Fundamentarea cheltuielilor la o unitate administrativ-teritoriala

1. Metode, tehnici, proceduri si operatiuni prezente in fundamentarea cheltuielilor la o unitate administrativ-teritoriala

Cheltuielile din bugetele locale sunt expresia eforturilor financiare realizate de organele administratiei publice locale pentru acoperirea cerintelor sociale, culturale, economice, a serviciilor de dezvoltare publica si a altor cerinte ale locuitorilor din unitatile administrativ teritoriale care sunt de competenta autoritatilor administratiei publice locale.

In determinarea cheltuielilor bugetelor locale se pleaca de la principiul consacrat potrivit caruia 'nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugetul local si nici nu poate fi angajata si efectuata din acest buget daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala, . Potrivit metodologiei elaborate de Ministerul Finantelor Publice, autoritatile publice locale, in colaborare cu Inspectoratele scolare, Directiile Sanitare, Directia pentru Protectia Copilului, Directiile Judetene de Drumuri si altele, cu sprijinul Directiilor Generale ale Finantelor Publice, procedeaza in fiecare an la stabilirea cheltuielilor care, potrivit legii, se suporta din bugetul local propriu al unitatii administrativ teritoriale unde se afla unitatea respectiva. Astfel, ordonatorul principal, secundar si tertiar de credite determina necesarul de cheltuieli pe baza unor indicatori fizici si a unor norme specifice fiecarei actiuni in parte, in domeniul respectiv. Stabilirea cheltuielilor bugetare reprezinta rezultatul procesului de fundamentare a cheltuielilor.

Fundamentarea, dimensionarea si repartizarea cheltuielilor bugetelor locale, pe ordonatori de credite, pe destinatii, respectiv pe actiuni, programe, proiecte, obiective, se efectueaza in concordanta cu atributiile care revin autoritatilor administratiei publice locale, cu prioritatile stabilite de acestea, in vederea functionarii lor si in interesul colectivitatilor locale respective. In ceea ce priveste metodologia de fundamentare a cheltuielilor, aceasta are un caracter corelativ, rezultat din normele privind cheltuielile bugetare elaborate in numele Guvernului, de catre Ministerul Finantelor Publice, si instructiunile cu caracter complementar ale Consiliului Local, prin care se subliniaza specificul obligatiilor lucrative pentru toate institutiile de administratie publica. La dimensionarea cheltuielilor reflectate in bugetele locale se pot aplica mai multe metode si tehnici care, in literatura de specialitate sunt grupate in metode clasice si metode moderne. Metodele clasice de dimensionare a cheltuielilor bugetare sunt folosite in mod obisnuit, mai ales in cadrul bugetelor locale, fiind usor de aplicat, iar dintre acestea se disting: metoda automata, metoda majorarii sau a diminuarii, metoda evaluarii directe.

In cazul metodei automate, fundamentarea indicatorilor bugetari pentru an bugetar ' n' se realizeaza pe baza cheltuielilor anului ' n-2', al carui exercitiu a fost incheiat, intrucat nu se cunosc realizarile anului in curs. Avantajele metodei constau in faptul ca este usor de aplicat si nu necesita un volum mare de lucrari, iar ca dezavantaj, prevederile noului an nu corespund cu realitatea, pentru ca nu sunt luate in considerare modificarile conditiilor economico-sociale, politice, ce intervin intre timp.

Folosind metoda majorarii (diminuarii), fundamentarea bugetului pe anul 'n' se realizeaza prin aplicarea ritmului mediu anual de crestere sau de descrestere a indicatorilor bugetari, la cheltuielile bugetare ale anului in curs' n-I'. Ritmul mediu se calculeaza pe baza rezultatelor executiei bugetare intr-un interval de cinci sau mai multi ani consecutivi. Metoda nu este foarte eficienta intrucat necesita un volum foarte mare de lucrari, iar prevederile noului an bugetar nu corespund cu realitatea pentru ca noii factori nu sunt luati in considerare.

Metoda evaluarii directe. Fundamentarea bugetului pe anul "n" se bazeaza pe baza executiei preliminare a bugetului pe anul in curs "n -1" si a previziunilor economico­-sociale pentru anul "n". Metoda este usor de aplicat, dar necesita un volum mare de lucrari legate de formularea previziunilor pentru anul "n"[2].

In Romania, principiul de fundamentare a bugetelor este cel al metodei automate. Astfel, orice buget este compus din: denumire indicator, cod indicator, realizari ale anului "n -2", programul anului ,,n -1", propuneri anul "n", estimari ale anului "n + 1", estimari ale anului "n +2", estimari ale anului "n +3". Aceasta structura se impune deoarece prezinta situatiile veniturilor si cheltuielilor realizate in anul ,,n -2" (ultimul an care are finalizata executia bugetara), situatia anului "n -1" (anul in care se elaboreaza bugetul si cand nu se stie situatia executiei bugetare decat pana la acel moment). Propunerile anului "n" vizeaza creditele bugetare preconizate a fi alocate, iar estimarile anilor ,,n +1", "n+2" si "n+3" sunt transpunerea valorica a obiectivelor stabilite in documentul de politica, strategie si performanta pe urmatorii trei ani. In vederea intelegerii mecanismului de fundamentare a indicatorilor bugetari prin metoda evaluarii directe, se poate folosi urmatorul exemplu: se considera n-l si n-2 anii bugetari premergatori elaborarii bugetului pe anul n. Determinarea nivelului cheltuielilor bugetare se face pe baza evolutiei PIB .

Datorita dezavantajelor metodelor clasice de fundamentare a indicatorilor bugetari, ce se bazeaza pe un volum limitat de informatii si nu vizeaza eficienta actiunilor, s-au elaborat noi metode care sa puna accent pe eficienta utilizarii banului public. Astfel s-a renuntat la metodele traditionale in favoarea celor modeme de fundamentare a veniturilor si cheltuielilor bugetare, cum ar fi: analiza cost-beneficiu (cost­-avantaj), planificarea, programarea si bugetarea, bugetele de programe (bugetele bazate pe programe), bugetarea cu baza zero si rationalizarea optiunilor bugetare - vizeaza studiul, decizia, executia deciziei, controlul. Mecanismele si etapele procesului decizional descrise in metodele modeme presupun recurgerea la metoda iteratiilor, care impune o colaborare frecventa si un dialog intre analiza de sistem si decidentul politic. Analistii folosesc variante pe care Ie supun aprobarii decidentului. Programele pot fi acceptate, modificate sau adaptate, conform evolutiei obiectivelor.

Departamentul (directia) de previziune din cadrul Ministerului Finantelor Publice propune o serie de grafuri decizionale ce cuprind patru faze fundamentale, respectiv: studiu, ce consta in formularea problemei, analiza de sistem identificarea mijloacelor existente si definirea obiectivelor de realizat; decizia ce vizeaza optiunea asupra problemelor, determinarea creditelor bugetare; actiunea si gestiunea; observarea si controlul.

Evaluarea cheltuielilor publice locale se efectueaza pe baza structurii clasificatiei privind finantele publice, elaborata de Ministerul Finantelor Publice. Aceasta grupeaza intr-o ordine obligatorie si dupa criterii unitare, precis determinate, atat veniturile, cat si cheltuielile, intr-o faza de elaborare si aprobare a bugetelor respective, precum si in faza de executie bugetara. Clasificatia bugetara indeplineste rolul de schema organizatorica privita prin prisma previzionarii si executiei bugetare, fiind utilizata in mod obligatoriu pentru gruparea sistematica a cheltuielilor pe toate verigile sistemului bugetar.

La baza asezarii indicatorilor din clasificatia veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale, se afla clasificatia indicatorilor finantelor publice, care individualizeaza grupul de relatii bugetare, exprimat la nivelul unitatii administrativ-teritoriale. La cheltuieli clasificatia urmeaza doua linii principale: obiectul sau functia pentru care cheltuiala este destinata (c1asificatia functionala) si natura cheltuielilor sau efectul economic al acesteia (clasificatia economica).

Cheltuielile publice sunt planificate pe functii : educatie, sanatate, aparare si pe categorii economice: cheltuieli publice curente si cheltuieli publice de capital. La planificarea lor se are in vedere atat conjunctura economica nationala, la care se adauga obiectivele strategice privind politica financiara a statului. Se ajunge astfel la o proiectie a cheltuielilor publice, care vine din partea Guvernului in cadrul politicii financiare a acestuia. Gruparea cheltuielilor la bugetul local se face potrivit criteriului financiar.

Clasificatia functionala grupeaza cheltuielile pe capitole si subcapitole, iar c1asificatia economica le grupeaza pe articole si alineate. Necesitatea gruparii cheltuielilor pe capitole, adica pe actiunile si instructiunile cuprinse intr-un capitol, rezulta din faptul ca fiecare actiune are o anumita particularitate in ceea ce priveste sarcinile fizice, precum si nevoile bugetare. Totalul cheltuielilor pe capitole rezulta din insumarea cheltuielilor pe toate subcapitolele componente.

Repartizarea pe articole si alineate trebuie sa se faca cu respectarea anumitor prioritati, asigurand in primul rand, acoperirea cheltuielilor cum sunt cele privind retributiile, reparatiile capitale etc. In functie de necesitatea si urgenta lor se repartizeaza celelalte cheltuieli de intretinere si functionare, destinate procurarii de materiale, obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata.

Primaria Municipiului Vaslui procedeaza la cuantificari, determinari de dimensiune ale cheltuielilor privind activitatea proprie si cea bugetara, potrivit cu metodologia existenta, elaborata in numele Guvernului de Ministerul Finantelor Publice si completata pe latura specifica de activitate de Consiliul Local. In actiunea de fundamentare a indicatorilor financiari se au in vedere mai multe repere.

Un prim reper este dat de identificarea si individualizarea indicatorilor fizici specifici pe categorii de contribuabili si pe categorii de venituri, pe categorii de ordonatori de credite si categorii de cheltuieli. Faptic, indicatorii fizici reprezentativi sunt stabiliti, fixati in sensul sustinerii unei metodologii comune, folosite in cuantificarea mijloacelor banesti de repartizat in bugetul local. In administratia publica locala, indicatori fizici specifici sunt : numar kw energie electrica pentru iluminat public, tarif -lei /kw, numar om-zile deplasare pe un an. In unitati ale administratiei publice, in tara sau in strainatate, numar masini aflate in dotarea unitatii administratiei publice, cheltuiala medie anuala si pe un autovehicul din dotarea unitatii administratiei publice cu retributii si combustibil, numar abonati la cantinele restaurant ale unitatilor administratiei publice locale cu retributiile, regia si alte cheltuieli. Nivelul, situatia indicatorilor din anul de baza, continuitatea activitati si actiunilor prin institutii cu o anumita organizare si functionare, potrivit cu derularea in timp a actiunii de fundamentare. Este folosita efectiv la determinarea a doua categorii de limite asupra executiei indicatorilor financiari si anume: executia certa si executia preliminara .

Intr-o mai mare masura, determinarea previzionata a cheltuielilor impune folosirea tuturor reperelor pentru fundamentarea acestora, normele si normativele financiare in dimensionarea cheltuielilor bugetare cu caracter general si obligatoriu cu dimensiuni fixe sau limite variabile intr-un interval de timp. Cadrul general si specific vizeaza categorii de acte normative cu caracter direct sau indirect, ca de exemplu actele normative de organizare a institutiei in cadrul activitatii proprii a unei primarii, actiunea de fundamentare a indicatorilor vizeaza calcule potrivit cu subdiviziunile clasificatiei bugetare, folosind anumite formule, relatii de lucru, evidentiind specificul activitatilor sau actiunilor, a locului de unde vin principalele venituri si locul de consum a cheltuielilor ca destinatie. Potrivit metodologiei bugetare si a Consiliului Local, a fundamentarii indicatorilor financiari, forma finala este sintetizata in bugetul local.

Metodologia prezenta in fundamentarea cheltuielilor la institutiile publice are repere comune cu cea bugetara, elaborata de Ministerul Finantelor Publice si completata in sensul obiectului de activitate cu specificul activitatilor la nivel de capitol si subcapitol de cheltuieli. Cheltuielile pentru administratia publica se dimensioneaza pornind de la executia anului precedent si tinand seama de obiectivele din anul de executie. Prin folosirea executiei bugetare din anul precedent, se pot lua in considerare si unele cheltuieli nejustificabile din perioada anterioara.

Nivelul cheltuielilor efectuate in perioada precedenta, constituie un criteriu in fundamentarea prioritatilor, dar nu inseamna ca trebuie sa transpuna si cheltuieli nejustificate. Cheltuielile bugetare destinate administratiei publice se stabilesc in principal pe baza normelor si normative lor financiare, contribuind la simplificarea muncii in etapa de elaborare a bugetului. Prin folosirea normelor de cheltuieli, se asigura o legatura organica intre planul de activitate si nivelul fondurilor si se exercita controlul utilizarii acestora. In planificarea de perspectiva, foarte importanta este determinarea cheltuielilor medii pe un indicator de activitate sau determinarea normativelor financiare, cu ajutorul carora sa se poata stabili nivelul total al cheltuielilor prevazute pe un an. Dimensionarea reala a cheltuielilor este foarte importanta, deoarece are influenta hotaratoare asupra evolutiei social-economice a comunitatii locale.

Pe baza analizei evolutiei anterioare a resurselor si cheltuielilor, se poate stabili modificarea viitoare a acestora, desi in perioada cu schimburi esentiale fata de trecut, aceste calcule nu sunt edificatoare.

Alaturi de indicatorii de fundamentare prevazuti prin normele metodologice, in elaborarea propunerilor de cheltuieli mai pot fi folosite norme si normative cantitative si valorice. Normele de cheltuieli prezinta volumul maxim de mijloace banesti sau materiale care se pot consuma pe o unitate de calcul-indicator. Normele de cheltuieli folosite in planificarea financiara pot fi clasificate dupa mai multe criterii.

Din punct de vedere al caracterului se intalnesc norme obligatorii si norme indicative sau orientative.

Normele obligatorii sunt stabilite prin acte normative, fara a putea fi modificate de ordonatorii de credite. Norme1e indicative, facultative sau orientative reprezinta medii ale consumurilor de materiale, ale cheltuielilor efectuate de unitatile bugetare de acelasi fel. Acestea pot fi materiale, financiare sau combinate.

Normele indicative combinate se calculeaza prin doua procedee - pe baza de medii valorice (determinarea normei prin raportarea creditelor bugetare consumate de o unitate la numarul mediu al indicatorilor realizati) si prin insumarea normelor individuale financiare (pentru fiecare articol si alineat de cheltuieli in parte). Planul tip de cheltuieli cuprinde aceleasi date ca si norma combinata, doar ca se refera la cheltuieli totale ale unei institutii pe articol si alineat in parte. Planul tip de cheltuieli cuprinde aceleasi date ca si norma combinata, doar ca se refera la cheltuieli totale ale unei institutii si nu un singur indicator.

In practica si teorie s-a acordat atentie metodei normative in dimensionarea cheltuielilor pentru care nu sunt stabilite norme obligatorii. Datorita varietatii institutiilor in teritoriu, folosirea metodei normative creeaza dificultati, ea urmare este folosita metoda stabilirii cheltuielilor in functie de conditiile specifice fiecarei institutii pe baza executiei din anul precedent si a influentei diferitelor modificari pentru perioada urmatoare. Determinarea indicatorilor financiari privind cheltuielile pe baza unor criterii stabilite prin norme metodologice sau decurgand din practica planificarii financiare nu prezinta suficiente elemente de fundamentare stiintifica, impunandu-se noi modalitati de actiune, precum calculele statistico-­matematice. in planificarea de perspectiva se pot folosi, dupa caz, metode statistico-matematice precum: metoda ritmurilor sau a ratelor medii de crestere, metoda mediilor glisante, metoda lanturilor Markov, extrapolarea cu ajutorul unei functii de tendinta sau regresie intuitiva a creditelor bugetare in anul de plan, in raport cu evolutia seriilor statistice din darile de seama pe o perioada anterioara.

Folosirea, dupa caz, a acestor metode depinde de configuratia evolutiva a cheltuielilor medii totale sau de structura, de evolutie a factorilor care le conditioneaza, de indicatorii concreti care trebuie determinati. In cele mai multe situatii, pentru a avea garantia ca datele prognosticate vor fi bune, trebuie folosite mai multe metode, iar rezultatele trebuie comparate prin prisma unor indicatori precum abaterea medie patratica, coeficientul de corelatie sau coeficientul de inegalitate al lui Theil.

Functia evolutiei seriilor statistice cu privire la creditele bugetare se poate obtine cu ajutorul metodei celor mai mici patrate, prin mai multe etape de calcul. 0 prima etapa presupune tratarea graficului datelor privind evolutia creditelor bugetare pe o perioada anterioara, cu o functie corespunzatoare (liniara, parabolica, hiperbolica).

Prin alegerea ajustarilor corespunzatoare tendintei fenomenului constatat, se obtin parametrii functiei de ajustare, astfel ca suma patratelor acestor erori sa fie minima. Pentru determinarea valorilor parametrilor care minimalizeaza erorile, se rezolva sistemul derivatelor partiale, iar datele sunt sistematizate intr-un tabel cu coloanele sumelor necesare calcularii parametrilor. In final se extrapoleaza valoarea functiei pentru unul din anii situati in afara perioadei analizate pe baza functiei de ajustare. Aplicarea in practica a acestei metode presupune luarea in considerare a unei perioade de timp de cel putin 5 ani si avand ca exprimare date privind marimea articolelor bugetare pentru fiecare an.

In repartizarea cheltuielilor actioneaza principiul specificitatii locale, conform caruia administratiile teritoriale nu se pot ocupa decat de cheltuielile ce vizeaza propria comunitate.

2. Calcule si fundamentari privind cheltuielile la Primaria Vaslui

Cheltuielile bugetare sunt definite ca fiind cheltuieli aprobate si efectuate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetele institutiilor publice si ale serviciilor publice de interes local, in limita si cu destinatiile prevazute in bugetele respective. Fundamentarea cheltuielilor in cadrul primariilor municipale prezinta o serie de particularitati date de structurile si denumirile specifice acestui domeniu. Se remarca o tendinta a cresterii cheltuielilor autoritatilor locale, avand in vedere gradul de dezvoltare economica a unitatilor administrativ-teritoriale, dinamica structurilor administratiei locale, ciclul social - economic, ceea ce deformeaza relatia dintre cheltuielile bugetare, centrale si locale. Fundamentarea cheltuielilor pentru unitatile administrativ-teritoriale se realizeaza pe baza calculelor initiate la nivel de capitole bugetare potrivit cadrului general de clasificatie.

Conform clasificatiei economice, cheltuielile bugetelor locale cuprind urmatoarele titluri : cheltuieli de personal, bunuri si servicii, dobanzi, subventii, fonduri de rezerva, transferuri intre unitati ale administratiei publice, alte transferuri, asistenta sociala, alte cheltuieli, active nefinanciare, active financiare, rambursari de credite, rezerve, excedent/deficit.

Potrivit legii bugetare anuale, cheltuielile care se prevad in bugetul local se refera la: autoritati publice si actiuni externe, alte servicii publice generale, aparare, ordine publica si siguranta nationala, invatamant, sanatate, cultura, recreere si religie, asigurari si asistenta sociala, locuinte, servicii si dezvoltare publica, protectia mediului, actiuni generale economice, comerciale si de munca, combustibili si energie, agricultura, silvicultura, piscicultura si vanatoare, transporturi, si alte actiuni economice.

Cheltuielile de personal reprezinta o componenta importanta a cheltuielilor unei institutii publice. Pentru fundamentarea acestora se pleaca de la organigrama institutiei (Anexa nr.2), care cuprinde numarul de posturi precum si gradul lor de ocupare cu personal. Numarul maxim de posturi care poate fi prins in organigrama este reglementat prin legislatie.

Cheltuielile de personal vizeaza plata drepturilor salariale ale personalului angajat precum si ale colaboratorilor si obligatiile aferente fata de bugetul statului si al asigurarilor sociale, ca si drepturile de delegare si detasare. Cheltuielile de personal se stabilesc tinand seama de dimensionarea personalului de specialitate, administrativ si auxiliar finantat de la buget, in concordanta cu programele si atributiile pe care le are de realizat fiecare compartiment functional, prin aplicarea corespunzatoare a legislatiei in domeniul salarizarii.

Indicatorii de calcul pentru cheltuielile de personal sunt salariul de baza, salariul tarifar de incadrare, salariu de merit, indemnizatia de conducere, spor de vechime, sporuri pentru conditii de munca, plati pentru ore suplimentare, fond de premiere, alte drepturi salariale acordate personalului incadrat cu contract de munca, drepturi salariale acordate personalului incadrat pe baza de contracte conform codului civil.

Statul de functii al personalului din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Local Vaslui sta la baza fundamentarii cheltuielilor de personal pentru autoritatile executive.

Salariile de baza reprezinta necesarul de fonduri pentru salarizarea angajatilor primariei si se determina pe baza urmatoarelor elemente: numar mediu de salariati(N), salariul mediu din anul de baza, modificat sub influenta majorarilor de salarii previzionate pentru anul de plan(smb). Evaluarea acestor cheltuieli se face potrivit relatiei:

Fond salarii de baza = N x smb x 12 luni.

La fundamentarea cheltuielilor cu salariile necesare realizarii obiectivelor, proiectelor sau programelor, ordonatorii principali de credite sunt obligati sa previzioneze: volumul de munca, perioadele de realizare, numarul de personal care se impune a fi utilizat la realizarea acestora, salariile individuale corespunzatoare personalului. Pentru salariatii antrenati in realizarea proiectelor si programelor nu se prevede prin lege la ce nivel sunt stabilite salariile, permitandu-i astfel fiecarui ordonator principal de credite o analiza detaliata a complexitatii si efortului ce urmeaza a fi depus pentru atingerea obiectivelor si indicatorilor de eficienta stabiliti.

Salariile de baza in sectorul bugetar, se stabilesc pe baza urmatoare1or elemente: valoarea de referinta universala in lei, care este baza unica de determinare a valorii de referinta proprie fiecarui sector de activitate bugetara; indicatorii de prioritate inter-sectoriala in procente, diferentiati pe domenii de activitate; valori de referinta sectoriala in lei, rezultate din inmultirea valorii de referinta universala cu indicatorii de prioritate sectoriali; grila de intervale pentru stabilirea salariilor de baza, pentru functiile specifice fiecarui sector de activitate.

Pentru personalul cu functii de conducere, salariul de baza este cel corespunzator functiei de executie, gradului sau treptei profesionale, la care se adauga o indemnizatie de conducere diferentiata in raport cu complexitatea si raspunderea care revin functiei de conducere, care face parte din salariul de baza. Indemnizatiile de conducere sunt stabilite in procente din salariul de baza al functiei de executie si se reevalueaza anual de catre angajator, in functie de rezultatele obtinute.

Salariul de merit reprezinta 15% din salariul de baza indemnizatia de conducere, fara a depasi o treime din personal;

Indemnizatia de conducere reprezinta drepturile banesti cuvenite persoanelor care indeplinesc functii de conducere in cadrul primariei, calculandu-se in functie de numarul persoanelor cu functii de conducere (Ne); indemnizatia medie de conducere realizata in anul de baza, influentata de eventualele modificari prevazute in anul in curs (Imc). Relatia de calcul este data de formula:

IC Ne x Imcx12 luni;

Pentru vechimea in munca, salariatii beneficiaza de un spor de vechime calculat procentual la salariul de baza, proportional cu numarul de ani de vechime. Sporul de vechime se raporteaza la salariul de baza indemnizatia de conducere salariul de merit, fiind cuprins intre 5 si 25%.

Sporul pentru complexitatea muncii se calculeaza intr-un procent de 25% la total salarii pentru un numar de 2 angajati, in suma totala de 8.183 lei/an.

Sporul de dificultate a muncii se calculeaza intr-un procent de 15% la salariul de incadrare pentru un numar de 10 angajati, in suma totala de 20.973 lei/an.

Orele suplimentare lucrate de un angajat pe parcursul unui an pot fi de maximum 120 de ore, insa in conditii speciale, poate fi aprobata si realizarea unui numar maxim de 360 de ore pe an. Plata pentru ore suplimentare nu se acorda pentru cei care primesc indemnizatii de conducere.

Fondul de premii cuprinde premiile cuvenite salariatilor sub forma de gratificatii anuale, determinate in functie de cheltuielile cu salariile aferente angajatilor si cotele de acordare a gratificatiilor. In bugetul local suma aferenta fondului de premiere este de 35.000 lei.

Alte drepturi salariale, cuprind sumele cuvenite consilierilor primariei sub forma de indemnizatii. Indemnizatia cuvenita unui consilier se stabileste prin aplicarea unui procent de 5% aplicat la salariul primarului si proportional cu numarul de sedinte la care participa in comisii si plen.

Tabel 3 Situatia salariilor la Primaria Vaslui in anul 2008

lei/an

Contributia pentru asigurari sociale de stat, reprezinta contributia salariatilor primariei la constituirea fondului pentru asigurari sociale si se determina in functie de cheltuielile cu salariile (Chs) si cota de CAS de 20,5%. Formula de calcul este:

CAS = Chs x 20,5%.

Cheltuielile pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj (Cfd), reprezinta contributia salariatilor primariei la constituirea fondului de somaj si se determina in functie de: cheltuielile cu salariile si cota de 2,5% , reprezentand contributia la fondul de somaj. Se utilizeaza urmatoarea formula de calcul:

Cfd = Cfs x 2,5%.

Contributia pentru constituirea fondului de asigurari sociale de sanatate (CASS) se formeaza din contributia datorata si varsata de angajatori si din contributia datorata si suportata de asigurati. Angajatorii au obligatia sa participe la constituirea fondului de asigurari sociale de sanatate, in cota de 7%, ap1icata asupra fondului de sa1arii si suportata din cheltuieli. Aceasta contributie se calculeaza pe baza urmatoarei formule:

CASS venit salarial x 7%.

Asiguratii contribuie cu o cota de 6,5% asupra veniturilor salariale brute realizate lunar de angajatii cu contract de munca, pe o durata determinata sau nedeterminata. Aceasta contributie se evalueaza tot potrivit relatiei precedente si se suporta de asigurat din veniturile salariale.

Cheltuielile materiale si de servicii sunt in special cheltuieli de intretinere si gospodarire a sediilor si spatiilor unde isi desfasoara activitatea primaria, institutiile publice subordonate si alte institutii ale caror cheltuieli de acest tip se finanteaza din bugetul local (iluminat, incalzire, apa canal, salubritate, posta, telefon, telex, furnituri de birou, materiale de curatenie, diverse prestari de servicii, obiecte de inventar, reparatii curente, carti, publicatii s.a.m.d.), dar si alte cheltuieli specifice (calificare-specializare personal, protocol, protectia muncii, alte cheltuieli autorizate de lege, hrana, reparatii strazi, drumuri si poduri).

Alocatiile pentru institutiile publice, ale caror cheltuieli materiale si de servicii se asigura potrivit legii din venituri extrabugetare sau bugete locale, se vor fundamenta in functie de programul de activitate al acestora, analizandu-se necesitatea, oportunitatea si eficienta fiecarei cheltuieli. Fundamentarea acestor cheltuieli se face in raport cu indicatorii specifici fiecarei actiuni, utilizandu-se formulare intocmite de Ministerul Finantelor Publice, dar si orice alte date din baza proprie.

Bunurile si serviciile cuprind fondurile banesti necesare pentru buna functionare a primariei, reprezentand platile pentru incalzit, iluminat si forta motrica, apa, canal, salubritate, posta, telefon, telex, furnituri de birou, materiale pentru curatenie, alte materiale si prestari de servicii necesare consiliului local.

Incalzit, iluminat si forta motrica reprezinta fondurile banesti necesare achitarii furnizorilor de energie termica, energie electrica, gaze naturale si combustibil, care se evalueaza potrivit devizului intocmit in preturi curente. Acesta se determina pe baza cantitatii de combustibil necesar si a pretului pe unitate de masura.

In cadrul cheltuielilor cu incalzirea se cuprind fondurile banesti necesare achitarii furnizorilor de energie termica, gaze naturale si combustibil. Incalzirea sediului primariei se face printr-o centrala termica; consumul de combustibil este de: 13.333 lei/luna x 6luni = 80000 mii lei/an.

Iluminatul si forta motrica se cuantifica in functie de cantitatea de energie si pretul pe kw; cuprinde cheltuieli care se vor efectua pentru plata energiei electrice, conform devizului:

Tabel 4 Previzionarea cheltuielilor (cu iluminatul public) la Primaria Vaslui

in anul 2008

lei/an

Apa, canal si salubritate reprezinta acele fonduri banesti necesare pentru plata furnizorilor de apa rece menajera, achitarea taxelor de canalizare si gunoi, evaluandu-se la nivelul sumei de 10.000 mii lei.

Posta, te1efon, telex, radio, televizor, telefax reprezinta fondurile banesti necesare achitarii abonamentelor telefonice de radio si televiziune si a cheltuielilor pentru corespondenta, care sunt previzionate pentru a se efectua in anul de plan:

Tabel 5 Previzionarea cheltuielilor - posta-telefon la Primaria Vaslui in anul 2008

lei/an

Furniturile de birou reprezinta fondurile banesti necesare achizitionarii rechizitelor de birou si se evalueaza la nivelul sumei de 130.000 lei.

Materialele pentru curatenie sunt fondurile banesti necesare achizitionarii de materiale pentru curatenie, evaluate la suma de 85.000 lei.

Alte materiale si prestari de servicii se refera la costul serviciilor de deratizare, dezinfectie, materiale pentru apararea locala antiaeriana, prevenirea incendiilor materiale si plata pentru intretinerea si amenajarea spatiilor verzi, serviciile prestate de gardienii publici si alte cheltuieli de intretinere a masinilor de ca1cul de birou, de multiplicat, a masinilor de scris, care se evalueaza la nivelul sumei de 2000 mii lei.

Obiectele de inventar de mica valoare si scurta durata cuprind fondurile banesti necesare pentru achizitionarea de obiecte cu caracter functional sau de uz administrativ-gospodaresc, mobilier de birou, aspiratoare de praf, covoare, extinctoare, furtun PSI si alte obiecte de inventar, cu o suma totala de 21.000 lei.

Reparatiile curente sunt fondurile pentru efectuarea reparatiilor la cladirea achizitionata pentru sediul Consiliului Local Vaslui de 400.000 lei.

Cartile si publicatiile cuprind fondurile necesare procurari de reviste si publicatii de specialitate: Revista Finante - Credit - Contabilitate, Tribuna Economica, Economie si Administratie publica locala, etc., care se fundamenteaza in functie de numarul necesar de publicatii de specialitate si cheltuiala medie anuala cu abonamente la publicatii, cu suma totala de 25.000 mii lei.

Cheltuielile de capital sunt cele care permit achizitionarea sau construirea de bunuri publice de folosinta indelungata, contribuind la imbogatirea si modernizarea proprietatii publice, cum ar :fi construirea de autostrazi, porturi, aeroporturi, baraje, sisteme de irigatii, scoli, spitale. Sumele ce se prevad a fi alocate pentru aceasta destinatie se stabilesc dupa luarea in calcul a tuturor posibilitatilor de finantare din surse proprii sau atrase. Sursele atrase se constituie din asocieri cu investitorii romani sau straini, interesati sa participe la realizarea obiectivelor de investitii, din imprumuturi de la institutii financiar - bancare, cofinantari ale Consiliilor Locale sau Judetene.

Cheltuielile de capital se diferentiaza de celelalte categorii de cheltuieli prin faptul ca: sunt utilizate in scopuri foarte bine determinate; conduc la cresterea patrimoniului public al colectivitatii; favorizeaza dezvoltarea economica locala; au ca rezultat realizari tehnico-edilitare fara constrangeri in ceea ce priveste rentabilitatea financiara (ex.. Constructia si modernizarea scolilor, institutiilor de cultura sau asistenta sociala, baze sportive,etc.); au un mare impact asupra cheltuielilor bugetare, necesitand sume cu ponderi mari in buget; implica financiar, de regula, nu numai anul bugetar de debut, dar chiar si mandatul electoral in care s-a luat decizia, au efecte sociale si economice propagate. Cheltuie1ile pentru investitiile municipiilor si ale institutiilor subordonate se inscriu in programul de investitii al unitatii administrativ-teritoriale. Obiectivele de investitii si celelalte cheltuieli asimilate investitiilor se inscriu in acest program numai daca, in prealabil, documentatia tehnico-economica (note1e de fundamentare privind necesitatea si oportunitatea efectuarii cheltuielilor de investitii a fost elaborata si aprobata potrivit dispozitiilor legale ). Este periculos sa se utilizeze sau chiar sa se previzioneze pentru finantarea investitiilor surse mai mult sau mai putin speculative (de exemplu, cofinantari cu firme neverificate suficient).

Investitiile institutiilor publice cuprind fondurile banesti necesare obiectivelor de investitii noi si dotarile independente, dupa cum rezulta din urmatorul deviz:

Tabelu1 6 Obiectivele de investitii previzionate la Primaria Vaslui in anul 2008

- lei-RON -

Denumire obiectiv	Total alocatii bugetare	Din care bugetul local
Total - din care:
A. Obiective de investitii in continuare
B. Obiective de investitii noi
C. Alte cheltuieli de investitii
Cap. 51.02. Autoritati publice si actiuni externe. Total, din care :
C. Alte cheltuieli de investitii
1. Achizitie sediu PROVAS
2. Echipamente de calcul; internet; soft
Cap. 65.02. Invatamant
B. Obiective de investitii noi
1. Bransament, instalatii de utilizare si CT pe gaze naturale 1.1 Liceul Anghel Rugina :  - 150.000 1.2 Scoala nr. 8  - 150.000 1.3 Scoala nr. 9   - 150.000 1.4 Gradinita nr. 1  - 60.000 1.5 Gradinita nr. 5  - 70.000 1.6 Gradinita nr. 8  - 60.000 1.7 Gradinita nr. 14  - 60.000 1.8 Scoala Brodoc  - 150.000 1.9 Scoala Gura Bustei  - 150.000 1.10 Scoala Moara Grecilor  - 150.000
Cap. 66.02. Sanatate ( CRESA )
B. Obiective de investitii noi
1. Cresa nr. 5 + Cresa punct gara - CT pe gaze naturale
Cap. 67.02. Cultura , recreere, religie
A. Obiective de investitii in continuare
1. Reamenajare Parc Copou
2. Reamenajare Parc MOVAS
3. Amenajare Parc Curtile Domnesti
Cap. 70.02. Locuinte, servicii si dezvoltare publica
A. Obiective de investitii in continuare
1. Lucrari de folosinta generala, inchideri si compartimentari bl. C2, tronson A
2. Lucrari de folosinta generala , inchideri si compartimentari bl.C2 , tronson B
3. Retea apa-canal str. Cornisei
Retea apa-canal str. Salcamilor
5. Retele apa-canal str. Progresului
6. Retea apa DN 24, str. Soseaua Nationala
7. Retea apa DN 24 ( LCL )
8. Modernizare drum DN 24, Km (deviere retele TC, canalizare menajera si canalizare pluviala)
9. Gard pietonal + banci (lungime gard: 2.000 m)
10. Extindere retea de distributie gaze naturale: 10.1 Moara Grecilor; 10.2 Bahnari - Viisoara; 10.3 Rediu - Brodoc	GAZ EST
11. Case sociale Rediu
12. Modernizare Stadion Municipal: - mobilier: scaune, mese presa, cosuri gunoi; - consolidare porti acces: A, B, C, D, E; - constructie grupuri sanitare (portile B si D); - consolidare tribuna oficiala.
Cap.702 Protectia mediului
B. Obiective de investitii noi
1. Decolmatare albie Vasluiet
2. Decolmatare albie Delea
3. Decolmatare albie veche Barlad
Inchidere groapa de gunoi Paiu
5. Put sec
C. Alte cheltuieli de investitii
1. S.f. + P.T. Inchidere groapa de gunoi - Paiu
Cap.81.02 Combustibili si energie ( centrale termice )
A. Obiective de investitii in continuare
Reabilitarea retelelor termice secundare ( PT Decembrie nr. 1, PT Decembrie nr. 2, PT Spital )
10. Continuarea contorizarii la nivel de bransament
Cap.802 Transporturi
A. Obiective de investitii in continuare
1. Modernizare str. Unirii
2. Modernizare str. Cornisei
3. Modernizare str. Salcamilor
Modernizare str. Progresului
5. Modernizare drum Gura Bustei
6. Modernizare str. Crisan
C. Alte cheltuieli de investitii
1. Microbuz transport persoane ( 4 buc )
2. Autobuz transport persoane ( 2 buc )
3. Autocar

In vederea asigurarii derularii in conditii normale a procesului de finantare a cheltuielilor de capital, este necesar ca la intocmirea listelor de investitii sa se stabileasca obiectivele care au asigurata baza materiala si forta motrica necesara pentru respectarea volume lor fizice si valorice ale lucrarilor de executat si a termenelor de punere in functiune a obiectivelor. Acest lucru se impune pentru asigurarea eficientei economice si sociale, a investitiilor si eliminarea fenomenului de dispersare nejustificata a fondurilor bugetare.

Ordonatorii de credite stabilesc prioritatile in repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv inscris in programul de investitie, in limita fondurilor cuprinse in proiectul de buget cu aceasta destinatie, asigurand totodata utilizarea rationala si eficienta acestor fonduri, precum si asigurarea obiectivelor de investitii in cadrul duratelor de executie aprobate. In programul de investitii se nominalizeaza obiectivele de investitii in derulare, precum si obiectivele de investitii noi. In programele de investitii se cuprind intr-o pozitie globala sub denumirea de "Alte cheltuieli de investitii" urmatoarele elemente de cheltuieli: achizitii de imobile; dotari independente; cheltuieli de proiectare pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate si fezabilitate aferente obiectivelor de investitii noi; cheltuieli de proiectare si de executie privind consolidarile; alte cheltuieli legate de realizarea investitiilor.

Pozitia globala se detaliaza prin liste separate de catre ordonatorul principal de credite, pe baza de note de fundamentare, care vor cuprinde elemente referitoare la necesitatea, oportunitatea si alti indicatori caracteristici unor asemenea investitii si se aproba de catre Consiliul Local.

Documentatiile tehnico-economice ale obiectivelor de investitii noi a caror finantare se asigura in completare din transferuri de la bugetul de stat, precum si din imprumuturi externe garantate de Guvern, se aproba cu acordul prealabil al Ministerului Finantelor Publice de catre Consiliul Local al municipiului pentru investitii proprii si pentru cele ale institutiilor si serviciilor publice de sub autoritatea lor, a caror valoare este cuprinsa intre 2 si 45 miliarde lei.

Cheltuielile de transfer nu reprezinta un veritabil consum de resurse, ci o serie de operatiuni de redistribuire in favoarea unor persoane fizice sau a unor organisme publice sau private. Intre cheltuielile de transfer se pot deosebi: cheltuieli publice pentru asistenta sociala, cheltuieli de transfer catre sectorul cultural - educativ publice pentru acordarea de burse sau subventii institutiilor din acest domeniu, subventii acordate regiilor autonome sau societatilor cu capital de stat. Incepand cu 1999, cheltuielile cu subventiile si transferurile sunt acoperite din veniturile proprii ale bugetelor locale, precum si din cote si sume defalcate din impozitul pe venit. La fundamentarea propunerilor privind subventiile pe activitati, s-a avut in vedere restrangerea sferei de acordare a acestora, tinandu-se seama de masurile luate in cadrul activitatilor de restructurare si modernizare a activitatii economice.

Sumele defalcate din TVA pentru subventionarea energiei termice livrate populatiei in cadrul bugetului local al Primariei Vaslui, la nivelul anului 2006, sunt in valoare de 2.387.000 lei. Aceste sume se repartizeaza in functie de cantitatea de energie termica livrata populatiei, la care pretul local depaseste nivelul de referinta. Datele de fundamentare sunt influentate de urmatoarele elemente: cantitatea de Gcal produsa si de distributie; pretul de productie si de distributie; pretul suportat de populatie; diferenta de acoperit prin subventii.

Subventiile de la bugetul de stat pentru unele produse si servicii, precum si subventiile pentru acoperirea diferentelor de preturi si tarife au fost stabilite in concordanta cu prevederile actelor normative in vigoare. La fundamentarea propunerilor privind subventiile pe activitati, s-a avut in vedere restrangerea sferei de acordare a acestora, tinandu-se seama de masurile luate in cadrul actiunii de restructurare si modernizare a activitatilor economice.

Din analiza datelor prezentate in bugetele de venituri si cheltuieli ale Primariei Municipiului Vaslui, rezulta ca, din punctul de vedere a structurii economice, pentru anii bugetari 2003­-2005, ponderea cea mai mare o detin cheltuielile de personal, datorita faptului ca aici sunt cuprinse si cheltuielile de la invatamant unde se primesc sume defalcate din TVA in vederea finantarii, urmate de cheltuielile materiale si servicii motivat de acoperirea necesitatilor legate de serviciile publice si cheltuielile de capital, lucru ilustrat in urmatorul tabel:

Tabel 7 Evolutia principalelor cheltuieli la Primaria Vaslui in perioada 2006-2008

- lei -

Ponderea mare a cheltuielilor de personal in totalul bugetelor locale, reflecta faptul ca inca nu s-a finalizat procesul de reforma in administratie, cu privire la restructurarea si reducerea personalului, indeosebi in domeniul invatamantului, in domeniul sanitar si al autoritatilor executive. Diminuarea cheltuielilor de personal incluse in bugetul unei primarii se poate realiza concomitent cu perfectionarea muncii prin folosirea in mai mare masura a tehnicii de calcul, completarea bazei de date cu toate elementele necesare precum si organizarea de cursuri de perfectionare a personalului in vederea realizarii unor lucrari de si mai buna calitate.

Cheltuielile de capital detin inca o pondere redusa, unele investitii productive si locuinte fiind sistate sau chiar amanate. La ora actuala se resimte o cerere acuta de investitii in sanatate, invatamant, protectie sociala, infrastructura.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Administratia publica locala este un domeniu foarte dinamic ce a cunoscut in ultimii ani profunde transformari.

Tot mai multe activitati si actiuni au fost descentralizate si preluate de consiliile judetene, municipale, orasenesti si comunale. Printre acestea se numara: activitatea de invatamant prescolar, primar, gimnazial, liceal si profesional, activitatea de consultanta agricola, activitatea de cadastru si amenajarea teritoriului, Politia Comunitara, Serviciul de evidenta informatizata a populatiei, Serviciul de pasapoarte si alte asemenea activitati. Extinderea sferei de competenta si atributii ale organelor administratiei publice locale a determinat o crestere a complexitatii si importantei activitatii acestora.   Consiliile locale asigura finantarea unor categorii de cheltuieli de care depinde buna desfasurare a activitatii social-culturale a comunitatii locale: invatamant, sanatate, iluminat public, intretinerea strazilor, salubritate, spatii verzi, teatre, institutii de ocrotire a copiilor abandonati ,a batranilor si a persoanelor cu handicap, a venitului minim garantat.

Din bugetele locale trebuie asigurata buna functionare a acestor servicii, dar si extinderea si modernizarea lor.

Pentru finantarea cheltuielilor date in competenta organelor administratiei publice locale, acestea beneficiaza de mai multe surse de venituri, cele mai importante fiind cote si sume defalcate din impozitul pe venit, sume defalcate din TVA pentru finantarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraselor, municipiilor; sume defalcate din TVA pentru subventionarea energiei termice livrate populatiei; sume defalcate din TVA pentru drumuri; sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale; sume alocate de Consiliul Judetean pentru echilibrarea bugetelor locale, precum si de veniturile proprii ale unitatii administrativ-teritoriale. Daca in cazul prelevarilor din bugetul de stat, consiliile locale si primarii nu pot influenta marimea sumelor alocate, la veniturile proprii, sumele incasate sunt determinate de competenta si implicarea organelor locale, atat cele deliberative, cat si cele executive.

Descentralizarea unor categorii de venituri si cheltuieli, cat si inflatia au determinat o evolutie ascendenta a indicatorilor financiari de la un an la altul.

Transmiterea unor probleme de la centru spre unitatile administratiei publice locale, s-a facut fara o acoperire cu resurse financiare corespunzatoare, acestea facndu-se din fondurile proprii ale comunitatilor cum ar fi:

Sustinerea unitatilor din invatamantul prescolar, scolar, gimnazial si liceal in ceeace priveste acoperirea cheltuielilor materiale si a celor de capital;

Acoperirea tuturor cheltuielilor la Serviciul pentru evidenta informatizata a populatiei la care sunt arondate si 25 de comune ;

Plata cheltuielilor de personal, materiale si capital la Cresa de copii;

Sustinerea cheltuielilor pentru Politia Comunitara;

Suportarea unei parti din subventiile pentru energia termica livrata populatiei in sistem centralizat;

Ajutoare pentru incalzire acordate persoanelor fara venituri sau cu venituri mici.

Toate acestea si inca multe altele au facut ca nevoia de resurse financiare sa creasca de la o perioada la alta.

Faptul ca forta de munca pregatita in scolile vasluiene cu fonduri de la comunitatea locala, migreaza spre zonele dezvoltate care le ofera oportunitati de incadrare, impune ca forma de distribuire a cotelor si sumelor defalcate de la nivel central sa se faca tinand seama si de veniturile pe care le creeaza aceasta forta de munca in acele zone si sa se aloce cote defalcate din impozitul pe venit mai mari de 47% pentru zonele defavorizate.

Necesitatea mereu crescanda a volumului de venituri a determinat o serie de modificari si completari a cadrului juridic de stabilire si incasare a impozitelor si taxelor locale. De asemenea, prin lege, s-a instituit posibilitatea de majorare a unor impozite si taxe de catre consiliile locale, in anumite limite, precum si competenta de a stabili taxe speciale locale care sa fie utilizate pentru finantarea unor servicii speciale infiintate.

Activitatea de fundamentare a veniturilor si cheltuielilor la Primaria Municipiului Vaslui este o activitate laborioasa ce presupune un volum mare de lucru si conlucrarea mai multor salariati de la diverse compartimente de munca.

In calculele pentru fundamentarea veniturilor se au in vedere numarul mare si diversitatea contribuabililor (persoane fizice, asociatii familiale, intreprinderi mici si mijlocii, agenti economici, sucursale si filiale din Vaslui ale unor persoane juridice din alte localitati), precum si diversitatea impozitelor si taxelor locale (impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru rec1ama si publicitate, impozitul pe spectacole, taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare, venituri din amenzi si alte sanctiuni, venituri din concesiuni si inchirieri, venituri din valorificarea unor bunuri ale statului).

Fundamentarea cheltuielilor trebuie sa tina seama de necesitatea desfasurarii unei activitati normale, de finantare in bune conditii a tuturor activitatilor de gospodarire comunala si locativa, sociale si culturale, precum si de restrictiile stabilite prin lege si cele determinate de volumul veniturilor estimate a se incasa in anul bugetar.

Activitatea de fundamentare a indicatorilor financiari bugetari este un proces deosebit de important si foarte dificil de realizat. Aceasta activitate se finalizeaza prin elaborarea proiectului de buget. Ea presupune atragerea unui volum foarte mare de informatii si colaborarea mai multor salariati de la diverse compartimente. Aceste persoane trebuie sa aiba pregatirea necesara acestui domeniu, iar calculele efectuate de ei sa fie corecte intrucat pe baza acestora se intocmeste proiectul de venituri si cheltuieli. In elaborarea proiectului de buget trebuie sa se tina seama de raportul de egalitate care trebuie sa existe intre veniturile si cheltuielile fundamentate.

La fundamentarea veniturilor, trebuie sa se aiba in vedere toate bunurile mobile si imobile supuse impozitarii, precum si toate activitatile si operatiunile aducatoare de venituri stabilite in urma inventarierii faptice in teren si efectuarii de controale la agentii economici.

Cheltuielile ce se fundamenteaza si se propun in bugetul de venituri si cheltuieli trebuie limitate la strictul necesar, in stransa corelatie cu veniturile prognozate, pentru a nu se ajunge in situatia de a se angaja cheltuieli care ulterior nu pot fi acoperite din veniturile incasate.

O analiza periodica a stadiului realizati indicatorilor privind veniturile si cheltuielile si compararea cu nivelul prognozat este absolut necesara pentru a vedea corectitudinea calculelor de fundamentare. 0 rectificare periodica a bugetelor de venituri si cheltuieli in functie de abaterile ce se constata in realizarea indicatorilor financiari este imperios necesara.

Ca metoda de imbunatatire a activitatii se poate propune cuprinderea in buget la cheltuieli de capital a acelor obiective de investitii care sunt urgente, cu o durata rezonabila de executie si care pot determina realizarea unor economii la cheltuieli.

Unele exemple in acest sens ar fi contorizarea integrala a consumurilor de apa si canal si energie termica, alimentarea cu gaze naturale a intregii localitati precum si lucrari de modernizare a infrastructurii.

In momentul fundamentarii indicatorilor financiari la Primaria Municipiului Vaslui ar trebui sa se aiba in vedere realizarea unor lucrari curente si capitale ale c1adirilor din administrarea Primariei, in special ale unitatilor scolare, in scopul prelungirii duratelor normale de functionare si crearii unor conditii optime pentru desfasurarea activitatii.

Potrivit legii 416/2001, la inceputul anului 2002, s-au repartizat pe unitati administrativ teritoriale sume pentru asigurarea venitului minim garantat. Protectia sociala a populatiei poate fi considerata o cheltuiala semnificativa pentru bugetul local.

Diminuarea cheltuielilor privind protectia sociala, concretizata prin reducerea subventiilor pentru serviciile publice de energie termica, transport in comun ceea ce ar avea un impact negativ asupra cetatenilor cu un nivel de trai scazut, multi dintre acestia nemaiavand capacitatea de a le plati. De aceea, administratia publica locala vizeaza o stabilire corecta a preturilor utilitatilor publice oferite populatiei, o reducere a cheltuielilor oferite de fiecare regie autonoma de subordonare locala vizata, in special prin realizarea de investitii in acest sens.

Procesul de fundamentare a veniturilor si cheltuielilor bugetare la Primaria Municipiului Vaslui are insa si o serie de neajunsuri, care ar fi bine sa se indrepte pe parcursul evolutiei sale. Pentru a avea o eficienta ridicata, acest proces trebuie in permanenta imbunatatit.

Un prim lucru care s-ar putea recomanda ar fi folosirea in mai mare masura a tehnicii de calcul din dotare in activitatea de fundamentare a veniturilor si cheltuielilor bugetului local, completarea bazei de date cu toate elementele necesare, inclusiv evolutia in timp a indicatorilor. De asemenea, organizarea de cursuri de perfectionare a personalului cu atributii in acest domeniu, in vederea realizarii unor lucrari de si mai buna calitate.

Un alt mod de imbunatatire a activitatii de fundamentare a veniturilor si cheltuielilor este prin realizarea unor schimburi de experienta cu alte primarii din judet si din tara pentru a vedea cum fundamenteaza alte primarii veniturile si cheltuielile si pentru a selecta exemplele de cea mai buna practica in domeniu.

O analiza periodica a stadiului realizarii indicatorilor privind veniturile si cheltuielile si compararea cu nivelul prognozat este absolut necesara pentru a vedea corectitudinea calculelor de fundamentare.

BIBLIOGRAFIE

Anghelache Gabriela, Beleanu Pavel, "Finante publice ale Romaniei", Ed. Economica, Bucuresti, 2003;

Gisberto-Chitu Alberta, "Contabilitatea si gestiunea institutiilor publice", Ed. CECCAR, Bucuresti, 2003;

Filip Gheorghe, "Finante generale", Ed. Universitatii "Al. I. Cuza", Iasi, 2008;

Greceanu-Cocos Virginia, "Practica auditului la institutiile publice si legislatia utila", Ed. Societatea Adevarul, Bucuresti, 2000;

Ionescu Luminita, "Contabilitatea institutiilor din administratia publica locala", Ed. Economica, Bucuresti, 2001;

Iorgovan Antonie, "Tratat de drept administrativ:, vol. I, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005;

Labie Francois, "Finances Locale", Dalloz, Paris, 1995;

Stefura Gabriel, "Bugete publice si fiscalitate", Ed. Universitatii "Al. I. Cuza", Iasi, 2007;

Stefura Gabriel, "Gestiunea financiara a institutiilor publice", Ed. Universitatii "Al. I. Cuza", Iasi, 2007;

Stefura Gabriel "Procesul bugetar public", Ed. Universitatii "Al. I. Cuza", Iasi, 2008;

Popescu D. Nicolae, "Finante publice. Finante. Buget. Fiscalitate.", Ed. Economica, Bucuresti, 2002;

Voinea Gheorghe, "Finante locale", Ed. Junimea, Iasi, 2008.