FINANTE PUBLICE LOCALE
2.1. POLITICA FISCALA PE ANUL 2005
Politica fiscala locala este in stransa legatura cu politica fiscala nationala, iar in ultimi ani si cu amploarea proiectelor publice si responsabilitatile autoritatilor administratiei publice locale.
Astfel, autonomia locala omniprezenta dealtfel in terminologia referitoare la sectorul public, poate ramane doar la stadiul de concept, atata timp cat autoritatile locale nu dispun de resursele materiale, de competentele legale si de autonomia financiara de care au nevoie pentru a-si asuma efectiv responsabilitatile acordate.
In spiritul principiului subsidiaritatii, a asigurarii resurselor corespunzatoare competentelor transferate, responsabilitatile publice sunt atribuite nivelelor celor mai apropiate de cetatean, existand insa pericolul netrasferarii concomitente in sarcina administratiilor publice locale si a surselor financiare pentru echilibrarea cheltuielilor suplimentare acordate.
Tendintele manifestate in anii precedenti de autoritatile centrale nu s-au schimbat nici in cursul anul 2005, cand a avut loc transferul activitatii de evidenta informatizata a persoanelor si a unor servicii de protectie si asistenta sociala de la nivel central catre autoritatile locale.
Resursele financiare asigurate din bugetul de stat au trebuit completate de catre autoritatile locale prin sumele alocate din bugetele locale.
Sistemul fiscal creat la nivel local a avut la baza principiile impunerii echitabile, al politicii economice si financiare al unitatii administrativ-teritoriale. S-a urmarit prin impunerea echitabila asigurarea egalitatii contribuabililor in fata impozitului, precum si o serie de facilitati fiscale contribuabililor aflati in anumite situatii de risc social.
Politica fiscala s-a axat pe principiul neutralitatii. Hotararea Consiliului local al municipiului Oradea de stabilire a impozitelor si taxelor pentru anul 2005 a incercat sa fie un act normative simplu, clar, care sa stabileasca o sarcina fiscala suportabila si echitabila. O astfel de abordare s-a resimtit a fi preferata de contribuabili in detrimentul facilitatilor. In ultima perioada este din ce in ce mai evident ca facilitatile sunt privite ca un factor de distorsiune in special in ceea ce priveste concurenta, fapt pentru care incepand cu anul 2005 regulamentul de facilitati fiscale elaborat la nivelul municipiului Oradea fost suspendat pana in anul 2007.
Mesajul transmis a fost clar: "Legea trebuie sa fie aplicata in mod unitar si egal pentru toti", iar evaziunea fiscala si intarzierile la plata contributiilor a fost combatuta prin masuri nediferentiate.
Toate aceste masuri au vizat cresterea capacitatii de administrare fiscala autonoma a municipiului Oradea.
Stabilirea politicii fiscale pentru anul 2005 a avut in vedere atat prevederile legale in domeniul finantelor publice locale cat si nivelul cheltuielilor de finantat in exercitiul bugetar respectiv, avandu-se in vedere standardele de cost si de calitate al serviciilor publice comunitare.
Sub aspectul impozitelor si taxelor stabilite, anul 2005 a reprezentat un an de relaxare fiscala fata de anii precedenti, sarcina fiscala pe gospodarie inregistrand cel mai pic nivel comparativ cu castigul mediu pe gospodarie:
Sarcina fiscala pe gospodarie a fost calculata pentru impozitele si taxele locale colectate de la populatie: impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, taxa pentru mijloacele de transport si taxe de urbanism.
Evolutia sarcinii fiscale pe gospodarie in perioada 2001 - 2006 este prezentata in graficul urmator ca pondere din veniturile lunare pe gospodarie destinata platii taxelor si impozitelor datorate de gospodarie.
In domeniul gestionari veniturilor publice locale au fost luate o serie de masuri:
a) stimularea cresterii masei impozabile pentru atragerea unor venituri suplimentare prin utilizarea urmatoarelor cai:
stimularea investitiilor in sectorul privat
inregistrarea in evidenta fiscala a terenurilor si constructiilor noi
preluarea in evidenta fiscala a proprietatilor dobandite prin Legea 10/2001 si Legea 550/2002
b) intarirea disciplinei financiare in colectarea creantelor bugetare
c) continuarea implementarii sistemelor moderne de plata utilizate la incasarea veniturilor bugetului local
d) dezvoltarea sistemelor de comunicare cu contribuabilii
e) atragerea de capital prin stimularea investitiilor straine (directe si de portofoliu
f) cresterea gradului de incasare a impozitelor si taxelor locale
Analiza structurii veniturilor bugetului local realizata la nivelul preturilor comparabile releva o serie de tendinte in evolutia veniturilor publice:
Evolutia in structura a
veniturilor bugetului local in perioada 2003 - 2006 Venituri proprii Venituri din capital Prelev buget stat Imprum pentru inv Alte venituri mil ron
Scaderea ponderii prelevarilor de la bugetul de stat de la 52% - 2003 la 37% - 2005 si 28% - 2006
Cresterea ponderii veniturilor proprii de la 30% - 2003 la 37% - 2005 si 39% - 2006
Cresterea veniturilor din vanzarea terenurilor si imobilelor 6% - 2003 la 11% - 2005
Cresterea categoriei alte venituri prin utilizarea fondului de rulment pentru sustinerea investitiilor
Tendinta manifestata de reducere continua in perioada analizata a ponderii prelevarilor de la bugetul de stat a fost compensata de:
cresterea vanzarilor de terenuri si imobile
apelarea la imprumuturi bancare pentru sustinerea investitiilor publice
utilizarea fondului de rulment rezultat din executia anilor precedenti
Preocuparile autoritatii locale in domeniul administrarii sistemului fiscal se realizeaza in limita prevederilor legale. Astfel, acte normative precum Legea nr. 571/2003 - Codul Fiscal (care stabileste valori unitare de impozitare, fara a tine cont de specificul local) sau Legea nr. 247/2005 (care a diminuat taxe judiciare de timbru colectate de bugetele locale) influenteaza nivelul impozitelor si taxelor locale si implicit veniturile publice.
2.2. BUGETUL CONSOLIDAT AL MUNICIPIULUI ORADEA
Bugetul consolidat - ca document oficial de prezentare a bugetului de venituri si cheltuieli al unei autoritati publice locale din Romania - a fost reglementat prin Ordonanta de Urgenta nr. 45/2003[1] si Legea bugetului de stat aferenta exercitiului bugetar pentru anul 2004.
La nivelul Municipiului Oradea, documentatiile de aprobare a bugetului de venituri si cheltuieli prezentate Consiliului local, au cuprins forma consolidata a bugetelor componente inca din anul 2003.
Structural, bugetul consolidat al municipiului Oradea cuprinde:
- bugetul local al municipiului Oradea;
- bugetul institutiilor publice finantate din venituri proprii sau subventii de la bugetul local;
- bugetul institutiilor publice finantate integral din venituri proprii;
- bugetul imprumuturilor externe si interne;
- bugetul fondurilor externe nerambursabile;
- veniturile si cheltuielile evidentiate in afara bugetului local.
Institutiile publice care gestioneaza bugetul public al municipiului Oradea, ai caror conducatori au calitatea de ordonatori secundari si tertiari de credite in subordinea ordonatorului principal de credite - primarul municipiului Oradea sunt urmatorii:
Unitatile de invatamant preuniversitar de stat
Administratia Social Comunitara Oradea
o Cantina de Ajutor Social
o Centrul de Zi
Cresa Oradea
Clubul Sportiv Municipal Oradea
Casa de Cultura a Sindicatelor
Structura bugetului public al municipiului Oradea pe ordonatori de credite este prezentata in graficul urmator:
Veniturile totale ale bugetului consolidat al municipiului Oradea in anul 2005 au fost in suma de 281.989.385 lei, reprezentarea grafica din figura urmatoare fiind elocventa:
Pe categorii de venituri, grupate dupa natura lor, situatia structurala a veniturilor publice realizate in exercitiul bugetar 2005 se prezinta astfel:
Evolutia principalelor categorii de surse de venituri - venituri proprii, prelevari de la bugetul de stat si imprumuturi pentru investitii - releva politica bugetara manifestata la nivel national prin diminuarea prelevarilor de la bugetul de stat concomitent cu transferul de responsabilitati la nivel local fara asigurarea fondurilor necesare finantarii acestora (ex. preluarea in cursul anului 2005 a activitatii serviciului public de evidenta a populatiei, crearea departamentelor de politie comunitara subordonate municipalitatilor, suportarea din bugetele publice locale a unor categorii de cheltuieli cu protectia si asistenta sociala, etc.).
Pentru a face fata nivelului ridicat al cheltuielilor publice, autoritatile publice locale, ca dealtfel si municipiul Oradea, au apelat la surse imprumutate si la majorarea unor categorii de impozite si taxe in limita prevederilor legale in domeniu.
Fenomenul descris s-a manifestat mai accentuat in anul 2006 dupa cum se observa in graficul urmator, cand scaderea pentru prima data a prelevarilor de la bugetul de stat sub nivelul veniturilor proprii a determinat autoritatile publice sa apeleze la imprumuturi interne pentru investitii:
Cheltuielile publice totale ale bugetului consolidat al municipiului Oradea in anul 2005 au fost in suma de 259.223.584 lei, structurate in reprezentare grafica astfel:
Gruparea cheltuielilor publice dupa natura lor in cheltuieli de functionare si de capital dezvaluie preocuparea si capacitatea autoritatii publice de a asigura fonduri importante dezvoltarii publice prin alocarea acestora pentru finantarea obiectivelor de investitii:
Principalele categorii de cheltuieli publice finantate in anul 2005 sunt reprezentate in figura urmatoare cu mentionarea cuantumului cheltuielilor efective si a ponderii in totalul cheltuielilor publice:
Sinteza cheltuielilor publice dupa natura lor si pe principalele categorii de cheltuieli operationale (de functionare) se prezinta astfel:
Nr. crt |
Denumire |
Ch personal |
Ch materiale |
Subventii/ Transferuri |
Ch investitii |
||
Autoritati publice | |||||||
Serviciul public comunitar de evidenta a persoanelor (8 luni) | |||||||
Invatamant | |||||||
Sanatate (Cresa, Centrul de Transfuzii, reabilitare cladiri unitati spitalicesti) | |||||||
Programul sport de performanta (finantare CS FC Bihor-Oradea, CSM Oradea, baze sportive) | |||||||
Programul reabilitare Cetatea Oradea | |||||||
Alte actiuni privind programe culturale, ale cultelor religioase, tineret, mediu |
|
| |||||
Activitatea ASCO, Centrul de Zi, Cantina Sociala, Centrul Cuore | |||||||
Programul de asistenta sociala (persoane cu handicap, tichete pensionari, ajutoare sociale, etc.) | |||||||
Iluminat public | |||||||
Salubritate | |||||||
Intretinere parcuri si zone verzi | |||||||
Electrocentrale - Subventii energie termica + investitii retehnologizare | |||||||
Alte actiuni (ecarisaj, subventie RA PAS, cadastru, patrimoniu imobiliar, piete, etc) | |||||||
Canalizare - Apa + fond de rezerva BERD + ISPA + executie lucrari | |||||||
Agricultura si silvicultura | |||||||
Reparatii drumuri (proiectare si executie) | |||||||
Subventii RA OTL - cheltuieli de functionare + subventii diferente pret | |||||||
Serviciul datoriei publice | |||||||
Activitati alte institutii publice | |||||||
Programe si proiecte finantate din fondurile Uniunii Europene | |||||||
TOTAL |
Executia bugetara de casa a anului 2005 s-a incheiat cu un excedent bugetar de 23.244.549 lei, care a fost alocat in urmatorul an finantarii de obiective de investitii.
2.3. ANALIZA UNOR INDICATORI PRIVIND VENITURILE PUBLICE
Indicatorul privind veniturile proprii - include atat veniturile curente proprii precum si cotele defalcate din impozitul pe venitul global, evidentiind situatia economiei locale si implicit gradul de autonomie financiara a autoritatii publice locale.
Pe seria de ani 2004 - 2005:
Venituri proprii/ Total venituri |
indicatorul analizat, chiar daca inregistreaza valori medii, releva stabilitatea financiara a autoritatii publice, in conditiile majorarii veniturilor totale.
Indicatorul privind impozitul pe proprietate - reprezinta principala categorie de impozite gestionate de autoritatea publica locala. Sunt incluse in cadrul acestui indicator impozitul pe cladiri, terenuri si taxa pentru mijloacele de transport.
Evolutia indicatorului evidentiaza cresterea nivelului incasarilor din aceste categorii de venituri in totalul incasarilor bugetului consolidat, in ciuda unei baze de impozitare subevaluate si reglementate la nivel national fara a tine seama de specificul local:
Venituri impozite proprietate/ Total venituri |
Indicatorul devine mai sugestiv prin scindarea sa in functie de tipul contribuabililor - persoane fizice si juridice - si prin raportare la numarul de locuitori, respectiv la numarul de agenti economici cu patrimoniu din evidentele fiscale.
68,16 lei/loc/an |
57,36 lei/loc/an |
Venituri din impozite pe proprietate persoane fizice/ Nr. populatie |
Indicatorul privind veniturile din capital - exprima ponderea valorificarii veniturilor din vanzarea bunurilor apartinand domeniului privat al municipiului.
Tendinta crescatoare manifestata:
Venituri din capital/ Total venituri |
este rezultatul punerii in aplicare a Legii nr. 550/2002[2] si a constrangerilor privind nivelul cheltuielilor publice ce trebuiau suportate. Trebuie mentionata ca aceasta categorie de venituri a constituit o sursa principala pentru finantare investitiilor publice in vederea crearii de active publice necesare comunitatii locale.
Indicatorul privind prelevarile de la bugetul de stat - evidentiaza gradul de dependenta financiara a autoritatii publice.
Evolutia inregistrata de acest indicator:
Prelevari buget de stat/ Total venituri |
puncteaza o tendinta de crestere a dependentei financiare a municipiului fata de prelevarile de la bugetul de stat. Tendinta este doar aparenta, anul 2006 reprezentand primul an in care prelevarile de la bugetul de stat au coborand sub 30% (respectiv aproximativ 28%)
2.4. Analiza unor indicatori privind cheltuielile publice
Indicatori privind rigiditatea cheltuielilor
Principalul indicator privind rigiditatea cheltuielilor publice - cheltuieli de personal, subventii, asistenta sociala si datoria publica - evidentiaza ponderea cheltuielilor obligatorii, anuale de suportat de catre bugetul public local.
Cheltuieli obligatorii/ Total cheltuieli |
Evolutia moderat crescatoare este tolerata in conditiile majorarii cheltuielilor de personal si a cheltuielilor cu datoria publica, pe fondul diminuarii cheltuielilor materiale.
Indicatorul privind cheltuielile totale de personal - evidentiaza efortul bugetar privind asigurarea fondurilor necesare platii salariilor finantate din bugetul public local.
Evolutia indicatorului:
Cheltuieli cu salariile/ Total cheltuieli |
Releva o majorare a cheltuielilor cu salariile suportate din bugetul public determinata de majorarea retributiilor in special a cadrelor didactice, categorie finantata din bugetul local.
Cheltuielile de personal autonome (fara invatamant) cuprinde sumele cheltuite de autoritatea publica cu remuneratiile aparatului administrativ. Evolutia lor este urmatoarea:
Cheltuieli cu salariile (f invat)/ Total cheltuieli |
Indicatorul cheltuieli cu servicii publice si dezvoltare durabila - releva efortul bugetului public pentru finantarea serviciilor publice din sarcina municipalitatii, inclusiv investitii.
Cheltuieli cu serviciile publice/ Total cheltuieli |
Descresterea inregistrata este determinata de masura reducerii subventiilor pentru diferentele de pret la producerea energiei termice livrate populatiei, celelalte categorii de servicii publice finantate inregistrand cresteri ca pondere si valoarea in anul 2005.
Indicatorul cheltuieli cu asistenta si protectia sociala - releva efortul autoritatii publice pentru sustinerea politicii si programelor sociale pentru anumite categorii de persoane cu probleme sociale.
Cheltuieli cu asist+protectia sociala/ Total cheltuieli |
Indicatorul - cheltuieli operationale - evidentiaza efortul bugetului public pentru finantarea cheltuielilor de functionare a serviciilor publice si prin eliminare inclinatia spre investitii.
Cheltuieli servicii publice/ Total cheltuieli |
Evolutia este in usoara descrestere, fapt ce va fi accentuat in anul 2006 declarat "anul investitiilor in municipiul Oradea".
Capacitatea de investire - este analizata cu ajutorul indicatorului ponderea cheltuielilor cu investitiile in total cheltuieli.
Cheltuielile cu investitiile publice ocupa o pondere in crestere in cadrul bugetului public al municipiului Oradea.
Cheltuieli cu investitiile/ Total cheltuieli |
Investitiile publice ale municipiului sunt completate de investitiile realizate de regiile autonome de subordonare locala din surse proprii sau atrase rambursabile sau nerambursabile.
Datoria publica locala reprezinta o obligatie generala care trebuie rambursata, conform acordurilor incheiate, din veniturile proprii ale unitatii administrativ-teritoriale.
Competenta de a aproba contractarea de imprumuturi interne sau externe de catre unitatile administrativ-teritoriale precum si garantarea imprumuturilor contractate de agentii economici si serviciile publice din subordinea acestora le revine consiliilor locale si judetene.
Imprumuturile interne sau externe, pe termen scurt, mediu si lung pot fi utilizate pentru realizarea de investitii publice de interes local, precum si pentru refinantarea datoriei publice locale.
Instrumentele datoriei publice locale stabilite prin lege sunt titlurile de valoare si imprumuturile de la bancile comerciale sau de la alte institutii de credit.
Conform Legii 273/2006 privind finantele publice locale, incepand cu ianuarie 2007, imprumuturilor si titlurilor de valoare li se adauga, ca instrumente ale datoriei publice locale si creditele furnizor, leasing-ul financiar si garantia locala.
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 45/2005 privind finantele publice locale cu modificarile si completarile ulterioare, prevede ca autoritatilor administratiei publice locale li se interzice accesul la imprumuturi sau sa garanteze orice fel de imprumut, daca totalul datoriilor anuale reprezentand ratele scadente la imprumuturile contractate si/sau garantate, dobanzile si comisioanele aferente acestora, inclusiv ale imprumutului care urmeaza sa fie contractat si/sau garantat in anul respectiv, depaseste limita de 20% din totalul veniturilor proprii. Prevederile ordonantei privind limita de indatorare permisa autoritatilor publice locale sunt in vigoare pana la data de 31.12.2006.
Incepand cu anul bugetar 2007, limita de indatorare permisa creste la nivelul a 30% din veniturile proprii, conform prevederilor Legii 273/2006 privind finantele publice locale.
Scopul fundamental al imprumuturilor contractate de Municipalitate Oradea sau garantate pentru regiile aflate in subordine este de a determina cresterea volumului investttiilor pentru sustinerea serviciilor municipale importante pentru comunitate si modernizarea infrastructurii locale.
Cresterea nivelului investitiilor publice locale reprezinta o forma de sustinere a cresterii economice.
Datoria publica a municipiului Oradea se compune din datoria publica contractata direct si din garantiile acordate pentru imprumuturile contractate de catre regiile cu subordonare locala.
Ratele scadente aferente imprumuturilor contractate, dobanzile si comisioanele datorate de unitatile administrativ teritoriale se prevad in bugetul local ca si cheltuieli.
Obligatiile rezultate din acordurile de garantare ale imprumuturilor contracate de catre regiile autonome locale se iau in calcul la determinarea gradului de indatorare al municipiului Oradea.
I. Datoria publica contractata direct
Datoria publica angajata prin contracte de catre Municipalitate in perioada 2002 - 2005 este in suma totala de 121.992.500 lei, instrumentele datoriei publice utilizate fiind titluri de valoare (obligatiuni municipale) in proportie de 21% si imprumuturi bancare de pe piata interna (79%).
Din totalul datoriei angajate, pana de 31.12.2005 a fost utilizata pentru investitii suma de lei[3]. In proportie de 87% creditele au fost utilizate pentru investitii in infrastructura de drumuri.
In ceea ce priveste maturitatea initiala aferenta datoriei publice locale, 83% din datorie avea scadente pe termen lung (peste 5 ani) iar 17% pe termen mediu (pana la 3 ani).
Referitor la tipul ratei dobanzilor, trebuie mentionat ca intreaga datorie publica contractata este cu dobanda variabila, rata dobanzii urmand tendintele de pe piata monetara.
Datoria in moneda locala reprezinta 97% din totalul datoriei publice direct contractate.
In anul 2005, pe linia imbunatatirii managementului datoriei publice locale au fost facute eforturi in ceea ce priveste extinderea curbei de maturitate a instrumentelor datoriei publice. Astfel, a fost contractata cu Banca Comerciala Romana linia de credit de 80.000.000 lei, cu o maturitate de 20 de ani si o perioada de gratie de 10 ani. Creditul este destinat finantarii proiectului "Reabilitare, modernizare si extindere infrastructura in municipiul Oradea".
In cursul anului 2005, din datoria publica angajata au fost efectuate trageri in suma totala de 15.733.721 lei, din care suma de 14.626.907 lei a fost destinate pentru finantarii lucrarilor de reabilitare, modernizare, extindere infrastructura de drumuri iar diferenta pentru amenajarea Bazinului Olimpic.
Serviciul datoriei publice pe anul 2005, reprezentand rate, dobanzi si comisioane aferente datoriei contractate direct a fost in suma totala de 11.684.323 lei, din care 66% reprezinta rate de capital achitate la scadenta iar 34% dobanzi si comisioane.
Pana la data de 31.12.2005 Municipiul Oradea a rambursat 30% din sumele obtinute din imprumuturi bancare interne si obligatiuni municipale si utilizate pentru finantarea de investitii pana la sfarsitul anului 2005.
II. Garantiile acordate pentru imprumuturile contractate de catre regiile cu subordonare locala
Situatia garantiilor acordate de catre municipalitate, pana la data de 31.12.2005, pentru imprumuturile interne si externe contractate de catre regiile cu subordonare locala este urmatoarea:
- garantarea imprumutului in suma de 9.651.000 USD contractat de catre RA Apa Canal cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare in cadrul Programului de dezvoltare a utilitatilor municipale, etapa a II-a (MUDP II)
- garantarea imprumutului in suma de 6.000.000 EUR contractat de catre RA Apa Canal cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare in cadrul Programului de modernizare si reabilitare a instalatiilor de canalizare si a statiei de tratare a apei din Municipiul Oradea
- garantarea pentru RA Oradea Transport Local a finantarii obiectivului de investitii "Reabilitare cai rulare tramvai", cu o valoare totala de 4.854.757 EUR, contractat cu SC LABRA SOFT SRL
- garantarea pentru RA Oradea Transport Local a achizitiei in sistem leasing de catre regie a 20 de autobuze urbane, in valoare de 3.465.114 EUR, in cadrul acordului de garantare incheiat cu BRD SOGELEASE (garantie la nivelul a 15% din valoare)
Pana la data de 31.12.2005 nu au existat cazuri de neplata la termen a ratelor de capital, dobanzilor sau comisioanelor de catre cele doua regii cu subordonare locala pentru care au fost garantate imprumuturi externe, respectiv interne.
III. Gradul de indatorare al municipilului Oradea
Datoria publica locala pe anul 2005 si previziunea pe anii 2006 - 2009 este urmatoarea[5]:
SHAPE * MERGEFORMAT
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
DATORIA PUBLICA A MUNICIPIULUI ORADEA IN |
PERIOADA 2005 - 2009 |
Garantii regii |
Datorie publica |
SHAPE * MERGEFORMAT VENITURILE PROPRII DATORIA PUBLICA LOCALA CA PROCENT DIN (serviciul datoriei directe + garantiile acordate regiilor) 148.000.000 Venituri proprii Datorie publica GRADUL DE INDATORARE AL MUNICIPIULUI ORADEA IN PERIOADA 2005 - 2009 25.606.337 Limita de indatorare Datoria publica (directa si garantii)
Concluzii privind datoria publica locala:
Datoria publica se mentine in limite sustenabile. Toate platile reprezentand rate de capital, dobanzi si comisioane arefente datoriei publice contractate direct de catre municipalitate au fost efectuate la scadente.
In prezent datoria publica a Municipiului Oradea previzionata pentru anul 2006 se situeaza la un nivel de aproximativ 14,53% din veniturile proprii, respectand plafonul de indatorare publica de 20% din veniturile proprii, aprobat prin OUG 45/2003 privind finantele publice locale.
Reducerea inflatiei la circa 5,5% in anul 2006 inseamna ca practic s-a intrat in faza evolutiei descrescatoare si predictibile a inflatiei si, in consecinta, a ratelor dobanzii, ceea ce a condus la reducerea costului datoriei publice interne.
In anul 2006 gradul de indatorare al Municipiului Oradea inregistreaza o usoara crestere, determinata de cresterea cheltuielilor cu dobanzile, ca urmare a continuarii tragerilor din linia de finantare contractata cu Banca Comerciala Romana.
Un varf al datoriei publice se inregistreaza in 2008, an in care incepe rambursarea celui de-al doilea imprumut obligatar.
Obiectivele managementului datoriei publice locale in perioada urmatoare:
Mentinerea in limite sustenabile a nivelului datoriei
Asigurarea resurselor de plata a serviciului datoriei la un cost cat mai redus si un nivel al riscului acceptabil (o eventuala refinantare a datoriei publice, in vederea reducierii cheltuielilor cu imprumuturile).
Pregatirea asigurarii conditiilor necesare capacitatii de absorbtie a instrumentelor structurale - fonduri structurale si de coeziune - utilizarea resurselor financiare atrase prin imprumuturil prioritar in vederea cofinantarii proiectelor care beneficiaza de finantare nerambursabila.
Ordonanta de Urgenta nr. 45/2003 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare
Legea nr. 550/2002 privind vanzarea spatiilor comerciale proprietate privata a statului si a celor de prestari de servicii, aflate in administrarea consiliilor judetene sau a consiliilor locale, precum si a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |