Operatiuni desfasurate pe pietele valutare

Operatiunile derulate pe pietele valutare se pot clasifica in functie de mai multe criterii, astfel:

(a)   in functie de natura lor:

operatiuni la vedere (spot);

operatiuni la termen (forward).

(b)  dupa gradul de complexitate:

operatiuni simple;

operatiuni combinate intre piete (spot);

operatiuni combinate pe aceeasi piata (spot);

operatiuni "swap".

(c)   In functie de motivatie:

obtinerea de profit, prin speculatii sau arbitraj;

acoperirea riscului "hedging"

Operatiunile SPOT

Operatiunile SPOT, sunt operatiuni de vanzare sau de cumparare de devize, incheiate la cursul la vedere (SPOT), la care tranzactia si decontarea au loc in acelasi timp sau la un interval de cel mult 48 ore (doua zile lucratoare). In acest caz , cursul folosit la decontarea dupa doua zile este acelasi cu cel din ziua efectuarii tranzactiei.

Mecanismul formaii cursului valutar pe o piata are trei faze:

la nivelul bancii, prin compensarea continua in cursul zilei a ordinelor de vanzare si de cumparare ale clientilor;

la nivelul pietei valutare nationale, prin compensare bancara;

la nivelul pietei valutare internationale, prin compensare intre piete.

Cursurile spot poarte denumirea si de cotatii spot si constituie baza pentru formarea cotatiilor la termen.

Operatiunile la termen (FORWARD)

Operatiunile de schimb la termen se caracterizeaza prin:

aparitia unui interval de timp intre momentul tranzactiei (vanzare sau cumparare de valuta) si momentul livrarii sumelor, interval mai mare de doua zile lucratoare.

Intervalele de timp standardizate sunt: o luna, trei luni, sase luni, noua luni si un an.

cursul folosit pentru decontarea operatiunii este stabilit, prin contract, la incheierea tranzactiei si operabil in viitor, la livrarea sumelor (curs forward).

Operatiunile la termen pot fi de doua feluri:

simple (outright);

complexe (swap).

Cursul forward se determina prin majorarea cursului spot cu reportul, sau micsorarea cursului la vedere cu deportul existent pentru valuta tranzactionata.

Daca cursul valutar este mai mare pentru operatiunile forward decat pentru operatiunile spot, atunci valuta face "prima", moneda face "discount", deci exista un report.

Daca insa cursul valutar este mai mic pentru operatiunile forward decat pentru operatiunile spot se spune ca  valuta face "discount", moneda face "prima" sau ca exista un deport.

Cursul valutar al unei monede difera la operatiunea de cumparare fata de cel de la operatiunea de vanzare, cotatia fiind mai mare la vanzare decat cea de la cumparare, diferenta reprezentand comisionul vanzatorului.

Punctele forward se calculeaza dupa cum urmeaza:

Fwd = Cs x K x Nz/360 x 100,

unde:

Fwd = punctele de forward;

Cs = cursul spot;

K = diferenta de dobanda dintre cele doua valute pentru perioada de

calcul al forward-ului;

Nz = numarul de zile al perioadei de calcul al forward-ului.

Pentru perioade fixe de timp, formula de calcul a forward-urilor devine:

Fwd = Cs x K x N/12 x 100,

unde

N = 1;2;3;6;9 sau 12 luni.

Atunci cand forward-ul la cumparare este mai mare decat forward-ul va vanzare, cursul este in deport. In aceasta situatie moneda nationala se apreciaza si valuta se depreciaza.

Cand forward-ul la cumparare este mai mic deact forward-ul la vanzare, cursul este in report, tendinta monedei nationale in acest caz este de a se deprecia sia valutei de a se aprecia.

La calculul cursului forward deportul se scade din cursul spot, iar reportul se aduna la cursul spot.

C_FWD= C_SPOT - deport,

C_FWD = C_SPOT + report.

In practica, cursul forward se obtine din cursul spot, la care se adauga sau se scade o diferenta definita prin doi termeni (pip-uri) care corespund cursului de cumparare, respectiv celui de vanzare.

C_FWD = C_SPOT ± pip's

Cursul forward nu este o estimare a cursului spot in viitor ci este determinat de estimarea cererii si ofertei de valuta in perioada urmatoare.

Operatiuni SWAP

Swap este operatiunea de vanzare si cumparare simultana a aceleiasi sume in doua valute diferite, avand decontari la cursurile si datele stabilite la incheierea tranzactiei. La baza operatiunii de swap sta un imprumut obtinut intr-o deviza folosit la creditarea intr-o alta deviza.

Altfel spus, operatiune de swap valutar presupune combinatia intre o operatiune la vedere si una la termen. Existenta unui termen la care se face operatiunea inversa face ca swap -ul sa echivaleze cu o rambursare. Operatiunea swap reprezinta deci un credit in valuta pe gaj de moneda nationala.

1 Operatiuni de acoperire a riscului valutar

Datorita faptului ca in cadrul tranzactiilor comerciale intre livrarea marfurilor si serviciilor si efectuarea platii se scurge o anumita perioada de timp, apar riscuri precum aprecierea valutei de contract sau deprecierea valutei de contract. Pentru a se proteja impotriva riscurilor, exportatorii si importatorii apeleaza la operatiuni de acoperire a riscului valutar precum:

Operatiuni de tip hedging. Acestea sunt motivate de dorinta importatorilor si exportatorilor de a se proteja impotriva riscului rezultat din modificarile cursului valutar. Hedging-ul reprezinta cumpararea si vanzarea contractelor futures pentru a compensa riscul aparitiei unor schimbari a preturilor pe piata spot. Pentru acoperirea riscului valutar, importatorul, care are de facut o plata la termen, cumpara simultan forward aceeasi cantitate de valuta la acelasi termen, iar exportatorul, care are de incasat o anumita suma la termen, vinde simultan forward aceeasi cantitate de valuta la acelasi termen. Aceasta modalitate de transferare a riscului a facut ca, contractele futures sa fie indispensabile companiilor din intreaga lume.

Operatiunea forward, in cazul importatorului poate fi inlocuita prin angajarea unui imprumut bancar. Eventualele pierderi sau castiguri ale operatiunii comerciale se compenseaza cu castigurile sau pierderile la operatiunile financiare de unde rezulta un rezultat nul.

Banca preia riscul in operatiunile de hedging si-l acopera printr-o operatiune de offset, fie cu un alt client, fie cu o alta banca.

De retinut este ca piata futures da posibilitatea hedgerilor sa transfere riscul lor asupra celor care sunt dispusi sa-l preia, in principiu speculatorul, a carui menire este tocmai sa isi asume un risc in speranta obtinerii unui profit din evolutia favorabila a cursului. Hedgerii sunt persoane sau companii care detin sau intentioneaza sa detina un anumit activ, si sunt preocupati de o eventuala modificare a costului activului respectiv inainte ca ei sa cumpere sau sa vanda.

Exista doua tipuri de hedging: cel de vanzare sai "scurt" (short hedge) si cel de cumparare sau "lung" (long hedge).

Hedging-ul de vanzare este realizat de catre un operator care, la un moment dat, detine in stoc, cumpara sau preconizeaza sa produca o cantitate de marfa fizica si, in acelasi timp sau ulterior, vinde un numar echivalent de contracte futures. Obiectivul hedger-ului este de a-si proteja valoarea marfii din stoc impotriva unei deprecieri a cursului valutar.

Hedging-ul de cumparare presupune cumpararea la un moment dat de contracte futures in scopul acoperirii riscului de crestre a pretului la o marfa pe care operatorul intentioneaza sa o achizitioneze la o data ulterioara.

Operatiuni de covering (acoperirea comerciala). Acesta este utilizat pentru acoperirea riscului pe care il implica o anumita operatiune.

Cele mai importante clauze de covering sunt.

clauza valutara. Aceasta are in vedere alegerea unei valute etalon (stabile) sau a unui cos valutar, cu recalcularea pretului la data platii, daca variatia valutei din contract fata de valuta etalon (cos) depaseste o marja procentuala stabilita prin contractul de export-import.

In cazul in care se opteaza pentru un cos valutar, se stipuleaza in contract cursul valutei din contract fata de fiecare valuta din cos. In functie de ponderea fiecarei valute in cos, acesta poate fi simplu sau ponderat.

clauza de rectificare (escaladare) a preturilor - presupune acoperirea riscului determinat de cresterea pretului intre momentul incheierii contractului si momentul platii. Escaladarea preturilor se practica in special la contracte de livrare de instalatii complexe sau la lucrari de infrastructura.

clauza de actualizare - presupune recalcularea pretului in functie de diferenta ratelor dobanzilor intre momentul incheierii contractului si momentul platii si de numarul de ani specificat in contract.

Speculatia si arbitrajul valutar

Arbitrajul se poate realiza in scopul schimbarii unei valute pe cealalta, realizarii profitului sau pentru echilibrarea disponibilului in valuta.

In aceste conditii, arbitrajul valutar va avea ca rezultat un anumit echilibru al cursurilor valutare si al dobanzilor, sporindu-se cererea acolo unde cursul este mai slab sau dobanda mai mica si marindu-se oferta acolo unde cursul este mai puternic sau nivelul dobanzii mai ridicat.

Speculatia valutara este o tranzactie de vanzare-cumparare prin care se urmareste realizarea unui castig din diferentele de curs valutar. Diferenta de curs valutar poate fi expectata sau cunoscuta.

Diferenta de curs expectata poate fi:

- la vedere, in cadrul aceleiasi zile, pe aceeasi piata;

la termen-presupune combinatia intre o operatiune forward descoperita,

si o operatiune contrara la vedere la data scadenta a forward-ului.

Diferenta de curs este cunoscuta cand se speculeaza cu rapiditate diferenta intre cursul aceleiasi valute pe doua piete diferite