Finante - clasificarea veniturilor bugetului de stat

UNIVERSITATEA DE VEST BAIA MARE

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: ECTS

DISCIPLINA: FINANTE

REFERAT:

CLASIFICAREA VENITURILOR BUGETULUI DE STAT

CLASIFICAREA VENITURILOR BUGETULUI DE STAT

SISTEMUL BUGETAR ECHILIBRUL FINANCIAR PUBLIC

BUGETUL DE STAT

1.Continutul si caracteristicile bugetului de stat

Bugetul de stat reprezinta o categorie fundamentala a stiintelor finantelor. Il putem aborda din punct de vedere juridic si economic.

Sub aspectul sau juridic bugetul reprezinta un act prin care sunt prevazute si autorizate veniturile si cheltuielile anuale ale statului. Bugetul de stat prevede si autorizeaza in forma legislativa cheltuielile si resursele statului, avand caracter obligatoriu fiind supus aprobarii Parlamentului. Reprezinta un act de previziune a resurselor publice si a modului de utilizare a acestuia, elaborandu-se pe o perioada de un an. Legea bugetului de stat este influentata de conceptiile politice, economice si sociale specifice fiecarei perioade.

Ca document oficial, bugetul de stat evidentiaza nivelul aprobat al cheltuielilor ce se vor efectua in viitor si marimea veniturilor ce pot fi mobilizate la dispozitia statului.

Abordarea economica se refera la corelatiile acroeconomice si in special legaturacu nivelul si evolutia produsului intern brut. Un anumit nivel al PIB si masura in care acesta este repartizat pentru formarea bruta de capital si consum determina nivelui indicatorilor bugetari si constituie baza evolutiei favorabile a resurselor in viitor.

Bugetul de stat exprima relatiile economice in forma baneasca ce iau nastere in procesul repartitiei produsului intern brut, in conformitate cu obiectivele de politica economica sociala si financiara ale fiecarei perioade. Aceste relatii au dublu sens: pe de o parte, ca relatii prin care se mobilizeaza resursele banesti iar pe de alta parte ca relatii de repartizare a acestor resurse.

Mobilizarea si repartizarea resurselor prin buget

Relatiile de mobilizare a resurselor sunt relatii de repartitie a PIB in favoarea statului prin intermediul impozitelor, taxelor si contributiilor, al prelevarilor din venituri si atragerile de disponibilitati temporar libere prin imprumuturilor de stat intern. De asemenea se creaza relatii ale statului cu strainatatea concretizate in finantari externe.

Bugetul de stat este un instrument de previziune pe termen scurt si mediu. Bugetul economic este carteristic tarilor dezvoltate si reprezinta pe langa un buget de stat clasic si resursele societatii si destinatia lor.

Bugetul economic (resurse si utilizari)

Bugetul economiei nationale este un ansamblu de conturi ale natiunii, care reflcta pentru anul in curs si pentru anul urmator previziunile asupra tuturor agentilor economici din tara respectiva. Forma care se intocmeste difera de la o tara la alta.

Bugetul economiei nationale este un instrument cu ajutorul caruia guvernul se informeaza asupra situatiei economico financiare a tarii. Nu are caracter de lege, el nu se substituie bugetului de stat.

Volumul si structura veniturilor si cheltuielilor bugetare difera de la stat in functie de nivelul de dezvoltare economica a tarii, de conditiile social-politice interne si de conjunctura internationala .La nivelul fiecarui stat se elaboreza mai multe categorii de bugete corelate care alcatuiesc un sistem. Sistemul bugetar este diferentiat in functie de structura organizatorica a fiecarui stat: tip unitar(Franta, Anglia, Suedia etc) si tip federal (SUA, Canada, Elvetia etc).

In Romania nevoile de resurse la nivelul societatii si posibilitatile de acoperire a acestora sunt reflectate in bugetul general consolidat. Legea privind finantele publice precizeaza faptul ca gestionarea resurselor financiare publice se realizeaza printr-un sistem unitar de bugete care cuprinde:

• · Bugetul de stat
• · Bugetul asigurarilor sociale de stat
• · Bugetele locale
• · Bugetele fondurilor speciale
• · Bugetul trezoreriei statului
• · Bugetele altor institutii cu caracter autonom

Bugetul general consolidat reflecta fluxurile financiare publice de formare a veniturilor fiscale si nefiscale si de repartizare a acestora pe destinatii in conformitate cu nevoia sociala.

Rolul bugetului este considerat un instrument prin care se realizeaza alocarea si redistribuirea resurselor si care prezinta utilitate in procesul reglarii activitatii economice si sociale.

Bugetul are un rol alocativ, redistributiv si de reglare a vietii economice.

Rolul alocativ reflecta modul de alocare a resurselor fiecarui an bugetar. Statul se poate manifesta ca agent economic, fie prin dezvoltarea unor activitati industriale si comerciale proprii, fie participand la finantarea unor activitati in sectorul privat. Existenta lor ca bugete anexe se justifica: prin caracterul industrial sau comercial al activitatii statului si prin scopul finantarii si natura beneficiarului resurselor, atunci cand se acorda subventii sau se finanteaza actiuni sociale. Conturile speciale de trezorerie sunt operatiuni in afara bugetului general determinate de conditii specifice privind finantarea si de caracterul lor provizoriu.

Rolul redistributiv al bugetului este pus in evidenta de natura lui specifica, respectiv aceea de instrument ce reflecta relatii de mobilizare a resurselor si de repartizare a acestora pentru finantarea unor activitati si actiuni determinate expres.

Rolul de reglare a vietii economice decurge din importanta bugetului de stat ca instrument cu putere de lege, prin care se reflecta politica economica promovata de guvern.

• Fondul Proprietatii de Stat
• Fondul Special pt. Sanatate
• Fondul de risc si accident pt. protectia persoanelor handicapate
• Fondul special pentru dezvoltarea si modernizarea punctelor de trecere a frontierei
• Fondul special pt dezv. Sistemului energetic
• Fondul special pt. modernizarea drumurilor publice
• Fondul special pentru protejarea asiguratilor
• Credite externe ac. Ministerelor (*)

Componentele bugetului de stat consolidat al Romaniei 1997

(*) Creditele externe contractate de ministere sunt defalcate pe capitole de cheltuieli, utilizand criteriul economic.

2.Principii bugetare

Bugetul este un talou comparativ al veniturilor si cheltuielilor publice aferente perioadei la care se refera. El ofera posibilitatea analizarii veniturilor pe surse de provenienta si a cheltuielilor pe destinatii.

Principiile clasice bugetare sunt:

- unitatea

- universalitatea

- anualitatea

- specializarea bugetara

Principii bugetare clasice

Anualitate Universalitate Unitate Specializare

Semnificatie Autorizarea data prin lege privind efectuarea chetuielilor si incasarea venitu-rilor se refera la o periada de 12 luni Se impun 2 reguli interdictia de a compensa chelt. cu ven. Corespondente neafectarea unui venit pt efect unei chelt. Toate veniturile si ch. Statului trebuie sa fie incluse intr-un document unic. Creditele bugetare deschise nu pot fi utilizate decat pentru o categorie determinata de cheltuieli.

Justificare Perioada de 1 an permite dimensionarea realista a cheltuielilor si incadrarea lor in bugete plurianuale. Controlul parlamentar este asigurat anual. Evita risipa de fonduri publice si faciliteaza controlul parlamentar. Ofera o imagine globala a resurselor publice si a utilizarii lor. Permite un control parlamentar eficace.

Abateri intr-o perioada  de 1 an pot fi folosite.bugetele program reportul de credite bugetare perioadele complementare cheltuieli executate cu anticipatie Intocmirea bugetului general dupa principiul bugetelor nete sau mixte. Elab. Mai multor bugete pe langa bugetul general(bugete anexe, conturi speciale de trezorerie, bugete autonome etc) Deschiderea unor credite globale, transferuri si viramente.

Principii bugetare clasice

Anualitatea bugetului are doua semnificatii distincte:

- prima se refera la perioada de timp pentru care se intocmeste si se aproba

- la perioada de timp in care se incaseaza veniturile si se efectueaza cheltuielile inscrise in autorizatia data guvernului de catre parlament

Bugetul este elaborat si aprobat pentru o perioada de 12 luni. Anul bugetar poate sa coincida sau nu cu anul calendaristic.

Universalitatea este principiul potrivit caruia veniturile si cheltuielile publice trebuie sa fie inscrise in buget in sumele lor totale, fara omisiuni si fara compensari reciproce.

Exceptii de la principiul universalitatii:

- resursele provenind din donatii

- fondurile de sprijin ale particularilor

- reconstituirea creditelor bugetare prin restituirea catre buget a sumelor necuvenite sau acordate cu titlu provizoriu.

Unitatea bugetara presupune inscrierea tuturor veniturilor si cheltuielilor statului, in sumele lor globale intr-un singur document. Unitatea bugetului este asigurata prin intermediul sistemului conturilor nationale.

Exceptii de principiul unitatii bugetului:

- debugetizarea, consta in scoaterea unor cheltuieli in afara bugetului general

- bugete anexe, se inscriu veniturile si cheltuielile unor institutii publice care nu au in mod obligatoriu personalitate juridica. Pentru acoperirea cheltuielilor se recurge la imprumuturi.

- conturile speciale de trezorerie sunt incasari ce nu reprezinta un venit propriu zis pentru buget si plati ce nu au caracter definitiv

- bugete extraordinare se inscriu cheltuieli exceptionale ocazionate de crize economice, calamitati etc

- bugetele autonome sunt elaborate de intreprinderile publice cu personalitate juridica

- legea rectificativa a bugetului si modalitatile de repartizare a creditelor bugetare, este o redimensionare a resurselor si cheltuielilor publice printr-o lege rectificativa a bugetului

In Romania exista o multitudine de bugete elaborate si aprobate la nivel central si local determinate de specificul economiei noastre in tranzitie.

Bugetul general consolidat este corelat din punct de vedere al asigurarii echilibrului, cu bugetul asigurarilor sociale de stat si cu bugetele locale (bugete autonome).

3.Specializarea bugetara

Specializarea bugetara reprezinta principiul potrivit caruia veniturile trebuie sa fie scrise in buget si aprobate in parlament pe surse de provenienta, iar creditele bugetare pe categorii de cheltuieli.

Gruparea veniturilor si cheltuielilor intr-o anumita ordine si pe baza unor criterii determinata porta denumirea de clasificatie bugerara.

4. Echilibrul bugetar

Cerinta de baza a echilibrului bugetar o constituie acoperirea integrala a cheltuielilor de veniturile ordinare ale fiecarui an bugetar. Anualitate si echilibrul bugetului sunt legate, avand drept rezultat echilibrul anual al bugetului, considerat drept " principiul de aur al gestiunii bugetare". Treptat o serie de state au renuntat la aplicarea in practica a principiului echilibrarii bugetare, dificil de realizat, elaborand si prezentand parlamentului spre aprobare bugete deficitare.

Teorii clasice privind echilibrarea bugetara

O serie de teoreticieni au propus renuntarea la achilibrarea anuala a bugetelor si au propus echilibrarea bugetului la nivelul unui ciclu economic prin intocmirea de bugete plurianuale. Realizarea echilibrului la nivelul unui ciclu economic ar fi posibila prin folosirea unor tehnici specifice cum ar fi:

• · constituirea unor fonduri de rezerva bugetara pe seama incasarilor in perioadele de prosperitate ale ciclului economic.
• · tehnica fondului de egalizare vizeaza restabilirea echilibrului bugetar la nivelul unui interval de timp indelungat prin intermediul imprumuturilor publice de natura creditelor de anticipatie
• · tehnica amortizarii alternative se bazeaza pe gestionarea datoriei publice in conditii de ciclicitate a activitatii economice
• Aceste solutii oferite nu si-au gasit aplicabilitatea practica

Acceptiunea moderna a echilibrului bugetar

A fost conceput bugetul regulator ca mijloc de asigurare a unei anumite cresteri economice. In practica bugetara a unor tari bugetul regulator a imbracat forma unor fonduri de actiuni conjuncturala. Urmarirea sistematica a nivelului si a evolutiei indicatorilor macroeconomici permite stabilirea unui diagnistic conjunctural si implicit adoptarea unor masuri bugetare in concordanta cu starea si evolutia economiei reale.

Sistemul de indicatori include:

- indicatori specifici nivelului si evolutiei preturilor

- indicatori de comert exterior

- indicatori de utilizare a resurselor

- indicatori ce reflecta nivelul si evolutia productivittaii muncii si a productiei industriale

- indicatori privind structura pietei nationale

- indicatori ai cresterii economice

- indicatori monetari si financiari diversi

Deficitul bugetar actual

Ca urmare a cresterii mai rapide a cheltuielilor decat a veniturilor publice bugetele se incheie tot mai frecvent cu deficit.

Deficitul bugetar este cauzat de cresterea accelerata a cheltuielilor publice, de incetinirea ritmului de crestere a veniturilor sau de fenomene conjuncturale ce isi transmit influenta prin intermediul cursului de schimb si a ratei dobanzii.

Nr.crt Tara 1985 1990 1995

1. Tari dezvoltateJaponia -4,9 -1,6 -1,5

2. Germania -1,1 -1,6 -1,8

3. SUA -3,1 -3,80 -2,1

4. Franta -2,6 -2,3 -2,4

5. Suedia -0,4 +1 -11,1

6. Tari in curs de dezvoltare Emiratele Arabe Unite -0,5 +0,4 +0,2

7. Argentina -2,0 -0,4 -1,1

8. Maroc -7,3 -2,2 -1,2

9. Egipt -9,2 -5,7 +0,3

10. Tari in tranzitie Polonia -1,7 -2,3 -2,7

11. Romania 2,5 0,9 -2,5

Tab 4: Ponderea deficitului/excedentului bugetar in PIB

Efectele in plan economic ale deficitului bugetar sunt multiple. El majoreaza datoria publica crescand in viitor acesteia respectiv rambursarile, dobanzile si comisioanele exigibile in fiecare an pentru stingerea datorie publice interne si externe. In conditiile unei cereri de credite mari pentru acoperirea deficitului bugetar, rata dobanzii prezinta tendinta de crestere.

Deficitul bugetar contribuie la cresterea ratei dobanzii pe piata si se opune astfel investitiilor private, incetinind ritmul real al cresterii economice. Cand guvernul solicita fonduri pe piata capitalului de imprumut, rata dobanzii creste deoarece o parte importanta din fondurile disponibile este atrasa de guvern prin intermediul creditului public. Cresterea ratei dobanzii are ca efect restrangerea cererii de credite adresate de agentii economici si deci reducerea investitiilor realizate pe credit.

L,In contrast cu aceasta opinie clasica, se situeaza viziunea moderna a inexistentei unei corelatii intre deficit si rata dobanzii. Cresterea economiilor populatiei determina sporirea disponibilitatilor pe piata capitalului de imprumut, compensand cererea sporita de credite guvernamentale.

Oferta de economii creste de la 0 la 0'. Economisirea este inteleasa de contribuabili ca modalitate de acoperire a unor cheltuieli mari in viitor. Modificarea functiei ofertei de resurse are drept rezultat un nou punct de echilibru E''. In acest punct fonduri suplimentare devin disponibile pentru finantarea investitiilor private. Suma imprumuturilor ce pot fi acordate corespunzatoare punctului E'' este in acest caz I . aceste fonduri suplimentare sunt egale cu fondurile cerute pentru finantarea deficitului. Rata dobanzii aferenta punctului E'' ramane nemodificata fiind la nivelul initial d .

5.Publicitatea bugetului

Legea privind adoptarea bugetului de stat si contul de incheiere a exercitiului bugetar pe anul precedent celui in curs sunt publicate in Monitorul Oficial si in culegeri de legi.

6.Tipuri de bugete utilizate in practica internationala

Bugetul de stat an forma sa traditionala, este considerat a fi un "buget de mijloace". Acest buget este orientat in functie de mijloacele ce pot fi utilizate la nivelul unui an si NU in functie de scopuri sau obiective ce ar urma sa fie atinse in anul bugetar respectiv, avand caracterul unui buget functional. Avantajele unui

buget functional sunt: faciliteaza informarea asupra modului de utilizare a resurselor publice si permite o gestionare riguroasa a acestor resurse. Utilizarea in practica a bugetului functional este diferita de la o tara la alta.

"Bugetele program" sunt elaborate in functie de obiectivele propuse in conditiile largirii orizontului de referinta la un numar mai mare de ani. In acest program se inscriu cheltuielile legate de realizarea unor obiective pe termen mediu si lung. Intr-un buget program ansamblul resurselor este destinat a finanta ansamblul cheltuielilor in raport de utilitate a lor. Acesta abordare este completata cu studii punctuale bazate pe analiza "cost eficacitate".

7. Metode de dimensionare a veniturilor si cheltuielilor bugetare

Bugetul de stat trebuie sa reflecte pe de o parte necesitatile de resurse financiare ale statului ce decurg din infaptuirea programului guvernamental propus pentru perioada imediat urmatoare, iar pe de alta parte posibilitatile de acoperire a acestor resurse. Astfel apare problema dimensionarii corecte a nivelului veniturilor si cheltuielilor publice. In acest scop se folosesc metode clasice si metode moderne bazate pe analiza cost avantaje si alte studii de eficienta.

Metode clasice de dimensionare a indicatorilor bugetari

Metoda automata se iau drept baza pentru intocmirea bugetului pe anul urmator (t+1) veniturile si cheltuielile penultimului an (t-1), an al carui exercitiu a fos incheiat.

Metoda majoraii(diminuarii) se iau iin considerare rezultatele exrcitiilor bugetare pe un interval de 5 sau mai multi ani consecutivi din perioada premergatoare. Se determina ritmul anual de crestere sau descrestere a veniturilor si cheltuielilor.

Metoda evaluarii directe presupune efectuarea unor calcule pentru fiecare sursa de venit si fiecare categorie de cheltuieli. Se au in vedere executia preliminata a bugetului pe anul in curs si previziunile in domeniul economic si social pentru anul urmator.

Metode moderne de dimensionare a indicatorilor bugetari

In practica internationala s-au structurat doua categorii principale de metode:

• · metoda de tip american "Planned Programmed Budgeting System"(PPBS), "Management gy objectives"(MBO) si "Zero Base Budgeting"(ZBB)
• · metoda de inspiratie franceza "La rationalisation des Choix Budgetaires"(RCB)

Metodele moderne se bazeaza pe analiza cost avantaje sau cost eficacitate, a carei aplicabilitate este conditionata de existenta a doua sau mai multe solutii de realizare a unui obiectiv cu costuri diferite.

Considerandu-se un numar de proiecte de investitii (,.,i,.,s) analiza cost avantaje permite alegerea intre diferitele proiecte in functie de valoarea prezenta a beneficiului net pe proiect, pe baza relatiei:

In care B =valoarea prezenta a beneficiului net ce rezulta din prioectul i b (t)=beneficiile anticipate obtinute din proiectul i in anul t c (t)= costurile proiectului i in anul t

= factorul de actualizare la rata dobanzii r, n= durata de viata a proiectului

K = capital initial investit in proiectul i

Beneficiile nete ale proiectului sunt definite astfel:

Cand aceste beneficii depasesc durata de viata a proiectului valoarea beneficiului net trebuie sa fie actualizata.

Metoda de planificare, programare bugetizare (PPBS)este metoda de dimensionare a cheltuielilor publice aplicate initial in domeniul militar si extinsa apoi la nivelul federal al SUA avand la baza analiza cost avantaje. Fazele metodei sunt planificare, programare si bugetizare.

Metoda managementului prin obiective(MBO) consta in aceea ca se pune accentul pe identificarea finalitatilor pentru fiecare domeniu de activitate.

Metoda baza bugetara zero(ZBB) are ca scop de a preintampina cresterea excesiva a cheltuielilor bugetare de la un an la altul.

Metoda optiunilor bugetare (RCB) este bazata pe analiza sistemica folosita pentru dimensionarea indicatorilor bugetari, in contextul gestiunii prin obiective a resurselor publice. Aceasta metoda permite analiza obiectivelor si glisarea acestora prin intermediul asa numitului "plan-revolving".

Fluxul rationalizarii portiunilor bugetare

Principalele faze ale metodei RCB sunt studiul, decizia, execitia si controlul. Aceasta metoda urmareste realizarea pe termen mijlociu a obiectivelor propuse, prin intermediul bugetelor program si ofera posibilitatea reexaminarii pe parcurs a optiunilor.

8.Incertitudine si risc in optimizarea indicatorilor bugetari

Metodele moderne de dimensionare a indicatorilor bugetari se bazeaza pe estimarea costurilor si avantajelor viitoare, care intra in calculul indicatorilor bugetari drept variabile certe. Viitorul nu poate fi pe deplin prefigurat si de aceea se inregistreaza diferente intre marimea previzionata si cea reala a indicatorilor considerati. Acestea au dus la gasirea unor modalitati de incorporare a riscului si incertitudinii in procesul decizional de investire in sectorul public.

O alta metoda este analiza sensibilitatii folosita in cazurile in care rezultatele sunt putin previzibile sau posibilitatile de ierarhizare a rezultatelor sunt mai greu de estimat.

Calcularea valorii asteptate si analiza sensibilitatii sunt considerate singurele elemente de decizie. Cea mai simpla tehnica de selectare a proiectelor este criteriul Bayes.

Exemplu: se considera proiectul I, II si III in conditiile unor probabilitati necunoscute de realizare a lor. Se atribuie fiecarui proiect valori presupuse A, B si C, probabilitatile de realizare a acestor valori fiind egale. Valorile presupuse se refera la valoarea prezenta a beneficiului net (NPV) considerata in trei variante astfel.

In teoria finantelor publice sunt prezentate alte doua tehnici de decizie inspirate din "teoria jocurilor" si cunoscute sub denumirea de:

- criteriul maxim ia in considerare aversiuea fata de risc, ceea ce inseamna ca decidentul va opta pentru cea mai nefavorabila alternativa

- criteriul minimax urmareste penalizarea deciziilor gresite

LEGISLATIE

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

Legea numarul 216 din 26 aprilie 2001

- art 1.stabileste este volumul veniturilor si a structurii acestora pe surse si al cheltuielilor, pe destinatii pentru bugetul de stat si bugetele fondurilor speciale pentru anul 2001, regimul acestora precum si responsabilitatile institutiilor publice implicat in procesul de executie a acestora.

- art 2. bugetul de stat autorizeaza fluxurile financiare publice de formare a veniturilor si de repartizare a acestora pe destinatii si ordinatori principali de credite in conformitate cu obiectivele de dezvoltare economico-sociala a tarii si alte politici financiare specifice anului 2001

-atr 3.(1) estimarea veniturilor bugetare pentru anul 2001 a fost realizata pe baza proiectiei indicatorilor macroeconomici

(2) sinteza bugetului de stat pe anul 2001, detaliata, la venituri, pe capitole si subcapitole, iar la cheltuieli pe parti, capitole, subcapitole, titluri si articole precum si alineate.

(4) bugetul de stat pe anul 2001 se stabileste la venituri in suma de 153.092,4 mld lei, iar la cheltuieli in suma de 194.398,2 mld lei cu un deficit de 41.305,8 mld lei.

Structura veniturilor pe anul 2001 mld.lei

Venituri- TOTAL 153.092,4 din care:

Venituri curente 151.740,4 din acestea: a) venituri fiscale 144.668,9

-impozite directe 44.294,0 din care:

-impozitul pe profit 25.367,0

-impozitul pe venit 32.130,0

-cote si sume defalcate din impozitul pe venit (se scad) -26.284,0

-impozite indirecte 100.374,9 din care:

-taxa pe valoare adaugata 49.856,2

-taxa pe valoare adaugata incasata 71.517,0

-sume defalcate din taxa pe valoare adaugata (se scad) -21.660,8

-accize 31.562,0

-taxe vamale 10.409,0 b) venituri nefiscale 7.071,5

Venituri din capital 146,0

Donatii si sponsorizari 20,0

Incasari din rambursarea imprumuturilor 1.186,0

Regimul si destinatia cheltuielilor prevazute in bugetul de stat pe 2001 mld.lei

Cheltuieli-TOTAL 194.398,2 din care:

1. Cheltuieli curente 166.832,1 din acestea: a)cheltuieli de personal 28.494,8 b)cheltuieli materiale si servicii 17.707,5 c)subventii 8.930,1 d)prime acordate producatorilor agricoli 701,0 e)transferuri 58.473,3 f)dobanzi aferente datoriei publice si alte cheltuieli 50.617,1 g)rezerve 1.908,3
2. Cheltuieli de capital 11.430,5
3. Imprumutiri acordate 262,5
4. Rambursari de credite, plati de dobanzi si comisioane la credite 15.873.1 din acestea: a) rambursari de credite externe 10.632,2 b) plati de dobanzi si comisioane la credite externe 5.240,9

Bugetul de stat pe anul 2001 este egal cu total venituri 153.092,4 -; cheltuieli 194.398,2 = deficit bugetar de 41.305,8 mld lei.

Exemplu: Se dau urmatoarele date referitoare la cheltuielile bugetului de stat a tarii X pe anul 2000.

Indicatori Valoare

Ch. de personal 19.000.000

Ch. materiale si servicii 7.000.000

Subventii 3.700.000

Transferuri 15.000.000

Dobanzi datorii publice 23.000.000

Rezerve 3.500.000

Ch de capital 6.600.000

Imprumuturi acordate 2.000.000

Rambursari de credite 4.500.000

Rezolvare: a) cheltuieli curente = cheltuieli personal + cheltuieli materiale si servicii + subventii

+ transferuri + dobanzi + repere

71.200.000 b) cheltuieli totale = cheltuieli curente + chelt capital + imprumuturi + rambursari

c) structura cheltuielilor totale

Chelt curente/chelt totale x 100 = 72,2/74,3 x 100= 84,46 %

Chelt de capital/chelt totale x 100 = 6,6/84,3 x 100 =7,82 %

Imprumuturi acordate/chelt totale x 100 = 2/84,3 x 100 = 2,37 %

Rambursari de credit/chelt totale x 100 = 4,5/84,3 x 100 = 5,33 %

CUPRINS

1. SISTEMUL BUGETAR ECHILIBRUL FINANCIAR PUBLIC pg 1

1.1 Continutul si caracteristicile bugetului de stat

1.2 Mobilizarea si repartizarea resurselor prin buget

2. Bugetul economic (resurse si utilizari)pg 2

2.1 Principii bugetare.pg 3

3. Principii bugetare clasicepg 3

3.1 Anualitate Universalitate Unitate Specializare

4. Principii bugetare clasicepg 4

5. Specializarea bugetara.pg 5

5.1 Teorii clasice privind echilibrarea bugetara

5.2 Acceptiunea moderna a echilibrului bugetar

6. Deficitul bugetar actual ..pg 6

6.1 Publicitatea bugetului.pg 7

6.2 Tipuri de bugete utilizate in practica internationala

6.3 Metode de dimensionare a veniturilor si cheltuielilor bugetare

7. Metode clasice de dimensionare a indicatorilor bugetaripg 8

7.1 Metode moderne de dimensionare a indicatorilor bugetari

7.2 Fluxul rationalizarii portiunilor bugetare..pg 9

8. Incertitudine si risc in optimizarea indicatorilor bugetaripg 9

9. LEGISLATIE - MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI pg 10

BIBLIOGRAFIE

www.mfinante.ro

www.edu.ro

LEGISLATIE - MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI