unitati administrativ teritoriale, veniturile depasesc uneori cheltuielile aprobate, inclusiv rezerva bugetara legala, astfel ca diferentele respective se constituie excedente bugetare in limita de 25% din totalul veniturilor, urmand ca restul sa se verse la fondul de tezaur care se constituie la nivelul judetului.

Din fondul de tezaur se pot acorda imprumuturi temporare pentru acoperirea unor eventuale goluri de casa ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale, rambursabile pana la sfarsitul anului bugetar. In cazul nerambursarii imprumutului in acest termen, legislatia prevede ca termenul de rambursare se poate prelungi pana la 18 luni, cu o dobanda stabilita de Ministerul Finantelor Publice si care se incaseaza la fondul de tezaur judetean.

La finantarea unor actiuni social-culturale si la acoperirea unor cheltuieli economice de interes local se pot utiliza maxim 50% din sumele incasate peste cele aprobate, in urmatoarele conditii: depasirea incasarilor sa fie realizata pe totalitatea veniturilor proprii stabilita prin bugetul local respectiv; plusurile de venituri sa provina din activitatea anului respectiv si sa nu fie rezultatul unor modificari ale legislatiei sau al unor subevaluari constatate de organele de control fiscal; unitatea administrativ-teritoriala repectiva sa nu aiba imprumuturi nerambursabile.

Soldurile anuale excedentare ale bugetelor locale se pot folosi astfel: pentru rambursarea eventualelor imprumuturi din anii precedenti nelichidate, inclusiv dobanda corespunzatoare; din suma ramasa se rezerva si se varsa o cota de 50% la fondul de tezaur judetean, iar restul se constituie ca fond de rulment propriu, care se utilizeaza pentru acoperirea eventualelor goluri de casa (decalaje intre veniturile si cheltuielile anului curent).

Pentru fondurile de tezaur se intocmesc anual conturi de executie, care se supun spre aprobare Consiliului judetean o data cu contul de executie a bugetului propriu judetean.

Potrivit reglementarilor romanesti, executia bugetara se incheie la 31 decembrie, aplicandu-se deci sistemul de gestiune care presupune ca: orice venit incasat si orice cheltuiala angajata, lichidata si ordonata in cadrul prevederilor bugetare, dar neplatita pana la 31 decembrie, se va incasa sau se va plati, dupa caz, in contul bugetului pe anul viitor.