IMPOZITUL PE VENIT

1 Efectele impozitarii

Introducerea unui impozit in economie, in conditiile in care aceasta functioneaza dupa principiile competitive ale pietei, va conduce la aparitia de distorsiuni. Acestea sunt generate de faptul ca echilibrul de piata la unei economii competitive este unic. Nu exista decat o singura combinatie optima pret- cantitate pentru care cererea si oferta sunt egale.

P

Inflatia introducerii unui impozit asupra echilibrulu de piata.

Pmax = pretul maxim

Pc =pretul consumatorului

PS P* =pretul de echilibru

A Pp =pretul producaturului

E Pmin=pretul minim

Q0 =cantitatea comercializata

B Q* =cantitatea de echilibru

P_min

_{Q0 Q* Q}

Orice alta combinatie de acest gen prezinta o eficienta mai redusa, chiar daca egalitatea dintre cantitatea solicitata si cea oferita se respecta. Prin impozitare, pretul initial de echilibru se modifica, ceea ce va atrage dupa sine o modificare corespunzatoare a cantitatii schimbate pe piata intre producatori si consumatori. Noul echilibru va asigura schimbul pe piata intre cele doua categorii de agenti economici, insa beneficiile schimbului realizat ( surplusul consumatorului, respectiv cel al producatorului) sunt inferioare situatiei de echilibru competitiv.

In conditiile in care piata functioneaza competitiv, orice interventie a statului induce o pierdere sociala datorata distorsionarii combinatiei pret-calitate. In fig. de mai sus este reprezentata grafic influenta asupra echilibrului pietei a unui impozit datorat statului.

Efectul economic- reducerea productiei.

In conditiile normale, pretul de echilibru este P*, cantitatea de echilibru Q* surplusul producatorului este dat de triunghiul PminEP*, iar surplusul consumatorului de triunghiul PmaxEP*. Prin introducerea taxei t, suportata partial de consumatori, partial de producatori, statul preia la buget o parte din cele doua surplusuri. Intre pretul platit de consumatori (Pc) si cel primit de producatori (Pp) exista o diferenta egala cu valoarea unitara a impozitului: t = Pc - Pp

Datorita faptului ca pretul platit de consumatori creste, ei vor solicita o cantitate inferioara de bunuri. In acelasi timp, obtinerea unui pret inferior pe unitatea de produs determina producatorii sa ofere pe piata o cantitate de asemenea mai mica decat cea de echilibru. Impozitul t are deci un prim efect concretizat in diminuarea cantitatii initiale Q*; noua cantitate schimbata pe piata va fi Q0, intre cele doua exista o diferenta Q: Q = Q*- Q0

Efectul social-pierderea sociala

Obiectivul impozitarii este colectarea de venituri la bugetul statului. Prin aplicarea unui impozit t pe unitatea de produs, statul colecteaza un volum total de venituri T care este proportional cu cantitatea comercializata pe piata Q0. Acest venit reprezinta surplusul guvernamental SG, dat de dreptunghiul PcABPp:

SG = T = tQ0

Surplusul guvernamental provine din preluarea unei parti a surplusului consumatorului, respectiv al producatorului. Surplusul initial al consumatorului (triunghiul PmaxEP se reduce, dupa plata impozitului, la suprafata triunghiului PmaxAPc, pe cand noul surplus al producatorului se va diminua la aria triunghiului PminBPc. Pe de alta parte, surplusul social total ST (consumatorul si producatorul ) inaintea introducerii impozitului este dat de triunghiul PmaxEPmin.

Insumand surplusurile aferente consumatorilor, producatorilor, respectiv guvernului, dupa introducerea impozitului t, vom observa ca noul surplus total ST' este inferior celui initial, diferenta fiind data de aria triunghiului ABE. Diferenta ST: ST = ST - ST' , este cauzata de faptul ca optimul initial (P*, Q*) este inlocuit cu un nou echilibru in care cantitatea schimbata este inferioara, ambii agenti economici, consumatori si producatori, fiind obligati sa renunte la o cantitate Q fata de ceea ce este optim pentru schimbul dintre ei.

Triunghiul ABE, notat cu PS, reprezinta pierderea sociala cauzata de introducerea impozitului. Cu cat nivelul impozitului este mai mare, cu atat diferenta dintre Pc si Pp este mai pronuntata si deci pierderea sociala este mai mare. Expresia pierderii sociale, pentru cantitatea Q cu care nivelul initial de echilibru se reduce, este deci proportionala cu rata impozitului t: PS = ½ t Q.

Iata deci cum introducerea unui impozit produce o variatie Q a cantitatii schimbate pe piata; rezulta ca pirderea sociala depinde de elasticitatea - pret a cererii, pe de o parte, respactiv de elasticitatea - pret a ofertei. Mai departe, cum pirderea sociala PS depinde de elasticitatea - pret a cererii si ofertei, in aceeasi masura si volumul total T al prelevarilor colectate prin sistemul fiscal al statului si aplicarea impozitului unitar t depind de aceasta elasticitate.

Astfel, daca functia de cerere prezinta o elasticitate superioara celei corespunzatoare ofertei, atunci contributia Pp a producatorului este mai importanta decat cea platita de consumator Pc. Dimpotriva, cand cererea este mai putin elastica decat oferta contributia consumatorului este mai mare decat cea aferenta producatorului.

2 Impozitul pe PROFIT si impozitul pe VENIT - Neclaritati si necorelari legislative.

Cu toate ca au trecut peste 3 ani de la aplicarea impozitului pe venitul global, in activitatea practica se constata numeroase cazuri in care atat contribuabilii, cat si organele fiscale se confrunta cu serioase probleme privind interpretarea si aplicarea unor prevederi legale.

Asemenea situatii sunt generate, in numeroase cazuri, atat de confuziile si ambiguitatile din unele prevederi legale., cat si de necorelarea reglementarilor, cu privire la aceasi problema, din diferite acte normative. Concret, este de neadmis ca prin legislatia impozitului pe venit sa stabilesti alte limite neimpozabile si, respectiv, un tratament fiscal cu totul diferit.

Astfel de prevedri legale conduc la un sistem de impozitare discriminaroriu pentru aceeleasi cheltuieli (pentru persoane juridice), respectiv venituri (pentru persoane fizice), lucru de neadmis intr-un sistem fiscal rational.

CONCLUZII

Impozitele detin cea mai mare pondere in cadrul veniturilor bugetare. Fiecare din noi trebuie sa inteleaga ca impozitele pe care le platim reprezinta un fel de pret pe care-l platim statului pentru bunurile oferite in mod gratuit. Fiecare se gandeste la un efect direct, imediat si personal, nsa desi unele efecte sunt invzible toti beneficiem intr-o mai mare sau mai mica masura de acest pret (lucrari de modernizare, servicii medicale.). De aemenea prin intermediul impozitelor se asigura redistribuirea venituilor.

Noul sistem de impzitare reprezinta o aliniere la standardele internationale.

In ceea ce priveste microintreprinderile noul sistem de impozitare reprezinta un avantaj pentru stat deoarece acesta controleaza mult mai eficient eaziunea fiscala si ingineriile contabile, si asta pentru ca impozitul se aplica asupra tuturor veniturilor. Noua impunere nu stimuleaza dezvoltarea cifrei de afaceri, dar intreprinzatorul are avantajului platirii unei sume fixe si de asemenea beneiciaza de serie de reduceri, cum ar fi procentul de 20% din impozitul platit la bugetul statului care-l stimuleaza pe intreprinzator sa angajeze pana la 9 angajati.