Investitiile straine(capital strain)

Investitiile straine reprezinta acea componenta a fluxurilor internationale care reflecta scopul unei entitati(persoana fizica sau juridica) rezidente intr-o tara, de a obtine un interes (pe termen scurt sau lung) intr-o companie rezidenta in alta tara.

Investitia internationala presupune existenta a cel putin doi agenti economici, agentul economic emitent si agentul economic receptor, situati in spatii nationale diferite.

In functie de raportul stabilit intre emitentul si receptorul investitiei se disting doua categorii de investitii internationale: investitiile straine directe (ISD) si investitiile straine de portofoliu (ISP). Din punct de vedere istoric, investitiile straine de portofoliu preced investitiile straine directe.

Astfel, spre deosebire de investitia straina de portofoliu, investitia straina directa "presupune transferarea de catre agentul emitent a controlului si deciziei asupra activitatii receptorului".

In cazul investitiilor straine directe interesul investitorului strain si, in consecinta, implicarea acestuia se manifesta pe termen lung, ceea ce exclude posibilitatea desfasurarii unor activitati speculative posibile in situatia investitiilor straine de portofoliu.

Investitia straina directa presupune internalizarea unor active tangibile si intangibile in urmatoarele conditii:

. agentii economici implicati sa fie situati in spatii nationale diferite, si anume: investitorul direct (persoana fizica sau juridica) este rezident in tara de origine, iar investitia directa se regaseste in tara gazda sau tara receptoare;

. interesul investitorului sa se manifeste pe termen lung;

. investitorul sa exercite controlul asupra activelor in care s-a realizat investitia.

Majoritatea autorilor si organismelor interne si internationale considera ca fluxurile de investitii straine directe se compun din:

. actiuni: participarea la capitalul social al unei firme noi sau existente, ceea ce presupune

crearea, extinderea unei societati sau achizitionarea unei firme deja existente;

. imprumuturi intracompanie: includ fondurile imprumutate intre investitorul direct si

filiale, sucursale si firme asociate;

. profituri reinvestite: acele venituri pe care le primeste investitorul direct si care nu au fost distribuite ca dividende sau venituri pe care sucursala nu le-a remis investitorului direct.

Investitiile directe depind de o serie de factori, cum ar fi:

- Costul marginal al accesului pe o piata straina trebuie sa fie mai mic decat venitul

marginal obtinut din aceasta operatiune;

- Existenta unor conditii ce fac ca productia in strainatate sa fie mai putin costisitoare decat exportul aceluiasi produs;

- Productia proprie in strainatate este mai profitabila decat exportul sau vanzarea

Licentelor.

1. Efectele investitiilor straine directe

Din punct de vedere conceptual, implicatiile pozitive la nivel macroeconomic se refera, in principal, la urmatoarele aspecte:

• Sustin cresterea economica, fapt ce se realizeaza diferentiat functie de forma pe care o imbraca investitia straina directa. In cazul unei investitii "pe loc gol" (greenfield), cresterea economica se datoreaza crearii unei noi capacitati de productie, locurilor de munca suplimentare, aparitiei unui nou consumator si platitor de taxe. In cazul participarii la privatizare, efectele pozitive apar in situatia eficientizarii activitatii agentului economic si cresterii competitivitatii acestuia, permitand supravietuirea pe termen lung a intreprinderii privatizate.
• Stimuleaza investitiile interne, intrucat producatorii autohtoni vor fi interesati in cresterea eficientei activitatii si imbunatatirea calitatii output-urilor fie pentru a face fata concurentei datorate prezentei investitorilor straini in sectorul de activitate respectiv, fie pentru a dobandi calitatea de furnizori ai investitorului strain. In plus, firmele locale pot dobandi acces la canalele de distributie ale investitorului strain, caz in care vor fi interesate in cresterea productiei si a calitatii bunurilor realizate.
• Sprijina restructurarea si privatizarea, aspect care prezinta o importanta deosebita in cazul statelor central si est europene, in special in cazul firmelor care necesita un volum mare de capital si capacitatea de a reorganiza si eficientiza activitatea. Astfel, investitorii straini pot contribui nu numai cu resursele financiare necesare privatizarii, in masura in care efectueaza ulterior investitii in vederea eficientizarii rapide a activitatii firmei.
• Sustin cresterea investitiilor de capital, datorita accesului investitorilor straini la sursele externe de capital. In cazul in care pietele locale de capital nu dispun de resurse financiare pentru finantarea unor proiecte importante, investitiile straine pot acoperi acest deficit deoarece reprezinta o sursa directa de capital strain. Astfel, pot avea efecte pozitive asupra balantei de plati externe, prin finantarea deficitului de cont curent.
• Genereaza efecte pozitive asupra balantei comerciale, daca investitorul direct produce prioritar pentru export sau in cazul productiei destinate pietei interne care substituie importurile.
• Sustin cresterea veniturilor la bugetul statului datorita aparitiei de noi contribuabili in economia tarii gazda. Chiar si in cazul in care se acorda anumite stimulente fiscale, veniturile bugetare cresc ca urmare a cresterii incasarilor din impozitele pe salarii.

Desi investitiile straine directe pot genera o serie de efecte pozitive la nivelul tarii de implantare, nu este exclusa posibilitatea aparitiei unui impact negativ atat la nivel macroeconomic, cat si la nivel sectorial.

O parte dintre aceste efecte negative sunt inerente si se manifesta, in general, pe termen scurt, aparitia lor fiind strans legata de implementarea investitiei si/sau eficientizarea acesteia, ca de exemplu:

• Cresterea importurilor, reflectata negativ asupra soldului balantei comerciale, se datoreaza importului de masini si utilaje finantat de investitorul strain, fara de care implementarea investitiei nu ar fi posibila. Pe termen lung, in masura in care retehnologizarea activitatii se concretizeaza in cresterea productivitatii si competitivitatii, se poate inregistra o diminuare a deficitului comercial, in principal, atunci cand investitorul strain este orientat preponderent catre export sau substituirea importurilor.
• Cresterea somajului datorita restructurarii intreprinderilor privatizate cu scopul eficientizarii rapide a activitatii. Este evident ca, in acest caz, se poate inregistra o reducere a numarului locurilor de munca in intreprinderile privatizate. In opinia noastra, pe termen lung, acest dezavantaj este nesemnificativ in situatia in care intreprinderile restructurate beneficiaza de cresterea eficientei si competitivitatii activitatii, caz in care, prin efecte de antrenare, pot genera noi locuri de munca (prin dezvoltarea unor activitati aflate in amonte sau in aval).
• Impact negativ asupra bugetului datorat, pe de o parte, facilitatilor fiscale acordate investitorilor straini (politica de stimulente) care au ca efect imediat reducerea veniturilor bugetare. Pe de alta parte, cresterea numarului somerilor ca urmare a privatizarii si restructurarii intreprinderilor de stat genereaza cheltuieli suplimentare la buget, intrucat forta de munca disponibilizata de sectoarele restructurate nu este imediat absorbita de activitatile aflate in dezvoltare. Pe termen lung, pe masura ce investitiile realizate ajung la maturitate, se poate inregistra o crestere a veniturilor la bugetul statului datorita impozitelor si taxelor platite de noii contribuabili (firme si salariati).

Asadar, impactul ISD asupra economiei tarii gazda este diferit de la otara la alta, in functie de conditiile concrete existente la nivel economic, social si politic si de gradul de patrundere a capitalului strain.

2. Impactul investitiilor straine directe asupra economiei romanesti

2.1. Impactul ISD asupra cresterii economice

Comparativ cu situatia inregistrata la nivel national, la nivelul regiunilor de dezvoltare nu se constata o corelatie directa si puternica intre fluxurile de capital strain atrase si nivelul de dezvoltare decat in cazul regiunii Bucuresti-Ilfov . Datele empririce cu privire la contributia fiecarei regiuni de dezvoltare la realizarea PIB evidentiaza existenta unor decalaje, in special intre zona cu cea mai mare pondere,respectiv Bucuresti-Ilfov care detine peste 19% din PIB, si regiunea cea mai putin reprezentativa, si anume zona de Sud-Vest care contribuie numai cu 9% la formarea PIB. De remarcat faptul ca aceste doua regiuni detin prima si respectiv penultima pozitie in ceea ce priveste ponderea in fluxurile de ISD atrase, decalajul existent fiind, insa, cu mult mai accentuat.

Astfel, regiunea Bucuresti-Ilfov a atras peste 60% din intrarile de capital strain in timp ce zona de Sud-Vest care inregistreaza cel mai scazut nivel de dezvoltare economica a receptat numai 3,4% din fluxurile de ISD.In acelasi timp, regiunea Nord-Est care detine cea mai scazuta pondere in stocul de ISD receptate la nivel national (1,3%) contribuie semnificativ la realizarea PIB (12,5%). De asemenea, zonele de Sud, Centru si Nord-Vest desi detin o pondere relativ ridicata in PIB, situata la nivelul de peste 12% ca si in cazul regiunii Nord-Est, atrag numai o parte nesemnificativa a intrarilor de ISD, respectiv sub 7,5%, valoare mai scazuta decat cea inregistrata de regiunea de Sud-Est (8,4%) a carei contributie la formarea PIB este de 11,3%.In consecinta, datele de mai sus sugereaza faptul ca nivelul de dezvoltare regionala desi influenteaza intrarile de capital strain nu reprezinta singurul criteriu in stabilirea deciziei de a investi intr-o anumita zona.

Alegerea amplasamentului de catre investitorii straini a fost influentata de o multitudine de factori, dintre care cei mai importanti sunt:existenta fortei de munca calificate si a personalului cunoscator de limbi straine; nivelul de dezvoltare din punctul de vedere al industriei respective; existenta unor centre universitare si a unei infrastructuri fizice dezvoltate; apropierea de un aeroport, precum si apropierea de furnizori si de clienti. In opinia noastra, acesti factori in ansamblul lor ar putea explica preferinta investitorilor straini pentru regiunea Bucuresti-Ilfov care beneficiaza nu numai de un nivel de dezvoltare mai ridicat, dar si de existenta fortei de munca calificate si a infrastructurii fizice necesare dezvoltarii afacerilor,comparativ cu regiunile de Nord-Est si Sud-Vest defavorizate sub aceste aspecte.

Asadar, analizele efectuate au evidentiat dezechilibrul inregistrat in dezvoltarea economiei romanesti, concretizat in existenta unor decalaje accentuate intre diferitele regiuni, sugerand, in acelasi timp, posibilitatea atenuarii acestora prin participarea capitalului strain sub forma investitiilor directe.

Dat fiind faptul ca o crestere economica sustinuta si durabila este posibila numai in conditiile unei dezvoltari armonioase, care sa includa toate zonele tarii, in opinia noastra, atenuarea decalajelor regionale, inclusiv prin participarea capitalului strain, ar trebui sa reprezinte o prioritate reala a factorilor de decizie. In acest sens, avand in vedere aspectele prezentate pe parcursul elaborarii lucrarii, consideram ca primii pasi ar trebui sa vizeze cateva directii principale, si anume:

1. Cresterea semnificativa a gradului de absorbtie a fondurilor europene si utilizarea eficienta si eficace a acestora (in 2007 absorbtia de fonduri europene a fost sub 1%, aproape de 0% , datorita, de exemplu, lipsei proiectelor fezabile de investitii), ceea ce ar genera o dezvoltare a infrastructurii fizice si institutionale cu impact pozitiv asupra fluxurilor de ISD atrase. Analizele efectuate au demonstrat importanta infrastructurii fizice si institutionale in atragerea investitorilor straini, motiv pentru care consideram ca esentiala fructificarea oportunitatilor care au aparut in acest sens odata cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana.

2. Aplicarea mai eficienta a politicii UE in domeniul ajutoarelor de stat (acordate astfel incat sa se evite crearea unor distorsiuni ale mediului concurential; se acorda pe sectoarele care au potential de dezvoltare), inclusiv a celor privind investitiile (straine si autohtone), prin eliminarea ajutoarelor de tip "salvare-restructurare" si directionarea acestora cu prioritate catre obiectivele care vizeaza efectele benefice pe termen lung, cum ar fi:dezvoltarea regionala, dezvoltarea activitatilor de inovare si C&D, cresterea nivelului de pregatire a fortei de munca, sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii care constituie coloana vertebrala a economiei romanesti.

Implicarea mai activa a agentiilor de dezvoltare si a agentiei pentru investitii straane (ARIS) in promovarea regiunilor tarii ca zone investitionale prin elaborarea unor proiecte concrete si identificarea si abordarea potentialilor investitori straini. Atragerea unor investitori straini prin proiecte punctuale care urmaresc specificul zonei si valorificarea la maximum a potentialul acesteia, in special in zonele defavorizate sub aspectul dezvoltarii economice, ar putea contribui la reducerea decalajelor regionale.

2.2. Impactul ISD asupra investitiilor de capital

Una dintre caile prin care investitiile straine directe influenteaza indirect cresterea economica este formarea capitalului autohton, intrucat ISD au efect multiplicator asupra investitiilor interne. Prin efecte de antrenare, investitiile straane directe au stimulat investitiile autohtone, a caror dinamica a fost superioara comparativ cu cea a fluxurilor de capital strain, contribuind astfel, indirect, la dezvoltarea activitatilor productive, in principal, a celor aflate in amonte sau in aval fata de obiectul de activitate al filialei straine.

Un alt efect pozitiv al influxurilor de capital strain consta in suplimentarea resurselor interne contribuind, astfel, la reducerea deficitului intre economiile interne si necesarul de investitii si, in consecinta, la cresterea formarii brute a capitalului fix. Initial, fluxurile de ISD au inregistrat niveluri relativ reduse si au fost indreptate preponderent catre procesul de privatizare, ceea ce a minimizat impactul pozitiv al intrarilor de capital strain constand in dinamizarea achizitionarii de active fixe. Ulterior, se inregistreaza treptat o crestere a ISD atrase concomitent cu o modificare sensibila a structurii acestora in favoarea investitiilor de tip"greenfield", astfel incat impactul intrarilor de capital strain asupra FBCF se manifesta din ce in ce mai puternic. incepand cu anul 2004 se inregistreaza niveluri superioare ale ponderii ISD in FBCF, cuprinse intre 23% si aproximativ 32%, datorate, in opinia noastra, atat preocuparii investitorilor straini pentru modernizarea activitatii si cresterea competitivitatii produselor realizate pentru a face fata concurentei de pe Piata Unica, cat si intensificarii investitiilor straine de tip "greenfield" in vederea consolidarii pozitiei pe piata regionala, in contextul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana.

Asadar, impactul fluxurilor de ISD asupra investitiilor de capital se concretizeaza in efecte pozitive reprezentate atat de suplimentarea capitalului intern destinat achizitionarii de active fixe, cat si in stimularea investitiilor autohtone, cu influente favorabile evidente, directe si indirecte, asupra cresterii economice.

2. Impactul ISD asupra balantei de plati

Impactul cantitativ si calitativ al investitiilor straine directe asupra balantei comerciale este negativ, atat datorita dinamicii mai accentuate a importurilor firmelor straine decat cea a exporturilor realizate de catre acestea, cat si ca urmare a faptului ca s-au importat cu precadere bunuri cu valoare adaugata mare si s-au exportat, in cea mai mare parte, produse cu un grad de prelucrare scazut. In opinia noastra, aceasta evolutie nefavorabila s-a datorat, in principal, unor cauze legate de implementarea investitiilor straine, orientarea preponderenta catre activitatile de comert si lipsa capabilitatilor autohtone necesare dinamizarii avantajelor comparative prin ISD.

Investitiile straine directe au reprezentat o sursa importanta de finantare a deficitului de cont curent, in special incepand cu anul 1997 cand sau receptat fluxuri mai mari de capital strain. De asemenea, analizele efectuate au demonstrat ca, pe ansamblul economiei, companiile straine "extrag mai putin decat introduc", efectul financiar net (calculat ca diferenta intre intrarile si iesirile de capital) accentuandu-se odata cu cresterea influxurilor de ISD. In acest context, apreciem ca intrarile masive de capital strain constand, in principal, in participatii si profit reinvestit, in defavoarea creditelor externe, ar putea contribui semnificativ la echilibrarea balantei de plati externe, prin diminuarea deficitului de cont curent.

2.4. Impactul ISD asupra cheltuielilor si veniturilor bugetare

Efectele investitiilor straine directe atrase s-au reflectat asupra deficitului bugetar, capitalul strain influentand atat direct cat si indirect evolutia acestuia. Pana la nivelul anului 2002, ISD indreptate preponderent catre procesul de privatizare si aflate, in cea mai mare parte, in faza de implementare, au contribuit la adancirea deficitului bugetar. Ulterior, ca urmare a intensificarii preocupaaii investitorilor straini pentru dezvoltarea unor activitati "pe teren gol" si atingerii fazei de maturitate in cazul majoritatii investitiilor implementate in perioada anterioara, investitiile straine directe au avut o influenta benefica asupra deficitului bugetar concretizata in cresterea veniturilor din taxe si impozite si diminuarea cheltuielilor de natura sociala (crearea de noi locuri de munca cu impact pozitiv asupra ratei somajului).

2.5. Impactul ISD asupra fortei de munca

Apreciem ca impactul investitiilor straine directe asupra calitatii fortei de munca consta atat in contributii benefice, concretizate in dinamica pozitiva a castigurilor salariale si imbunatatirea pregatirii angajatilor, cat si in efecte economice si sociale negative, pe termen lung, datorate cresterii dramatice a numarului cazurilor de imbolnaviri profesionale. In plus, ca urmare a faptului ca cea mai mare parte a capitalului strain a fost indreptata catre activitati intensive in munca, in detrimentul celor bazate pe cunostinte si tehnologie, contributiile pozitive sunt relativ reduse, fiind limitate la cateva domenii de activitate din sectorul serviciilor (intermedieri financiare si telecomunicatii).

2.6. Impactul ISD asupra productivitatii, eficientei si competitivitatii economice

Investitiile straine directe au generat efecte semnificative la nivel microeconomic reflectate asupra productivitatii, eficientei si competitivitatii activitatilor care au beneficiat de intrari mai mari de capital strain. In acest sens, analizele efectuate permit evidentierea urmatoarelor modificari favorabile si nefavorabile, asociate investitiilor straine directe.

Prin efectele reflectate asupra productivitatii, eficientei si competitivitatii activitatilor economice, investitiile straine directe au contribuit la restructurarea economiei romanesti, in sensul dezvoltarii anumitor domenii de activitate din industria prelucratoare (ca de exemplu industria mijloacelor de transport rutier) sau din sectorul serviciilor (comert, telecomunicatii si intermedieri financiare) concomitent cu restrangerea activitatii in alte domenii industriale (ca de exemplu industria materialelor de constructii).

Romania, aflata in prezent in stadiul doi al ciclului dezvoltarii investitionale, patrunderea masiva a capitalului strain orientat, intr-o mai mare masura, catre activitatile care incorporeaza un continut ridicat de resurse locale si, in principal, de tehnologie si cunostinte, ar putea favoriza ameliorarea calitatii factorilor de productie existenti si crearea unor factori de productie specializati. In acest sens, atat teroria cat si practica economica, inclusiv experienta celorlaltor state central si est europene, demonstreaza ca pe masura ce fluxuri din ce in ce mai mari de ISD vor patrunde in economie, impactul acestora asupra mediului economic, social si natural va depinde semnificativ de politicile guvernamentale aplicate. Drept urmare, strategia de dezvoltare pe termen lung a Romaniei trebuie sa se axeseze cu prioritate pe imbunatatirea capabilitatilor umane si tehnologice, singura optiune viabila in vederea reducerii decalajelor fata de celelalte state membre ale Uniunii Europene, prin aplicarea unor masuri care sa vizeze:

. imbunatatirea calitatii resursei umane, prin cresterea investitiilor in educatie, inclusiv a celor care urmaresc formarea continua a fortei de munca, intrucat construirea unei societati bazate pe cunoastere nu este posibila in conditiile in care educatia reprezinta numai un obiectiv marginal;

. stimularea activitatilor de cercetare-dezvoltare, inclusiv prin realizarea unor parteneriate intre sectorul public si cel privat;

. incurajarea initiativei locale, prin reducerea birocratiei si crearea unui cadru administrativ eficient;

. incurajarea firmelor investitoare sa-si dezvolte activitatile generatoare de valoare adaugata mare si sa investeasca in acele activitati care sporesc avantajele comparative ale resurselor autohtone;

. stimularea formarii clusterelor bazate pe activitati inrudite, inclusiv prin implicarea mai activa a administratiei locale in solutionarea problemelor si doleantelor investitorilor (exemplul Ungariei si al Poloniei este relevant in acest sens).

In vederea reducerii decalajelor fata de celelalte state europene, Romania are in mod obiectiv nevoie de investitii straine directe care sa completeze si potenteze efortul autohton, sustinand cresterea competitivitatii si eficientei resurselor, activelor si capabilitatilor. Avand in vedere atat experienta proprie cat si exemplele pozitive ale unor state central europene apreciem ca maximizarea raportului dintre contributiile pozitive si negative ale investitiilor straine directe impune promovarea unor politici guvernamentale adecvate, orientate catre utilizarea inteligenta a fluxurilor de capital strain ca instrument al strategiei de dezvoltare.

Criza financiara mondiala taie din investitiile straine directe in Romania. Potrivit estimarilor oficiale, acestea se vor injumatati in acest an si vor ajunge la 4,7 miliarde de euro, fata de noua miliarde de euro investite in 2008. Cu toate acestea, se prevede ca in 2010 investitiile straine sa ajunga la valoarea de 5,4 miliarde de euro.

Bibliografie

Magdalena Radulescu - "Managementul performantelor si riscurilor bancare in contextul crizelor bancare si configurarii sistemelor bancare actuale", Editura Sitech ;

Hirst, P., Thompson, G. (2000) - "Globalizarea sub semnul intrebarii,", Editura Trei, Bucuresti ;

Ionescu, L. C. (2001) - "Institutii si activitati financiar-bancare", Editura IBR, Bucuresti ;

Vacarel, I. - "Globalizarea - perceptii diferite si efecte contradictorii", Economistul nr. 1469/16.10.2003 ;

Daianu, D. - "Globalizarea si sistemul financiar international", Economistul, 5 februarie 2001.