Noi reglementari privind moneda electronica

Noi reglementari privind moneda electronica

In paralel cu diversificarea serviciilor de plata prin moneda electronica, se completeaza si cadrul legal. Astfel, Banca Frantei a precizat statutul juridic al monedei electronice si aspectele specifice ridicate de aceasta in raport cu moneda fiduciara cu care este comparata in mod normal. Banca Frantei a definit moneda electronica drept un simplu titlu de creanta la emitator.

Dispozitiile legale si reglementarile din Franta cu privire la activitatile legate de utilizarea monedei electronice in operatiunile bancare se inscriu in cadru juridic in curs de elaborare de catre autoritatile europene. in fata diversitatii situatiilor juridice specifice fiecarui stat membru, aceste autoritati au admis de fapt, importanta stabilirii conditiilor de creditare, chiar daca obligatiile care vor decurge vor fi adaptate pentru a tine seama de nivelul de risc suportat de emitentul monedei electronice.

Statutul monedei electronice este in atentia tuturor institutiilor financiare internationale, pentru armonizarea legislatiei. Astfel, BCE si Comisia Europeana au colaborat activ Ia elaborarea unui proiect pentru reglementarea activitatilor derulate prin moneda electronica.

BCE a subliniat de asemenea, pe de-o parte, necesitatea acceptarii statutului de creditor pentru emitentul de moneda electronica, in scopul fixarii unor rezerve obligatorii, iar pe de alta parte, garantarea increderii pentru purtatorii acestei monede, prin impunerea caracterului rambursabil asupra sumelor primite in schimbul monedei electronice.

Definitia monedei electronice a fost revizuita pentru a fi bazata pe notiunea de creanta, ceea ce a permis reliefarea caracterului de rambursare obligatorie a monedei.

Un alt aspect legat de moneda electronica, este securitatea, care este fundamentala pentru statutul emitentilor. Exigentele crescute in privinta securizarii vizeaza supravegherea sistemelor bazate pe moneda electronica, in care se includ serverele pentru emisiune, reincarcare si achizitie de moneda.

Cardurile constituie cea mai mare provocare a secolului actual, intrucat ele au revolutionat sistemul de plati.

Dezvoltarea cardurilor s-a extins rapid in Occident, ca modalitate de plata a unor marfuri sau servicii, piata crescand semnificativ in ultimul deceniu in ceea ce priveste numarul de purtatori de terminale si de automate bancare.

In acelasi mod in care banii au evoluat de la sistemul de barter la forme care sustin sistemul bancar complex din prezent, impactul sistemelor electronice a determinat aparitia si dezvoltarea formelor electronice ale banilor.

Sistemele electronice automate au permis introducerea ATM- urilor, care au redus nevoia de retele bancare in teritoriu si de personal. De asemenea, ele reprezinta coloana vertebrala a sistemului bazat pe carduri de credit si debit, care a inlocuit cecurile ca mod de plata.

In prezent, dezvoltarea tehnologiei informatiei a facut posibila aparitia banilor electronici si a monedei virtuale.

Cardurile de credit sunt administrate de un consortiu bancar, care administreaza infrastructura de telecomunicatie de care depinde sistemul. Emitentii de carduri se ocupa de partea care priveste clientul in ciclul realizarii unei plati, in timp ce procesorul de card are in vedere situatia comerciantului.

Banii electronici au fost creati ca substitut pentru numerar in tranzactiile zilnice. Suportul lor fizic este reprezentat de doua forme de carduri conventionale - carduri cu banda magnetica pre - achitate si carduri cu valoare stocata.

Cardurile cu banda magnetica pre - achitate, inmagazineaza un anumit numar de unitati monetare de valoare egala. Deoarece acestea nu sunt divizibile, utilizarea acestui tip de card este limitata la anumite servicii.

Cardurile cu valoare stocata reprezinta o componenta a sistemului smart - card. Acestea pot fi de trei tipuri - cu contact direct, fara contact direct si super smart - card.

In momentul in care un utilizator incarca un card cu valoare stocata ( SVC ) cu fonduri dintr-un cont bancar, banca poate utiliza in continuare banii electronici, tara nici un cost, sporind masa monetara.

Banii virtuali reprezinta o forma a banilor care sunt creati in afara sistemului bancar, situandu-se in afara controlului acestuia. In masura in care platile in bani virtuali vor deveni populare, operatiunile sistemului de decontare a cecurilor conventionale pot deveni ineficiente din punct de vedere economic.

Flexibilitatea sistemului i-a incurajat pe cei care au lansat aceasta forma de plata pe piata.

In prezent, este posibil transferul de numerar prin telefon, iar operatiunile de plati la acceptatori precum si cele de eliberare numerar sunt evidentiate on-line, pe contul posesorului de card, functie de nivelul de operare al fiecarui sistem, existent la nivelul unitatilor bancare emitente de carduri.

Ca urmare a faptului ca pe plan mondial automatizarea operatiunilor bancare a permis scoaterea in mare masura a numerarului din circulatie, bancile comerciale din Romania au trecut la utilizarea « banilor electronici ».

In acest sens, s-a deschis infiintarea unei societati comune de procesare a cinci banci care au aderat la Visa International: Banca Romana de Dezvoltare (Group Societe General), Banca Comerciala Romana, Banca Ion Tiriac, Raiffeisen Bank si Banc Post.

Aceasta societate comuna numita Romcard are drept principal obiectiv mijlocirea tranzactiilor cu carduri.

Sectorul bancar reprezinta un domeniu de varf al utilizarii sistemelor electronice. Aceste sisteme au fost introduse initial pentru a usura sarcina administrativa a bancilor in ceea ce priveste contabilitatea interna si procedurile de tranzactionare. imbunatatirea serviciilor catre clienti a fost posibila datorita acestor sisteme care s-au dezvoltat continuu.

Viabilitatea sistemelor electronice a avut doua efecte distincte asupra bancilor. Primul il constituie dezvoltarea consortiilor bancare care au stabilit infrastructuri centralizate, cum ar fi sistemele electronice de decontare. Al doilea este utilizarea unor sisteme externe de catre unele banci mici.

Un obiectiv de baza al utilizarii sistemelor electronice in activitatea bancara il reprezinta automatizarea, care reduce atat numarul de sucursale necesare, cat si numarul de personal. Forma de automatizare cu cel mai mare succes este ATM- ui.

Procesul de automatizare include sistemele automate de decontare, schimbul electronic de date, utilizarea Internetului.

Dezvoltarea EFTPOS prin folosirea cardurilor de debit si credit a avut un impact semnificativ in reducerea utilizarii cecurilor ca modalitate de plata. Beneficiul cel mai important pentru banca este reprezentat de reducerea costului tranzactiilor. Serviciile bancare prin computer si-au marcat inceputul cu cativa ani in urma, mai exact in anul 1997.

In acest sens, Commerzbank, Karstadt impreuna cu Eurocard-Mastercard au realizat un proiect pilot de comert electronic in baza protocolului SET (Secure Electronic Transaction).

Commerzbank si Karstadt cel mai mare lant de magazine din Europa au lansat impreuna un proiect pilot pentru efectuarea in conditii de siguranta a platilor electronice prin internet, folosind cardurile Eurocard-Mastercard si protocolul SET. Proiectul pilot, primul de acest fel in Germania, implica 1500 de carduri Commerzbank Eurocard - Mastercard.

Europay International a cooperat indeaproape cu Commerzbank si Karstadt pe parcursul realizarii proiectului, din momentul organizarii initiale pana in momentul implementarii finale.

SET - un standard industrial global, asigura platile realizate cu ajutorul calculatorului prin internet, folosind certificatele digitale care valideaza identitatile detinatorilor de carduri si ale comerciantilor ce participa in tranzactii prin www. Un element suplimentar de siguranta il constituie criptarea numerelor cardurilor individuale.

Pe langa programul cu Karstadt, Commerzbank si Euro-Kartensysteme, coopereaza cu Electronic Mall - Bodensee intr-o miscare activa pentru a descoperi noi oportunitati de - vanzare catre detailisti mici si mijlocii din Germania.

Aceasta noua initiativa care va permite detinatorilor de carduri Eurocard si Mastercard sa efectueze cumparaturi la comercianti localizati in zona lacului Constanze si-a inceput derularea inca din octombrie 1997.

Efortul sistemului Europay a luat mai multe forme: programul de sprijinire al membrilor a colectat informatii despre nivelul de receptare al retelelor europene cumparatoare si a inclus distribuirea a 350 de terminale catre cumparatori, pentru a le utiliza in timpul testarilor.

Conform rezultatelor analizei recente a organizatiilor Visa si Europay s-a obtinut o acceptare deplina in majoritatea tarilor europene, cumparatorii din tarile ramase punand in practica masuri pentru realizarea unei retele cu acceptare completa de cumparatori.

Starea de lucruri creata este urmarea succesului globalizarii societatii internationale.

Succesul ei se datoreaza intre altele existentei unei baze economice, care genereaza interdependenta, solidaritate, adancirea procesului democratic de luare a hotararilor, caracterizat prin negociere si consens, fara a deveni un creuzet in care identitatile nationale si locale sa se piarda.

Globalizarea electronica cheama sau presupune - ceea ce este foarte dificil de infaptuit pe termen scurt, cum ar fi imperativul eficientei - pe cea a instrumentelor juridice.

Reglementarea prin drept poate stapani cuplul mondializare, economie liberala si legea implacabila pietei.

Intr-o lume, care devine pe zi ce trece scena adaptarii la competitivitatea globala, cardurile au devenit foarte populare in Europa, America, Asia, urmand sa se extinda treptat in toata lumea odata cu acceptarea in plata a cardurilor pentru orice tip de tranzactie. Este o lume in care sfidarile globalizarii sunt legate de subordonarea drepturilor sociale ale cetateanului, argumentelor competitivitatii. Este lumea care impune statelor, agentilor economici, persoanelor particulare, sa anticipeze la ceea ce se pot astepta in materie de carduri, evaluand riscurile si sa gaseasca solutii adecvate.

Bibliografie

Ion Rosu Hamzescu, Lucian Groza, Sorin Popa, Ion Liviu Ciora -Cartile de plata in Romania - Edit. Mondo Ec - Craiova 1997;

Tanasescu M, Holban D - Electronica in lumea bancara, Economistul nr. 753;

Manualul de plata electronica - Grup carti bancare, versiunea 5.5, 88

Modernizarea sistemului de plati in economie - Adevarul Economic, nr. 74, 19-25 nov. -1999;

Regulamentul valutar nr. 1, emis de B.N.R. - 30 ian. 2004

Institutii si activitati financiar - bancare, emis de Institutul Bancar Roman - martie 2003 ;

O.U.G. nr. 163 - 23 dec. 2002

Ionescu Lucian- Bancile si operatiunile bancare-Edit.Economica-Bucuresti 1996;

Ligia Georgescu-Golosoiu-Mijloace,modalitati si instrumente de plata-Edit.ASE-Bucuresti 2003

10. Toma Dimitrie-Platile fara numerar in Romania-Edit.Academiei-Bucuresti 1980;

ll.Basno Cezar,Dardac Nicolae-Operatiuni bancare-instrumente si tehnici de plata-Edit.Didactica si Pedagogica-Bucuresti 1996

12. Simon Claude-Bancile-Edit.Humanitas-Bucuresti 1993;