Mizele controlului fiscal din Romania

Mizele controlului fiscal din Romania

1. Controlul fiscal la Marii Contribuabili din Romania

Contribuabilii mari reprezinta cea mai importanta sursa de venituri fiscale, necesitand o administrare separata.

Inca din anii 1999-2000, intr-o prima etapa, a fost infiintat un Serviciu al Administrarii Veniturilor si Controlul Marilor Contribuabili, ca parte a Directiei Generale a Controlului si care a avut ca scop sporirea eficientei administrarii veniturilor statului si a controlului. Includerea contribuabililor in categoria Mari contribuabili a fost realizata prin utilizarea unui sistem de notare pe puncte si decizia conducerii ministerului, tinand cont de urmatorii factori: suma impozitelor datorate, suma impozitelor achitate, cifra de afaceri anuala, suma profitului net, numarul de angajati, totalul activelor. Aceste servicii au fost infiintate si la nivelul Directiilor Judetene ale Finantelor Publice.

A doua etapa s-a desfasurat in anul 2003, cand a fost infiintata o Directie generala de administrare a marilor contribuabili din municipiul Bucuresti si din judetul Ilfov (devenita intre timp Directia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili), ceilalti mari contribuabili fiind administrati in continuare la directiile judetene. Numarul initial de mari contribuabili administrati a fost de 446.

Intrucat marii contribuabili sunt dificil de administrat datorita atat multitudinii de filiale si puncte de lucru subordonate unei singure unitati mame cat si dimensiunii lor internationale, aparatul fiscal teritorial cu atributii in acest domeniu este in plin proces de reorganizare.

Astfel, a treia etapa in vederea unei administrari de calitate a marilor contribuabili a constat in preluarea de la data de 1 aprilie 2005 de catre Directia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili a tuturor marilor contribuabili din tara care indeplinesc urmatorul criteriu: cifra de afaceri la 31.12003 mai mare sau egala cu 500 miliarde lei, la care se adauga toate societatile bancare (inclusiv Banca Nationala a Romaniei), societatile de asigurari, societatile de investitii financiare si organizatorii de jocuri de noroc de tip cazino.

Preluarea a fost preconizata a se desfasura in trei trepte, astfel:

la 1 aprilie 2005 - preluarea contribuabililor din Bucuresti si judetul Ilfov care au indeplinit criteriul mentionat (187 de noi contribuabili);

la 1 iulie 2005 - preluarea spre administrare a contribuabililor mari din 20 de judete ale tarii (347 mari contribuabili);

la 1 octombrie 2005 - preluarea in administrare a contribuabililor mari din celelalte 20 de judete (444 mari contribuabili).

Selectarea contribuabililor in vederea verificarii

O prima categorie contribuabili ce sunt supusi verificarii sunt cei inclusi in programul de activitate transmis de Directia Generala de Inspectie Fiscala, prin care sunt desemnate domeniile si societatile care urmeaza sa fie verificate, sau pentru care au fost primite solicitari din partea unor institutii centrale (Parlamentul Romaniei, Curtea de Conturi, Departamentul de Control al Guvernului, Parchetul General, Ministerul de Interne, etc.).

Intern, se realizeaza si o selectie a contribuabililor care sunt supusi inspectiei fiscale prin utilizarea procedurii Analiza de risc, care tine cont de urmatorii parametri de risc:

- datorii la bugetul de stat;

- neindeplinirea obligatiilor declarative;

- solicitari de rambursare ale soldului negativ al taxei pe valoarea adaugata (obligatoriu verificare cel putin o data la 3 ani);

- societati care au mai fost verificate si la care au fost depistate abateri de la prevederile legislatiei fiscale;

- perioada de prescriptie fiscala (5 ani);

- activitate in domenii cu risc ridicat de frauda (jocuri de noroc, constructii, etc.);

- societati aflate aflate in administrare speciala (reorganizare judiciara, lichidare);

- informatii ce indica o posibila frauda fiscala

- informatii provenite de la alte institutii - politie, parchet etc.;

- sesizari;

- informatii obtinute prin serviciul de investigatii fiscale.

- societati care sunt in legatura cu contribuabili cu risc ridicat sau despre care este dovedit ca au savarsit fapte de natura evaziunii fiscale;

- societati pentru care a fost solicitata procedura verificarii incrucisate.

Din pacate, se manifesta tendinte din partea unor organe ale statului de a utiliza capacitatea de control fiscal pentru verificarea unor abateri generale, insuficient fundamentate si nesemnificative in raport cu efortul solicitat, care conduc la irosirea si scaderea eficientei actiunilor de control.

Administratia Fiscala doreste sa-si regandeasca activitatea de control si sa puna accentul pe controlul si supravegherea permanenta a marilor contribuabili, stabilirea de criterii eficiente privind selectarea agentilor economici in vederea cuprinderii acestora in control, indrumarea contribuabililor in timpul desfasurarii controlului si respectarea drepturilor contribuabililor.

Din punct de vedere organizatoric, se doreste ierarhizarea structurilor de control fiscal si coordonarea unitara a acestora de la nivel central, unificarea intr-o structura unica a controlului fiscal de la nivelul teritorial precum si separarea clara a atributiilor controlului fiscal de a altor structuri de control ale Ministerului Finantelor Publice.

Obiectivele strategice ale acestui proces sunt:

schimbarea misiunii controlului fiscal prin orientarea activitatii de control catre contribuabil, in vederea cresterii gradului de conformare voluntara in indeplinirea obligatiilor fiscale;

disciplinarea contribuabililor prin constientizarea acestora de avantajele conformarii voluntare comparativ cu varianta incalcarii prevederilor legislatiei fiscale;

cresterea contributiei controlului fiscal in procesul de colectare a veniturilor la bugetul de stat.

Controlul multilateral

Marile companii din Europa si din intreaga lume au numeroase subsidiare, de multe ori intalnindu-se situatia ca acestea sa detina societati in majoritatea tarilor europene.

Marii contribuabili sunt bine organizati la nivel transfronalier, astfel incat este necesara o contrapondere la nivelul administratiilor fiscale, ca unica sansa de a obtine o vedere de ansamblu asupra dosarului fiscal.

Astfel, putem vorbi de controlul multilateral care este un tip de control ce vizeaza unul sau mai multi contribuabili (ce au filiale in doua sau mai multe state member) si se deruleaza de catre mai multe State Membre avand un interes comun sau complementar.

Controlul multilateral este divizat in doua sub-grupe: controlul multinational ce permite reducerea evaziunii fiscale (legale) si controlul coordonat ce permite eliminarea fraudei fiscale (ilegale).

Este necesara o vedere globala asupra:

structurii, contabilitatii si intinderii competentelor transfrontaliere ale intreprinderii;

fluxului documentelor (facturi) si a beneficiilor, cu implicatii directe asupra Preturilor de Transfer;

punctelor de vedere ale administratiilor fiscale din fiecare stat membru.

3. Factorii de risc de natura financiar-fiscala la adresa securitatii nationale Romaniei

In viata economica a Romaniei se manifesta fenomene nedorite, care afecteaza nivelul incasarilor bugetare prin nedeclararea, eludarea la plata a impozitelor si taxelor cuvenite statului. Aceste fenomene insotesc procesul de globalizare, fiind prezente in toate economiile nationale.

Evaziunea fiscala, frauda fiscala, spalarea banilor proveniti din activitati ilicite reprezinta factori de risc care pot afecta, prin natura lor, securitatea tarii, generand efecte contrare sau de atingere a intereselor noastre fundamentale.

Vulnerabilitatile sunt definite ca stari de lucruri, procese sau fenomene din viata interna, care diminueaza capacitatea de reactie a riscurile existente ori potentiale sau care favorizeaza aparitia si dezvoltarea acestora.

Pe plan intern, Agentia Nationala de Administrare Fiscala este preocupata sa diminueze vulnerabilitatile interne care se manifesta in domeniul fiscal si care, in anumite circumstante, pot avea un impact si asupra securitatii nationale.

Printre aceste tipuri de vulnerabilitati se afla:

insuficienta pregatire al personalului din aparatul fiscal cu privire la problematica preturilor de transfer;

gradul redus de acces al inspectorilor fiscali la informatii menite sa duca la depistarea cazurilor de spalare de bani;

accentuarea fenomenelor de coruptie si de administrare deficitara a resurselor publice, care produc adancirea inechitatilor sociale si proliferarea economiei subterane;

reactiile ineficiente ale institutiilor statului in fata acutizarii fenomenelor de criminalitate economica - fenomene care are efecte negative, tot mai evidente, asupra coeziunii si solidaritatii sociale, asupra calitatii vietii cetatenilor;

persistenta problemelor de natura economica, financiara si sociala, generate de prelungirea tranzitiei si intarzierea reformelor structurale.

Edificarea unei Romanii democratice, stabila politic si prospera economic si social, capabila sa participe eficient la dinamica vietii internationale, impune ca, in deplina concordanta cu evolutia proceselor de integrare europeana si euro-atlantica, sa fie afirmata, realizata si protejata dezvoltarea economica si sociala a tarii, in pas cu dezvoltarea contemporana.

Rolul Controlului fiscal in reducerea sustinuta a marilor decalaje care despart Romania de tarile dezvoltate europene este esential.

Numai prin consolidarea misiunii de control fiscal a administratiei fiscale romane pot fi realizate premizele unei societati romanesti solide, bazata pe practici concurentiale corecte.

Controlul fiscal are un rol esential in realizarea Obiectivelor de Securitate Nationala a Romaniei. El este parte integranta din Sistemul securitatii nationale, cu rolul de a realiza, proteja si afirma interesele fundamentale ale Romaniei.

Strategia de securitate nationala are ca obiective care implica controlul fiscal:

relansarea economiei nationale, combaterea saraciei si a somajului;

perfectionarea mecanismelor economiei de piata si a disciplinei financiare;

asigurarea stabilitatii sistemului financiar-bancar si a echilibrului social;

imbunatatirea capacitatii de participare la actiunile internationale pentru combaterea terorismului si a crimei organizate;

reforma administratiei publice si dezvoltarea regionala, in corelatie cu practicile si reglementarile europene;

implicarea societatii civile in realizarea obiectivelor strategiei de securitate.

Relansarea economica trebuie consolidata prin crearea unui mediu de afaceri atractiv si stabil si prin racordarea adecvata la marile fluxuri economico-financiare, tehnologice si comerciale. Accelerarea cresterii economice vizeaza in primul rand asigurarea prosperitatii cetatenilor si sprijinirea procesului democratic intern.

Cresterea increderii cetatenilor in institutiile statului este posibila numai in conditiile promovarii consecvente a principiilor statului de drept, a drepturilor fundamentale ale cetateanului.

Modernizarea societatii romanesti presupune actiuni ferme pentru intarirea functiei de control fiscal prin adoptarea unor politici fiscale coerente, prin reglementari simplificate si simulative, reforma impozitelor, imbunatatirea recrutarii personalului din control, pregatirea profesionala a acestuia, stimularea corespunzatoare, investitii in tehnica de calcul sofware si hardware.

Romania dispune de resursele necesare indeplinirii obiectivelor cuprinse in Strategia de securitate nationala.

Potentialul intelectual al poporului roman, nivelul de pregatire si educatie in traditie europeana, dorinta de insusire a ceea ce este performant la nivel mondial constituie cele mai importante garantii pentru succesul eforturilor de modernizare a societatii romanesti. Resursele politice si suportul social sunt oferite de insusirea unanima de catre toate fortele politice si institutiile publice din Romania a optiunii pentru integrarea europeana, de sprijinul larg acordat de societatea romaneasca eforturilor de modernizare si integrare. Pentru atingerea obiectivelor de securitate nationala vor fi alocate resurse financiare corespunzatoare, atentia fiind concentrata asupra utilizarii acestora cu eficienta.

Securitatea si prosperitatea sunt doua obiective cu o profunda determinare reciproca, iar promovarea lor solicita, din partea tuturor, angajare, responsabilitate si patriotism.