Operatiile active ale bancilor comerciale

Operatiile active ale bancilor comerciale

Operatiunile active ale bancilor comerciale sunt operatii prin care bancile isi utilizeaza resursele in scopul indeplinirii functionalitatilor statutare si obtinerii de profit. In activul bilantier sunt evidentiate urmatoarele posturi: -numerar si rezerve in depozite la Banca Centrala; -titluri; -credite; -active corporale si alte active. Primul si ultimul post nu genereaza venituri, dar constituirea lor este obligatorie atat pentru asigurarea unei lichiditati corespunzatoare cat si pentru buna desfasurare a activitatii bancare. Celelalte doua posturi sunt importante pentru obtinerea de profit si pentru soliditatea bancilor. Faptul ca veniturile bancare provin din achizitionarea de titluri si acordarea de credite , face ca acestea sa detina ponderea cea mai mare in totalul operatiunilor active. In structura portofoliului de titluri se includ titluri de prorietate sau creanta, guvernamentale sau private, pe termen lung sau pe termen scurt. Aceste titluri sunt purtatoare de venituri sub forma de dividend, dobanda, scont sau renta. In principal marimea unui portofoliu de titluri pe care il poate detine o banca este determinat de urmatorii trei factori: -volumul resurselor disponibile, dupa satisfacerea nevoilor de lichiditate ale bancii si a solicitarilor de credite; ---volumul titlurilor necesare ca garantii; -rentabilitatea relativa a plasamentului in titluri.

Operatiunile active se grupeaza, in principal, in: -operatiuni de creditare a firmelor; -operatiuni de creditare a persoanelor particulare; -operatiuni de plasament

1 Operatiunile de creditare a firmelor

Bancile comerciale si-au diversificat tehnicile de creditare pentru a raspunde solicitarilor intreprinderilor si pentru a face fata cerintelor dezvoltarii acestora, in functie de profilul si posibilitatile lor de creditare.

I. Creditarea necesitatilor de capital fix

Prin natura lor, nevoile principale de capital fix ale intreprinderilor se satisfac de catre acestea prin recurgerea la piata de capital: emisiuni de actiuni si obligatiuni.

Intreprinderile se adreseaza uneori bancilor pentru creditarea echipamentelor , operatiune practicata mai putin de catre bancile comerciale si in mai mare masura de catre bancile de creditare pe termen mijlociu si lung, bancile de ramura.

Creditele bancare pe termen mijlociu recreditabile se acorda de regula prin girul unor institutii de credit specializate, menite sa promoveze anumite activitati, care, examinand calitatea creditului din punct de vedere economic preia, in prima instanta, creanta, urmand sa o transfere bancii de emisiune.

II. Creditarea cheltuielilor de exploatare a intreprinderilor

Nevoile intreprinderilor privind acoperirea cheltuielilor de exploatare se satisfac de catre banci pe doua cai:

prin creditarea creantelor comerciale;

prin acordarea de credite de trezorerie.

a) Creditarea creantelor comerciale

Creditarea creantelor comerciale inseamna pentru banci a prelua, contra moneda, creantele comerciale pe care intreprinderile furnizoare le au asupra clientilor lor. Cea mai veche tehnica cunoscuta si folosita ca atare este operatiunea de scontare.

Scontarea reprezinta cesiunea cambiei catre un alt beneficiar la schimbul valorii actuale a cambiei. Necesitatea scontarii cambiei se creeaza in conditiile in care beneficiarul cambiei, care avand nevoie urgenta de bani, cedeaza acest drept, de regula, bancii. El este indreptatit sa primeasca valoarea actuala a cambiei (Va):

Va=VN-S ,

in care: VN=valoarea nominala

S=scontul, respectiv, dobanzile pentru perioada de la scontare pana la scadenta.

Scontarea este o operatiune caracterizata prin urmatoarele trasaturi: - cedarea cambiei este o vanzare speciala, in sensul ca fiecare din beneficiarii care au recurs la scontare ramane obligat la plata sumei din cambie in conditiile in care trasul sau alti participanti la cambie nu au putut plati. Se manifesta astfel raspundera solidara a tuturor semnatarilor cambiei la plata sumei respective. -scontarea cambiei este o operatiune de de creditare atat prin faptul ca se refera la transferul unui instrument de credit, cat si prin aceea ca determina plasarea resurselor de creditare a unei banci pe un anumit termen, cu incasarea dobanzii aferente. Scontarea este actul prin care creditul comercial se transforma in credit bancar. Deasemenea, scontarea angajeaza banca in raporturi cambiale specifice. Devenind beneficiara a cambiei, fie in mod definitiv, fie ca intermediar in cazul in care recurge la rescontare, banca isi asuma obligatia de a plati in caz de necesitate, respectiv riscul de a participa la acoperirea sumei de plata.Pentru a evita riscul de a deveni participanti la procesul cambiei, bancile efectueaza alte operatuini cambiale: pensiunea si imprumutul pe gaj de efecte comerciale.

Pensiunea este operatiunea prin care banca preia cambiile pe care le vinde beneficiarul, cu conditia rascumpararii lor de catre acesta la termenele convenite. Aceste operatiuni se desfasoara, in mod frecvent, in relatiile bancilor cu firmele mari si in special intre banci. Efectele ce fac obiectul pensiunii raman, de regula, la beneficiar, iar banca cumparatoare primeste angajamentul de rascumparare, emis de beneficiar, si borderoul efectelor respective.  Imprumutul pe efecte comerciale in gaj se acorda in cazurile in care banca apreciaza pozitiv solvabilitatea beneficiarului de cambii, dar are retineri cu privire la capacitatea de plata a celorlalti semnatari. Imprumutul acordat acopera partial valoarea nominala a cambiilor depuse in gaj.

Imprumuturile de gaj de efecte publice si actiuni (denumite si operatiuni lombard) au o pondere deosebita in Anglia, S.U.A.,Germania.  In cazurile cand au nevoie temporara de bani, detinatorii, preferand sa detina titlurile de proprietate, recurg la imprumuturi pe gaj si renunta numai partial la venitul realizat, prin plata dobanzilor pentru creditul de care beneficiaza. Volumul imprumuturilor acordate nu acopera decat o parte din valoarea titlurilor depuse in garantie, pentru a evita orice pierderi provenite din scaderea cursurilor.

Imprumuturile pe gaj de efecte publice si actiuni constituie o modalitate preferata pentru obtinerea de resurse pentru finantarea speculatiilor de bursa.

Asemanatoare prin obiect si efect, operatiunile de report reprezinta activitatile de achizitie de catre banci a titlurilor (efecte publice sau actiuni) cu obligatia de rascumparare, la acelasi curs, ce si-o asuma vanzatorul, pentru un termen scurt, de regula 15 zile.

b) Creditele de trezorerie Creditele de trezorerie sunt credite pe termen scurt, de regula pana la un an, avand drept scop acoperirea necesitatilor monetere legate de ciclul de fabricatie si comercializare. Ele au doua forme principale: - avansul in cont curent - creditele specializate. 1) Avansurile in cont curent reprezinta o forma predominanta a creditelor in Anglia si S.U.A.,avand ponderi importante si in alte tari. Avansurile in cont curent se acorda de catre banca prin plata cecurilor emise de titularii de cont si in cazul in care acestia nu au disponibil in cadrul unei limite convenite, confirmate (overdraft).

Desi, in principiu, creditul acordat este pe termen scurt, de fapt soldurile debitoare ale conturilor curente se mentin de-a lungul vremii, ceea ce implica creditarea curenta, de catre banca, a activitatii intreprinderii respective.De fapt, cuantumul creditului este "flotant" deoarece suma de acoperit variaza in functie de evolutia soldului contului curent. Cand incasarile firmei sunt predominante, creditul se restrange, iar cand platile intreprindreii prepondereaza, creditul se majoreaza.

2)Creditele specializate

Sunt destinate a acoperi o serie de necesitati legate de desfasurarea productiei, cum ar fi: -creditele de companie au drept scop sa acopere cheltuielile de stocare si fabricare pentru unitati cu activitate sezoniera din agricultura si activitati anexe (industria alimentara) din industria de confectii si incaltaminte, etc. -creditele pe stocuri (garantate prin warant) pentru acoperirea marfurilor susceptibile dea fi gajate si in general depozitatein docuri sau in curs de transport. Warantul este documentul care atesta existenta marfurilor intr-un depozit general. Acest document permite transmiterea proprietatii prin mentiuni facute pe o parte a documentului respectiv, pe recipisa warant. Warantul asigura creditorului garantia asupra marfurilor si posibilitatea recuperarii creditului acordat. Avand in vedere posibilitatea scaderii preturilor, nivelul creditului este determinat in raport cu valoarea garantiei, asigurandu-se o marja favorabila bancii. -creditele cu prefinantare, de acoperire a cheltuielilor penru productiile de loturi destinate exportului sau pietei publice (livrari pentru institutiile publice adjudecate prin licitatii).

2. Operatiunile de creditare a persoanelor particulare

In creditarea persoanelor particulare, ca si in cazul firmelor, bancile se orienteaza in functie de cerintele efective ale clientilor.

Astfel, putem mentiona urmatoarele tipuri de credite acordate de bancile comerciale acestora:

credite pentru lociunte;

credite pentru bunuri de folosinta indelungata;

credite pentru cheltuieli curente. 

1)Creditele pentru locuinte imbraca o gama larga de forme, implicand interventia unor institutii de credit ipotecar, care efectueaza recreditare si care isi procura resursele pe o piata speciala de capital.

2)Creditele pentru bunurile de folosinta indelungata se acorda de catre bancile comerciale, bucurandu-se de o dubla garantie prin gajarea bunurilor de referinta si implicit prin regularitatea veniturilor debitorului, care asigura sursa de rambursare la scadenta a ratelor datorate. In Franta, asemenea credite se acorda pe termene de la 6-12 luni. In unele tari marile intreprinderi producatoare de bunuri durabile (automobile, aparatura electronica si electrotehnica) organizeaza banci sau societati comerciale ad-hoc, care efectueaza creditarea cumparatorilor de asemenea bunuri, procurandu-se resursele, pe pietele creditului prin recreditare.

Existenta unor astfel de organisme asigura realizarea integrala a pretului de catre furnizor, la livrarea marfurilor si il degreveaza pe acesta de preocupari legate de incasarea pretului. Aceste organisme sunt remunerate prin comisioane si dobanzi de catre cumparator, beneficiar de credite.

3)Creditarea cheltuielilor curente.

Imprumuturile personale cu termen de la 3 luni la 2 ani sunt acordate in Franta in sume ce nu depasesc veniturile titularului pe 3 luni. Veniturile persoanelor trebuie sa existe la banca, iar ratele de rambursare sunt lunare sau trimestriale.

Imprumuturile pe baza cartilor de credit se pot acorda in conditii diferite:  -fie prin efectuarea ulterioara a platilor scadente in functie de cumparaturi, pentru termene de 15 zile pana la o luna. Acest procedeu permite titularului o echilibrare a veniturilor familiale cu cheltuielile. -fie ca are loc acordarea unui credit pe mai multe luni, optenabil prin achizitia de marfuri si servicii cu ajutorul cartilor de credit.

3.Operatiuni de plasament

Acest tip de operatiuni consta in achizitia de efecte publice si actiuni si constituie o cale de plasare a resurselor bancii in vederea obtinerii de profituri.

Aceste tipuri de operatiuni sunt completate de urmatoarele:

operatiuni accesorii:

de cumparare/ vanzare, custodie si administrare de active

monetare

de transferuri

de clearing si alte operatiuni de virament

de primire de titluri in gaj sau in pastrare

operatiuni conexe:

operatiuni valutare

operatiuni cu metale pretioase

consulting bancar

garantii

Legile de organizare bancara prevad in majoritata tarilor detinerea de active usor lichidabile, de regula bunuri de tezaur, titluri de imprumuturi de stat etc.

Imobilizarea activelor bancare in titluri reduce posibilitatile de creditare a economiei, iar reducerea activelor in titluri sporeste capacitatea de creditare a cresterilor de catre banci.