Functiile controlului financiar

Functiile controlului financiar

Realizarea in practica a actiunii controlului ca fiind un atribut esential al managementului institutiei publice se concretizeaza prin functiile specifice controlului. De altfel, esenta notiunii de control este data de continutul si functiile sale. in literatura de specialitate este unanim recunoscut faptul ca activitatea de control si audit constituie un proces complex, care are in vedere, asa cum aratam, mecanismele specifice interne din cadrul institutiei publice.

Privit din punct de vedere sistematic, schema controlului financiar-fiscal si auditului public se prezinta in Figura nr. 2.2.

Figura nr. 2.2 Schema controlului financiar-fiscal si auditului public

Manifestarea controlului si auditului ca proces complex de monitorizare a activitatii institutiei publice se exprima prin functiile sale, dintre care mentionam urmatoarele:

Functia de cunoastere si evaluare corectiva a controlului dobandeste o importanta deosebita in conditiile in care cu ajutorul ei managementului institutiei i se asigura informatiile necesare pentru luarea deciziei optime si in concordanta si sarcinile si scopurile institutiei. Determinarea mersului activitatii institutiei, in raport cu functia mentionata, trebuie sa se realizeze la intervale de timp corespunzatoare astfel incat aceasta sa actioneze cu eficacitate pentru inlaturarea eventualelor neregularitati si stoparea factorilor cu influente negative pe parcursul activitatii institutiei, cat si in faza de elaborare a proiectelor de operatiuni. Un rol de importanta deosebita in realizarea acestor functii ii revine controlului si auditului intern propriu, care prin metodele specifice de evaluare va trebui sa semnaleze conducatorului institutiei eventualele abateri si incalcari ale dispozitiilor legale, cat si cele ce privesc dereglarile din cadrul sistemelor functionale care pot sa puna in pericol atingerea obiectivelor si scopurilor propuse.

Functia de supraveghere-reglare este strict legata de functia de cunoastere - evaluare -corectiva, intrucat are in vedere eliminarea factorilor perturbatori in procesul complex al activitatii institutiei. Reglarea presupune o activitate permanenta de verificare a functionarii unui sistem si de luare a deciziei la nivel de conducere, respectiv pentru inlaturarea cauzelor care au determinat efectele negative, de relansare a activitatii in cauza.

Caracteristica acestei actiuni este data de permanenta ei.

Functia de avertizare si alertare timpurie sau caracterul preventiv al sectiunilor de veri­ficare, cu pregnanta chiar in tipul de control preventiv, specializat in acest domeniu, consta in esenta in actiunile intreprinse pentru depistarea acelor activitati si proiecte de operatiuni care daca s-ar realiza ar conduce la rezultate negative, indeosebi pe linia nerespectarii actelor normative.

In acelasi timp, actiunile care decurg urmare caracterului institutionalizat al controlului financiar preventiv creeaza un comportament responsabil din partea conducatorilor compartimentelor din structura institutiei.

Functia de certificare-auditare prezinta o importanta deosebita; ea deriva chiar din textele actelor normative^[1] care reglementeaza activitatea contabila si de audit intern si control financiar preventiv.

Astfel, potrivit Ordonantei nr. 61/2001 pentru modificarea si completarea Legii Con­tabilitatii nr. 82/1991 art. 27 alin. 8 se arata: "Institutiile publice intocmesc situatii financiare trimestriale si anuale, care se compun din bilant, cont de executie bugetara si anexe'. In Ordonanta Guvernului nr. 72/2001 pentru modificarea si completarea O.G. nr. 129/99 privind auditul si controlul financiar preventiv se prevede la art. 7 ^[3]: "Compartimentul de audit public intern trebuie sa exercite urmatoarele atributii: a) Certificarea anuala a bilantului contabil si a contului de executie bugetara'.

Un rol deosebit in realizarea acestei activitati revine institutiilor de control specializate ale statului.

Auditul presupune examinarea si exprimarea unei opinii independente asupra unui set de situatii financiare. In acelasi timp, certificarea bilantului si a contului de executie a institutiei presupune atestarea ca acestea dau o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare, a faptului ca fondurile publice au fost constituite in concordanta cu obiectivele stabilite prin bugetul de venituri si cheltuieli, iar rezultatele obtinute corespund realitatii.

Functia previzionara a controlului, prin metodologia folosita a analizarii stiintifice a datelor obtinute, poate emite judecati de valoare asupra tendintelor vizibile ale unor procese si fenomene economice. in acest fel, controlul asigura managementului institutiei informatii precise in vederea luarii deciziilor celor mai adecvate situatii care se vor ivi in viitor. Astfel pot fi evitate riscurile producerii unor evenimente negative, identificarea tuturor rezervelor, in vederea indeplinirii in totalitate a obiectivelor programate ale institutiei.

Functia de indrumare a controlului este caracterizata in ceea ce priveste generalizarea practicilor pozitive la toate nivelurile de executie. Prin aceasta functie de asigura o crestere a increderii intre cei controlati si cei ce controleaza, creandu-se astfel un mediu propice dezvoltarii unei activitati de ansamblu corespunzatoare in cadrul institutiei.

Functia de constrangere decurge din aplicarea prevederilor legale in vigoare care reglementeaza activitatea controlata.

Masurile legale care se aplica constau in sanctiuni, de tip contraventional, administrativ, stabilirea raspunderii juridice in sarcina persoanelor vinovate din cadrul institutiei controlate.

In acelasi timp, pot fi luate masuri de constrangere in sarcina institutiei in cauza, dintre care putem mentiona:

suspendarea aplicarii masurilor care contravin dispozitiilor legale;

blocarea resurselor bugetare, cand se constata folosirea ilegala si ineficienta a acestora;

inlaturarea neregulilor constatate in activitatea financiar-contabila controlata.