NIVELELE LA CARE SE POATE APRECIA SI MASURA PRESIUNEA FISCALA

NIVELELE LA CARE SE POATE APRECIA SI MASURA PRESIUNEA FISCALA   

NIVEL NATIONAL (MACROECONOMIC)

La nivel national presiunea fiscala se poate calcula:

a) un prim indicator de exprimare procentuala a presiunii fiscale este raportul dintre suma tuturor impozitelor, taxelor, cotizatiilor sociale si altor prelevari cu continut fiscal percepute la nivel central sau local si un indicator macroeconomic agregat cum ar fi: produsul intern brut, produsul national brut, venitul national. Acest raport poarta denumirea de presiunea fiscala globala si se calculeaza:

Pf = Σ Ij x 100 / PIB,

unde:

Pf = presiune fiscala generala; I j = categoria de impozit; PIB = produsul intern brut.

Tabel reprezentand resursele financiare publice pe tipuri de bugete si PIB

Sursa: MEF si INS

Pfglobala buget de stat 2005= Venituri totale/ PIB *100 = 17,60%

Pfg buget local 2005 =1,2%

Pfg buget de stat 2006 = 17, 36%

Pfg buget local 2006 =1,6%

Pfg buget de stat 2007 = 20,73 %

Pfg buget local 2007 =1,98%

Aceste date s-au calculat fara a se lua in calcul contributiile sociale obligatorii, acestea se vor lua in calcul la calculul presiunii fiscale globale intr-un capitol separat din parafiscalitate.

b) al doilea indicator se calculeaza pentru fiecare impozit in parte, ca raport procentual intre un tip de impozit si indicatorul agregat.

Pfj = Ij x 100 / PIB,

unde:

Pf = presiune fiscala generala; I j = categoria de impozit; PIB = produsul intern brut

La nivel global se poate calcula si presiunea in sens restrans sau presiunea fiscala in stricto-sensu luand in considerare doar prelevarile fiscale la bugetul statului ( la bugetul de stat si bugetele locale). Ea nu reflecta insa asamblul obligatiilor catre stat si se calculeaza astfel:

Rf = Incasariile fiscale pe o anumita perioada / PIB x 100

Exemplu de calcul - Presinea fiscala in sens restrans:

Pf 2005 buget de stat= Vfiscale 2005/ PIB *100= 17,58%

Pf 2005 buget local = 0,84%

Pf 2006 buget de stat = 16,67%

Pf 2006 bugetul local = 1,11%

Pf 2007buget de stat= 19,85%

Pf 2007 buget local = 1,6%

Presiunea fiscala globala si in sens restrans la nivelul bugetului de stat

Presiunea fiscala globala si in sens restrans la nivelul bugetelor locale

Aceasta metoda de evaluare a presiunii fiscale are inconvenientul de subevaluare a sarcinilor fiscale, in special in cazul unui sistem fiscal in care sunt dominante impozitele indirecte (accize, TVA, taxele vamale), pentru ca acestea sunt incluse in preturile produselor care dau marime PIB, majorandu-l artificial si micsorand rata fiscalitatii.

In conceptia unor practicieni, ar trebui sa se adauge la aceste prelevari obligatorii si deficitul bugetar, finantat prin indatorarea statului, deoarece imprumuturile de stat nu sunt altceva decat impozite amanate sau impozite incasate cu anticipatie. Aceasta rata a fiscalitatii, astfel calculata, se numeste rata fiscalitatii largite.

In opinia altor specialisti, calculul ratei fiscalitatii largite nu rezolva decat prima latura a fiscalitatii la nivel national, estompand-o pe a doua, referitoare la satisfacerea anumitor nevoi publice, prin cheltuieli efectuate de catre stat pe seama impozitelor preluate. Aceasta problema se poate rezolva prin folosirea ratei fiscalitatii nete, care se obtine prin eliminarea din prelevarile obligatorii ale unor sume redistribuite agentilor economici si la nivel de individ sub forma prestatiilor sociale sau de alta natura si a subventiilor acordate. Aceasta rata a fiscalitatii nete tine seama de fenomenul reversibilitatii impozitelor si de rezistenta impozitului negativ, adica din prelevarile obligatorii necesare propriei functionari a administratiei publice, fiind excluse toate elementele care tranziteaza trezoreria publica (transferuri, alocatii sau subventii).

Un alt punct de vedere este ca, rata fiscalitatii globale nu tine cont de faptul ca unele prelevari obligatorii finanteaza alte prelevari obligatorii. Ex.: impozitul din salarii este venit la bugetul de stat, dar din el se fac defalcari de sume pentru administratiile locale. Acest lucru se rezolva prin rata fiscalitatii consolidate. La primul nivel de consolidare se elimina cotizatiile sociale si impozitele platite de administratiile publice, iar la al doilea nivel de consolidare se elimina prelevarile obligatorii autofinantate.

Pe langa presiunea fiscala la nivel national determinata de nevoile de finantare a cheltuielilor publice exista si o presiune fiscala psihologica, care masoara gradul de toleranta la impozitare. Aceasta presiune apare sub forma unei presiuni individuale, diferita de la un individ la altul, si se calculeaza ca raport intre totalul prelevarilor obligatorii suportate de contribuabil si totalul veniturilor obtinute de catre acesta inainte de impozitare.

Pot aprecia ca, presiunea individuala este relevanta sub aspectul marimii acesteia doar daca se poate analiza in stransa legatura cu puterea de cumparare a veniturilor nete (venituri dupa impozitare). Ex.: o presiune fiscala de 30% intr-un fel trebuie judecata in cazul economiei unei tari in care 70% din procentele ramase ii asigura contribuabilului doar mijloace de subzistenta sau daca pe langa subzistenta ii asigura si posibilitatea de economisire si investire a veniturilor.

De aceea, presiunea fiscala individuala reala trebuie apreciata in functie de totalitatea impozitelor directe si indirecte pe care contribuabilul le suporta, chiar daca nu toate acestea sunt stabilite in sarcina sa prin lege (nivelul impozitelor indirecte pe care le suporta la cumpararea marfurilor si serviciilor).

NIVEL MICROECONOMIC

Povara fiscala individuala reala trebuie apreciata in functie de totalitatea impozitelor directe si indirecte pe care contribuabilul le suporta chiar daca nu toate acestea sunt stabilite in sarcina lui.

Cuantificarea presiunii fiscale, in cazul impozitelor individualizate, poate fi efectuata la nivelul contribuabilului individual, in raport de baza de impozitare considerata la acest nivel.

Pfjc = Ijc x 100 / Bfjc,

in care:

Pfjc = presiunea fiscala a unui impozit j al fiecarui contribuabil c;

Ijc = impozitul j datorat de contribuabilul (T.V.A., accize, taxe vamale) ;

Bfjc = baza fiscala de impozitare a contribuabilului

Astfel, se poate calcula presiunea fiscala pentru taxa pe valoarea adaugata si accize, ca raport intre acestea si veniturile firmei.

Conceptul de presiune fiscala, utilizat chiar si de OCDE, de mai bine de treizeci de ani, pentru comparatiile sale internationale, prezinta numeroase limite, care justifica criticile aduse.

In literatura de specialitate din Franta se propune un alt instrument de masura care sa cuantifice presiunea fiscala in "ore de viata profesionala confiscate"[1]. Asupra ciclului individual de viata al unui salariat ("n" ore de viata) trebuie sa fie esalonate impozitele obligatorii suportate. De aici ideea de a calcula presiunea fiscala a fiecarui contribuabil in ore de viata profesionala necesare pentru a plati impozitele directe si indirecte. Se pune intrearea: dintr-o viata profesionala de "m" ore prestate, cate ar trebui sa muncim pentru a plati T.V.A., acciza la benzina, taxele vamale, alte contributii?. Raspunsul difera in functie de categoria socio-profesionala si situatia familiala.

Confiscarea vietii profesionale de catre ansamblul impozitelor obligatorii este de 20 de ani pentru managerul de nivel inalt si de 17 ani si 2 luni pentru contribuabilul cu salariul mediu pe economie. Impozitarea masinii confisca, numai ea, 2 ani din viata profesionala a managerului de nivel inalt, dar 3 ani si 5 luni de ore de munca pentru contribuabilul cu salariul minim pe economie. Cheltuielile sociale reprezinta 7 ani din viata profesionala, aproape la fel pentru contribuabilul cu salariul minim pe economie, ca si pentru managerul de nivel intern brut inalt. La fel si in cazul contributiilor generale pentru sanatate si T.V.A., respectiv 1 an si 2 ani din viata profesionala.

Nivelul veniturilor individuale din tara noastra - la care se adauga si o presiune fiscala apasatoare nu asigura contribuabililor individuali posibilitatea economisirii intr-o masura semnificativa. Aceasta situatie poate compromite consumul viitor si motivatia de a munci mai mult si mai bine. Ea ar trebui sa dea de gandit oricarei guvernari pentru ca nu se poate cladi o natiune prospera din contribuabili saraci.

Impozitele percepute de stat de la agentii economici se constituie, din punct de vedere al acestora, in elemente de presiune fiscala. Aceasta este cu atat mai pronuntata cu cat ponderea lor in valoarea adaugata realizata de contribuabili - agenti economici - este mai mare. Presiunea fiscala este resimtita si amplificata si din partea impozitelor indirecte (accize si taxa pe valoarea adaugata) care, desi nu sunt suportate de firme, afecteaza volumul iesirilor (vanzarilor) si competitivitatea prin intermediul preturilor.

La nivelul firmei sau agentului economic, presiunea fiscala se poate calcula ca raport intre totalul impozitelor si taxelor platite si cifra de afaceri sau capitalul propriu.

Exemplu de calcul a presiunii fiscale la nivel firma:

S.C. Omnia S.R.L. Sibiu - 2angajati

platitoare de impozit pe profit si TVA

- cota impozitare 2005- 16% si 2007- 16%

2005: -impozit pe profit 560 lei

- TVA de plata 420 lei

TOTAL PRELEVARI 980 lei

- cifra de afaceri 30.000 lei

Pf= impozite platite/ Cifra de afaceri *100 = 2,72%

c) 2007: - impozit pe profit 3502 lei

- TVA de plata 1365 lei

TOTAL PRELEVARI 4.867 lei

- cifra de afaceri 72.000 lei

Pf = impozite platite/ Cifra de afaceri *100 = 1,2%

S.C. BURG IMOBILIARE SRL Sibiu - fara angajati

platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor si TVA

- cota impozitare 2005- 3% si 2007- 2%

2005: -impozit pe venit 1.530 lei

- TVA de plata 5.800 lei

TOTAL PRELEVARI 7.330 lei

- cifra de afaceri 51.000 lei

Pf= impozite platite/ Cifra de afaceri *100 = 14,37 %

c) 2007: - impozit pe venit 2.833 lei

- TVA de plata 5.645 lei

TOTAL PRELEVARI 8.478 lei

- cifra de afaceri 141.000 lei

Pf= impozite platite/ Cifra de afaceri *100 = 6,01%

S.C. CRIS COM SRL Sibiu - 4 angajati

platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor si TVA

- cota impozitare 2005- 3% si 2007- 2%

2005: - impozit pe venit 2.570 lei

- TVA de plata 1.542 lei

TOTAL PRELEVARI 4.112 lei

- cifra de afaceri 85.200 lei

Pf= impozite platite / Cifra de afaceri *100 = 4,83 %

c) 2007: - impozit pe venit 2.242 lei

- TVA de plata 1.859 lei

TOTAL PRELEVARI 4.101 lei

- cifra de afaceri 112.200 lei

Pf= impozite platite / Cifra de afaceri *100 = 3,66%

4) S.C. ARNY COMPANY SRL Sibiu - 10 angajati

a) platitoare de impozit pe profit si TVA

- cota impozitare 2005- 16% si 2007- 16%

b) 2005: - impozit pe profit 1.710 lei

- TVA de plata 4.300 lei

TOTAL PRELEVARI 6.010 lei

- cifra de afaceri 72.000 lei

Pf= impozite platite / Cifra de afaceri *100 = 8,34 %

c) 2007: - impozit pe profit 2.730 lei

- TVA de plata 310 lei

TOTAL PRELEVARI 3.040 lei

- cifra de afaceri 80.000 lei

Pf= impozite platite / Cifra de afaceri *100 = 3,80%

S. C. H&AS S.R.L - fara angajati

a) platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor si

neplatitoare de TVA

- cota impozitare 2005- 3% si 2007- 2%

b) 2005: - impozit pe venit 2.140 lei

- TVA de plata 0 lei

TOTAL PRELEVARI 2.140 lei

- cifra de afaceri 72.120 lei

Pf= impozite platite / Cifra de afaceri *100 = 2,96 %

c) 2007: - impozit pe venit 1.800 lei

- TVA de plata 0 lei

TOTAL PRELEVARI 1.800 lei

- cifra de afaceri 90.500 lei

Pf= impozite platite / Cifra de afaceri *100 = 1,98%

Presiunea fiscala la nivelul firmelor pentru anii 2005 si 2007

In prelevarile obligatorii, la nivelul firmei, regasim impozitul pe profit sau impozitul pe cifra de afaceri pentru microintreprinderi, contributiile la fondurile de asigurare si protectie sociala si alte impozite datorate bugetului local si incluse in costurile firmei. Desigur, firma varsa la buget si alte impozite si contributii, dar nu toate sunt suportate de aceasta. Ex.: TVA, accizele si taxele vamale nu trebuie luate in calcul deoarece firma si le recupereaza de la consumatori odata cu achizitia de bunuri si produse, prin pretul acestora.

De aceea, cel mai important impozit care afecteaza firma este impozitul pe profit. Dar, trebuie sa amintim ca si marimea impozitului este afectata indirect de alte prelevari obligatorii, cum ar fi: impozitele asupra cladirilor, terenurilor, mijloacelor de transport, incluse in costul produselor si recuperate prin pret. De aceea sunt considerate fluxuri financiare negative pentru agentul economic.

Pentru a avea o imagine reala asupra presiunii fiscale la nivelul agentului economic, mai trebuie sa adaugam si celelalte contributii la fondurile speciale, altele decat cele de asigurare sociala si protectie sociala.

Nivelul presiunii fiscale la care este supusa o firma (PFF) se poate calcula prin formula:

PFF = impozite platite de firma/valoarea adaugata de firma + accize + taxe vamale

In functie de ponderea acestor elemente de prelevari la formarea valorii adaugate si de gradul de fiscalitate al fiecarui element depinde marirea presiunii fiscale.