Functiile si rolul bancilor in perioada de tranzitie

FUNCTIILE SI ROLUL BANCILOR IN PERIOADA DE TRANZITIE

In economia socialista sistemul bancar a avut un rol pasiv. Banca Centrala de stat si bancile specializate erau elementele sistemului numit in literatura de specialitate monobancar .Bancile erau din punct de vedere functional entitati contabile si administrative care tineau evidenta fondurilor imprumutate intrepriderilor de stat in conformitate cu prevederile planului de finantare , de cele mai multe ori fara nici-o legatura cu rentabilitatea , riscurile si costul oportunitatii proiectelor finantate.

Problema principala in crearea unui sector financiar eficient si competitiv este asigurarea mobilizarii economiilor interne si alocarea lor eficienta catre cele mai rentabile utilizari.Indeplinirea acestei functii confera institutiilor financiare un rol central in impunerea disciplinei financiare la nivelul intreprinderilor.

Bancile vor influenta in diferite moduri derularea procesului de privatizare .Din punct de vedere strict financiar , ele vor trebui sa asigure nu numai capitalul necesar pentru ca sectorul privat sa cumpere intreprinderile de stat , ci si creditarea intreprinderilor de stat ce se restructureaza.In lipsa altor institutii financiare , bancile vor trebui sa asigure si serviciul de consultanta pentru clienti , jucand un rol relativ important chiar in conducerea intreprinderilor cu probleme.

In practica , bancile raman singurele institutii capabile sa impuna disciplina financiara asupra intreprinderilor de stat, fortandu-le sa respecte restrictia bugetara.Astfel cele mai multe intreprinderi de stat nu-si vor asuma singure sarcina modernizarii si a restructurarii.

Un sistem financiar concurential si eficient reprezinta si o conditie preliminara pentru dezvoltarea unei piete de capital.Eforturile tarilor din zona de a dezvolta fonduri de investitii , piete de obligatiuni si actiuni , nu pot avea succes in lipsa gamei complete de servicii oferite de banci pentru asigurarea gestunii portofoliilor de valori mobiliare , informarea clientilor precum si pentru sprijinirea acestora in gasirea celei mai potrivite modalitati de finantare a proiectelor lor.

Sistemul financiar bancar in ansamblul sau indeplineste si alte functii de o importanta maxima pentru economie si intreprinderi , indeosebi in ceea ce priveste mecanismele de transmitere a politicii monetare si sistemul de plati .

Din 1990 si pana in prezent sistemul financiar-bancar romanesc a suferit transformari majore dar perioada de tranzitie catre o structura relativ stabila nu este incheiata , date fiind procesele semnificative care au loc la nivelul bancilor comerciale.Din punct de vedere structural sistemul bancar romanesc este organizat la doua niveluri caracterizate prin functii diferite - la primul esalon banca centrala care, comform statutului sau , poate fi privita ca autoritate monetara si autoritate bancara;-la cel de-al doilea nivel se afla bancile comerciale si celelalte institutii specializate de credit.

In afara sistemului bancar propriu-zis , dar tot in sfera relatiilor financiare , actioneaza alte institutii financiare cum ar fi societatile de asigurare , fonduri mutuale de plasament , casele de schimb valutar , casele de amanet precum si un numar nedeterminat dar relativ redus de persoane care ofera imprumuturi cu dobanzi ridicate.

Desi structura aceasta este relativ stabila , in cadrul ei se produc in permanenta modificari de ordin cantitativ si calitativ legate de aparitia unor noi institutii si evolutia diferitelor componente.

Cea mai mare parte a fluxurilor legate de procesul de intermediere financiara se deruleaza in Romania prin intermediul bancilor comerciale , asfel ca sistemul bancar reprezinta principalul element al sistemului financiar romanesc.