Operatiunile Institutiilor de credit - Evolutia operatiunilor institutiilor de credit din Romania

Operatiunile Institutiilor de credit - Evolutia operatiunilor institutiilor de credit din Romania

1. Reglementari privind activitatea bancara din Romania

Activitatea institutiilor de credit romanesti este reglementata de legislatia specifica domeniului, respectiv Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancara, cu completarile si modificarile ulterioare, republicata in M.O. din 24.01.2005. In acelasi timp, activitatea bancilor comerciale este sub autorizarea si supravegherea bancii centrale.

Bancile comerciale joaca un rol activ in luarea deciziilor privind activitatea lor, comparativ cu rolul pasiv jucat in perioada sistemului "monobancar", specific economiei centralizate. Autonomia este insa si in prezent limitata, potrivit anumitor cerinte pe care bancile trebuie sa le respecte.

Astfel, sunt stabilite anumite reglementari cu scopul de a asigura concurenta in sectorul bancar si pentru a limita pozitiile de monopol. Bancile nu au voie sa incheie contracte, intelegeri sau acorduri care le-ar putea conferi o pozitie dominanta pe piata monetara sau posibilitatea de a dicta politicile comerciale in sectorul bancar.

Un alt set de limitari are in vedere asigurarea eficientei activitatii de supraveghere realizata de Banca Nationala a Romaniei. Bancile comerciale trebuie sa aiba conturi curente deschise la BNR si sa pastreze rezerve minime obligatorii. Totodata, bancile comerciale trebuie sa intocmeasca anumite situatii, sa ­aiba evidentele la zi si sa puna la dispozitia inspectorilor bancii centrale aceste evidente. O alta cerinta este asigurarea confidentialitatii bancare.

In alte privinte, bancile au autonomie considerabila. Legea privind activitatea bancara stabileste activitatile ce se pot desfasura de bancile persoane juridice romane sau de sucursalele bancilor straine deschise in Romania, in limita autorizatiei acordate, astfel:

-acceptarea de depozite;

-contractarea de credite, operatiuni de factoring si scontare a efectelor de comert, inclusiv forfetare;

-emiterea si gestiunea instrumentelor de plata si credit;

-plati si decontari;

-leasing financiar (prin societati distincte, constituite de banci in acest scop);

-transferurile de fonduri;

-emiterea de garantii si asumarea de angajamente;

-tranzactii in cont propriu sau in contul clienttilor cu: instrumente monetare negociabile (cecuri, cambii, certificate de depozit); valuta; instrumente financiare derivate; metale pretioase, valori mobiliare;

-intermedierea in plasamentul de valori mobiliare si oferirea de servicii legate de acesta;

-administrarea de portofolii ale clientilor, in numele si pe riscul acestora;

-custodia si administrarea de valori mobiliare;

-depozitar pentru organismele de plasament colectiv de valori mobiliare;

-inchirierea de casete de siguranta;

-consultanta financiar-bancara;

-operatiuni de mandat.

Una dintre principalele activitati ale bancilor comerciale este aceea de acordare a creditelor. Bancile pot oferi o gama variata de credite, in conditii si cu scadente diferite, decizia de acordare sau neacordare de credite solicitantilor avand la baza bonitatea persoanelor imprumutate.

Bancile pot sa cumpere, sa vanda, sa administreze active monetare sau sa le pastreze in custodie sigura, sa efectueze transferuri, plati sau operatiuni de compensare. De asemenea, ele pot sa detina titluri asupra activelor monetare, fie sub forma garantiilor pentru credit, fie in numele clientilor.

Bancile comerciale au o autonomie considerabila in ceea ce priveste modul in care isi utilizeaza profiturile, cu conditia sa mentina un nivel minim de rezerve obligatorii. Bancile pot sa realizeze provizioane pentru riscuri si credite neperformante, sa ­constituie fonduri de rezerva, fonduri pentru dezvoltare sau sa distribuie profitul sub forma dividendelor.

2. Operatiuni desfasurate de bancile comerciale

Este evidenta diferenta enorma intre operatiunile limitate, efectuate de bancheri la inceputurile activitatii bancare si gama complexa de servicii care pot fi oferite de o banca moderna. Pe masura ce bancile s-au dezvoltat, multi experti au incercat sa ­defineasca ce se intelege prin termenul de "banca", dar inca nu s-a ajuns la o definitie unanim acceptata.

O banca este o instituaie careia i se acorda permisiunea, in general sub forma unei autorizatii/licente, de a efectua tranzactii cu bani. Cu alte cuvinte, o companie este banca daca este recunoscuta oficial ca banca. Desi aceasta este o definitie "inchisa" (o banca trebuie sa fie recunoscuta ca banca) ea este, in general, acceptata.

Potrivit reglementarilor care guverneaza activitatea bancara din Romania, bancile sunt persoane juridice autorizate sa desfasoare, in principal, activitati de atragere de depozite de la persoane juridice si fizice si acordare de credite in nume si cont propriu.

Functiile principale ale unei banci sunt:

*sa atraga depozitele banesti ale clientilor, persoane fizice si juridice (atragerea fondurilor). O banca atrage bani de la clientii sai, persoane fizice si/sau juridice, prin conturi bancare, platindu-le, in schimb, dobanda pentru depozitele constituite. Plata acestor dobanzi reprezinta o cheltuiala pentru banca.

*sa permita clientilor sa-si retraga banii sau sa-i transfere in alte conturi (transferul fondurilor). Bancile furnizeaza si servicii privind platile prin transferul fondurilor (atat electronic cat si prin instrumente de plata), in numele si la cererea clientilor lor. Banca percepe un comision pentru acest serviciu, comision a carui marime variaza in functie de valoarea sumei si tehnica de transfer a banilor.

*sa acorde imprumuturi clientilor care solicita credite, folosind depozitele atrase (plasarea fondurilor). Bancile imprumuta clientilor lor sume de bani pentru finantarea afacerilor acestora sau pentru nevoi personale. Clientul trebuie sa plateasca comisioane si dobanda pentru creditul primit, care pentru banca reprezinta un venit.

Potrivit Legii 33/1991 , activitatea bancara in Romania este organizata si se desfasoara prin :
-B.N.R. (cu rol de banca centrala ) ;

-Societatile bancare ( constituite din societati comerciale ) .

Prin noua legislatie bancara , B.N.R. a fost degrevata cu toate activitatile specifice bancilor comerciale , acestea fiind preluate de B.C.R. .

Banca Comerciala Romana a preluat de la Banca Nationala functiile de banca comerciala si , deci , conturile unitatilor deschise la sucursalele si filialele Bancii Nationale . Acest lucru a determinat necesitatea infiintarii unei retele de unitati bancare teritoriale care sa faca posibila continuarea activitatii desfasurate de unitatile teritoriale Bancii Nationale .

Dezvoltarea operatiunilor si serviciilor si instrumentelor specifice va permite , in timp , diversificarea activitatii bancare . Aceasta va conduce la accentuarea concurentei , vechea sectorizare fiind inlocuita de o reala specializare bancara , careva depinde de natura si marimea operatiunilor derulate, de categoria de clienti carora fiecare banca li se adreseaza si , nu in ultimul rand, de calitatea serviciilor oferite clientilor .

Bancile noi au posibilitatea derularii , inca de la inceput , a unei activitati bancare moderne , informatizate si atragerii celor mai profitabile companii nou infiintate , in calitate de clienti . Nu in ultimul rand au avut sansa de a decide , pe baza cadrului legal creat , al conditiilor concrete existente in economie si al studiilor de marketing efectuate , genul de operatiuni bancare , carora doresc sa le acorde o atentie deosebita , in cadrul activitatii de ansamblu a bancii .

Obiectivul principal al pietei bacare este sa ofere avantaje suplimentare clientilor bancilor , avantaje ce vor rezulta din doua considerente importante :

1) Clientul va beneficia de cresterea libertatii de alegere , prin reorientarea activitatii catre institutii care ofera preturi mai mici sau prin obtinerea unor servicii care nu erau disponibile anterior ;
2) Preturile ( tarife , comisioane ) , cele mai multe servicii financiare , ar trebui sa scada ca rezultat al pietei interne mai mari . Concurenta va fi factorul principal de reducere a preturilor , desi poate fi avuta in vedere si reducerea marjei de profit a bancii .

3. Operatiunile bancare

Pentru indeplinirea acestor functii, BC realizeaza activitati care se reflecta in bilant sub forma activelor si a pasivelor.

Operatiunile active ale BC se impart in 3:

a. operatini de creditare;

b. operatiuni de V-C de aur si devize;

c. operatiuni de decontari intra si inter bancare.

a. detin ponderea cea mai mare in activul bilantier

-se concretizeaza in acordarea de credit bancilor din sistem si trezoreriei statului.

-credite acordate bancilor din sistem

-credite de refinantare avand in vedere dunctia acesteia de banca a bancii(imprumuturi de ultim rang). Refinantarea imbraca mai multe forme:

-rescontarea: BC accepta titlul de credit (cambii) pe care le detin bancile din sistem in portofoliul lor si care provin din vanz marfurilor de credit comercial.

-accordarea de imprumuturi sub forma de gaj, situatie in care titl raman in proprietatea bancilor, servind ca garantie a rambursarilor de imprumut.

Creditele acordate trezoreriei statului

Legislatia care reglementeaza activitatea BC din diferite tari prevede si posibilitatea de a acorda credite trezoreriei statului in mod direct, in general pe baza bonurilor de tezaur pe o perioada mai mica de 1 an. Regula e piata de overmarket, atunci cand BC vinde sau cumpara titluri de stat finantand indirect trezoreria acestuia.

b). prin ele, BC urmaresc un dublu scop

-consolidare rezultatelor monetare oficiale.

-influenta evolutiei CS al monedei nationale fata de valutele principale, in functie de obiectivele de politica monetara si valutara practicate.

c). aceste operatiuni prezinta importanta datorita rolului pe care il are BC, alaturi de celelalte banci din stat, in cadrul compensarilor multilaterale de plati.

Operatiunile Pasive

a) K propriu;

b) surse atrase;

c) emisiune monetara;

a) are in general o pondere redusa in totalul P, comparativ cu nivelul inreg de acesta.

b) -de la extern:

-depozite constituite de institutiile finanaciare internationale BC straine

-imprumuturi de la institutiile financiare internationale de la bancile straine.

-de la intern:

- resursele trezoreriei statului evidentiate in conturi la BC

-depozitele celorlalte banci din sistem, care detin o pondere importanta din pasivul bilantier.

In cadrul lor, cele mai importante sunt depozitele constituite sub forma rezervelor minime obligatorii si a altor conturi de disponibilitati.

c) are ponderea cea mai mare in pasivul bilantului. Dupa cum stim, in procesul creatiei monetare sunt implicate, pe de o parte, institutii de credit si pe de alta parte BC. Moneda creata de BC este numita si moneda de prim rang si cuprinde: totalitatea bancnotelor aflate in circulatie si totalitatea activelor care apartin bancilor si trezoreriei statului si care se regasesc in pasivul bilantului.

Sistemul bancar din Romania este format din urmatoarele banci , in mare parte consolidate:

A. Societati  bancare - persoane  juridice  romane

B. Sucursalele bancilor straine

^{4. Operatiunile Bancii Nationale a Romaniei}

^{A. Emisiunea monetara}

^{Banca Nationala a Romaniei este unica institutie autorizata si emite bancnote si monede metalice pe tot cuprinsul tarii. Unitatea monetara a Romaniei este leul, cu subdiviziunea banul.}

^{Banca Nationala a Romaniei administraza direct rezerva de bancnote si monede metalice, elaboreaza programul de emisiune a acestora ai asigura emisiunea regulata de bancnote si monede metalice, pentru satisfacerea nevoilor de numerar ale tarii. Bancnotele si monedele metalice emise si retrase din circulatie de catre Banca Nationala a Romaniei reprezinta mijloace monetare care trebuie acceptate la valoarea nominala pentru plata tuturor obligatiilor publice si private.}

^{Banca Nationala a Romaniei este singura in drept sa stabileasca valoarea nominala, dimensiunile, greutatea, desenul si alte caracteristici tehnice ale bancnotelor si monedelor metalice. Bancnotele vor fi semnate de guvernatorul bancii si casierul central.}

^{Banca Nationala a Romaniei asigura tiparirea bancnotelor si baterea monedelor metalice si ia masuri pentru pastrarea in siguranta a celor ce nu sunt puse in circulatie, si pentru custodia si distrugerea cand aceasta este necesara, a matritelor si cernelurilor si a bancnotelor si monedelor metalice retrase din circulatie.}

^{Banca Nationala a Romaniei schimba, la cerere, fara taxe si comisioane, bancnotele si monedele metalice emise de ea. De asemenea, poate refuza sa schimbe bancnote si monede metalice, daca acestea prezinta deformari, sunt perforate sau daca lipseste mai mult de 40% din suprafata lor. Aceste bancnote si monede vor fi retrase si distruse fara acordarea de compensatii proprietarilor, exceptand cazurile specificate prin regulamentele bancii.}

^{Banca Nationala a Romaniei nu poate fi obligata sa acorde vreo compensatie pentru bancnotele si monedele metalice ce au fost pierdute, furate sau distruse. Bancnotele si monedele metalice uzate sau necorespunzatoare vor fi retrase si distruse de banca si inlocuite cu bancnote si monede metalice noi.}

^{Banca Nationala a Romaniei poate hotara sa anuleze sau sa retraga din circulatie orice bancnote si monede metalice care au fost emise de ea si sa puna in circulatie in locul lor alte tipuri de bancnote sau monede metalice; reglementarile vor trebui sa specifice perioada si modalitatea in care bancnotele si monedele metalice vor fi prezentate la preschimbare: o asemenea perioada de preschimbare nu va putea depasi 180 zile.}

^{La expirarea perioadei de preschimbare:}

^{-bancnotele si monedele metalice retrase din circulatie nu mai pot fi utilizate pentru plata obligatiunilor publice si private;}

^{-suma totala a bancnotelor si monedelor metalice retrase din circulatie, dar nepreschimbate la termen se va scadea din totalul numerarului in circulatie in evidentele bancii si va fi tratata ca venit al bancii. Suma totala a bancnotelor si monedelor metalice in circulatie va fi evidentiata in contabilitatea bancii ca pasiv si nu va include bancnotele si monedele metalice aflate in rezerva de numerar.}

^{Transa de numerar emisa de banca peste nivelul rezervelor internationale va trebui sa fie acoperita integral de urmatoarele active:}

^{-avansuri acordate de Banca Nationala a Romaniei statului si imprumuturi garantate de aceasta conform prezentului statut;}

^{-titluri detinute in portofoliul de investitii al Bancii Nationale a Romaniei;}

^{-active rezultate din credite acordate societatilor bancare si altor institutii de credit in conditiile prezentului statut;}

^{-cecuri, cambii si instrumente de credit pe care Banca Nationala a Romaniei le-a scontat sau le detine in portofoliu.}

^{B.Operatiuni cu societatile bancare si alte institutii de credit}

^{In cadrul politicii sale monetare si de credit, Banca Nationala a Romaniei poate:}

^{-sa sconteze si sa resconteze efecte de comert si bonuri de casa prezentate de societatile bancare si alte institutii de credit.}

^{-sa acorde credit societatilor bancare si altor institutii de credit;}

^{-deschide conturi curente societatilor bancare si celorlalte institutii de credit si efectueaza operatiunile de incasari si plati intre acestea;}

^{-poate asigura prin intermediul conturilor deschise in evidentele sale, servicii de compensare si decontare intre societatile bancare;}

^{-poate sconta, dobandi, lua in gaj sau vinde creante asupra statului, asupra societatilor bancare si asupra altor societati, in conditiile pe care le considera necesare pentru a realiza obiectivele politicii monetare, tinand seama de situatia specifica a pietei;}

^{-stabileste taxa oficiala a scontului, conditiile de efectuare a operatiunilor de scont si rata de refinantare a societatilor bancare. Pentru operatiunile efectuate, banca poate incasa dobanzi si comisioane;}

^{-cumpara, vinde sau accepta in gaj titluri si alte valori, a caror lista este stabilita de Consiliul de Administratie;}

^{-stabileste regimul rezervelor obligatorii pe care societatile bancare sunt obligate sa le mentina in conturi special deschise in evidentele bancii;}

^{-raspunde in exclusivitate pentru autorizarea si supravegherea tuturor entitatilor care opereaza ca societati bancare in Romsnia.}

^{In acest scop Banca Nationala a Romaniei este imputernicita:}

^{-sa emita reglementari si sa ia masuri, in conformitate cu prevederile legii, pentru a asigura viabilitatea sistemului bancar.}

^{-sa controleze la fata locului si sa verifice registrele, conturile si alte documente ale societatilor bancare si alte altor persoane juridice, pentru a obtine actele pe care banca le considera necesare pentru indeplinirea adecvata a atributiilor de supraveghere.}

^{C.Operatiuni cu Trezoreria Statului}

^{Banca Nationala a Romaniei tine in evidentele sale contul curent al Trezoreriei statului. Metodele de inregistrare a operatiunilor in acest cont sunt stabilite prin conventii intre Ministerul Finantelor si Banca Nationala.}

^{Pentru toate operatiunile efectuate pentru Trezoreria statului Banca Nationala nu va percepe comisioane si in acelasi timp, nu va plati dobanzi pentru disponibilitati. Fondul de tezaur al statului este purtator de dobanda in conditiile legii.}

^{Banca Nationala a Romaniei va actiona, direct sau prin alte banci, ca agent al statului in ceea ce priveste emisiunea obligatiunilor si altor inscrisuri de stat, vanzarea si rascumpararea acestora, si plata dobanzilor si altor speze aferente.}

^{Banca Nationala a Romaniei poate acorda bugetului administratiei centrale de stat imprumuturi pentru acoperirea decalajului temporar dintre venituri si cheltuieli. Suma totala a acestor imprumuturi nu poate depasi in nici un an fiscal echivalentul pana la 10% din totalul bugetului aprobat.}

^{Imprumuturile acordate statului de banca nu pot depasi dublul capitalului Bancii Nationale si fondul de rezerva constituit potrivit prevederilor articolului 5 si 6 din Legea nr. 34/1991.}

^{D.Operatiuni cu aur si valuta}

^{Banca Nationala a Romaniei stabileste si conduce politica valutara a statului, cooperand cu alte organisme ale acestuia.}

^{Banca Nationala raspunde de:}

^{-emiterea reglementarilor cu privire la operatiunile cu aur si valuta, in vederea protejarii monedei nationale;}

^{-elaborarea balantei de plati externe si a balantei creantelor si angajamentelor externe;}

^{-stabilirea si publicarea cursurilor de schimb la care Banca Nationala si alte persoane juridice autorizate efectueaza operatiunile lor cu aur si valuta;}

^{-autorizarea si retragerea autorizatiei, reglementarea si supravegherea persoanelor juridice care au obtinut autorizatia de a efectua tranzactii valutare;}

^{-stabilirea plafoanelor activelor in aur si valuta pe care persoanele juridice autorizate le pot tine in depozit;}

^{-pastrarea si administrarea rezervelor internationale ale statului;}

^{-stabilirea unor limite la pozitiile valutare nete ale societatilor bancare, si a conditiilor si plafonului indatorarii externe anumitelor societati.}

^{Banca Nationala a Romaniei poate sa incheie, in nume propriu sau in numele statului, in contul si din dispozitia acestuia, acorduri de clearing si de plati avand acelasi scop, cu institutiile centrale de clearing, publice si private, care isi au sediul in strainatate.}

^{Banca Nationala a Romaniei respectand prevederile privind lichiditatea si riscul specific unor astfel de active, va stabili si mentine in astfel de conditii incat sa poata determina periodic marimea lor exacta, rezervele internationale constand din toate sau numai din unele din urmatoarele elemente:}

^-aur;

^{-active externe, sub forma bancnotelor si monedelor metalice sau a soldurilor conturilor la banci in strainatate, exprimate in acele valute si detinute in acele tari pe care Banca Nationala le aproba pentru indeplinirea scopului urmarit;}

^{-orice alte active de rezerva recunoscute pe plan international, inclusiv dreptul de a efectua cumparari de la Fondul Monetar International in cadrul transei de rezerva, si detinerile statului de drepturi speciale de tragere;}

^{-cambii, cecuri si bilete la ordin exprimate si platibile in valuta si in locurile aprobate de Banca Nationala pentru realizarea scopului urmarit;}

^{-bonuri de tezaur si alte titluri emise sau garantate de acele guverne straine exprimate si platibile in valuta si in locurile aprobate de Banca Nationala.}

^{Banca Nationala a Romaniei va urmari mentinerea rezervelor internationale prevazute la un nivel pe care ea il apreciaza ca fiind adecvat tranzactiilor externe ale statului.}

^{In cazul scaderii rezervelor internationale sau daca, potrivit aprecierilor Bancii Nationale, exista pericolul diminuarii rezervelor pana la un nivel care ar periclita tranzactiile internationale ale statului, Banca Nationala va prezenta Guvernului si Parlamentului un raport privind situatia rezervelor internationale si cauzele care au condus la o astfel de reducere.}

^{Raportul va contine si recomandarile Bancii Nationale necesare pentru preintampinarea sau remedierea situatiei.}

^{Banca Nationala este autorizata in conditiile pe care le va stabili si le va putea modifica periodic, sa efectueze urmatoarele operatii:}

^{-sa cumpere, sa vanda si sa faca alte tranzactii cu monede si lingouri de aur si alte metale pretioase;}

^{-sa cumpere, sa vanda si sa faca alte tranzactii cu valute;}

^{-sa cumpere, sa vanda si sa faca alte tranzactii cu bonuri de tezaur si alte titluri emise sau garantate de catre guverne straine ori institutii financiare interguvernamentale;}

^{-sa deschida si sa mentina conturi la institutii financiare interguvernamentale, banci centrale, autoritati monetare si organizatii financiare din strainatate;}

^{-sa deschida, sa mentina conturi si sa actioneze ca agent sau corespondent pentru institutii financiare interguvernamentale, banci centrale si organizatii financiare din strainatate, guverne straine si agentiile lor.}

^{Diferentele inregistrate in bilantul anual de Banca Nationala din modificarea evaluarii activelor ori pasivelor ei exprimate in aur, drepturi speciale de tragere si monede straine, rezultate ca urmare a modificarii valorii sau cursului in lei al acestora, vor fi regularizate cu bugetul administratiei centrale de stat.}

^{E.Controlul valutar}

^{Banca Nationala a Romaniei emite reglementari privind controlul tranzactiilor valutare pe teritoriul tarii. Reglementarile se pot referi la emiterea de ordine si circulare cu privire la efectuarea si controlul tranzactiilor valutare, emiterea autorizatiilor pentru transferuri in strainatate, tranzactiile pe pietele valutare. Persoanele juridice autorizate sa desfasoare operatiuni valutare vor raporta Bancii Nationale asupra tranzactiilor valutare efectuate.}

^{Banca Nationala va stabili forma si continutul documentelor prin care sa aiba loc o raportare corespunzatoare.}

Institutiile de credit arata clementa fata de firmele cu dificultati conjuncturale de plata si perspective de continuare a activitatii.

In jur de 10% din cele 94,8 miliarde de lei reprezentand credite acordate de banci companiilor au fost deja restructurate, iar bancherii se asteapta ca tendinta sa continue, cel putin pana apar primele semnale ale revenirii economiei.

Bancherii au anuntat ca au tot interesul sa ajute companiile viabile sa traverseze perioada dificila de criza. Acestia propun diverse solutii prin care ratele aferente creditelor contractate de firme se pot reduce, pe o perioada mai scurta sau mai lunga de timp. Dar e important de mentionat ca nu toata lumea poate beneficia de restructurarea creditelor, ci numai clientii denumiti de banci "eligibili". Cine sunt acestia? "In principiu, este vorba de clientii care se confrunta cu dificultati temporare de plata, cauzate de evolutia adversa a mediului economic, dar a caror activitate poate fi redresata", sustin reprezentantii Raiffeisen Bank.

Pe langa evaluarea situatiei economice prezente si viitoare, in decizia de restructurare banca mai ia in considerare o serie de aspecte, ca de exemplu:

-calitatea relatiei intre banca si client, in sensul accesului la informatii, gradul in care actionarii sunt implicati in afacere, litigiile in curs (in calitate de debitor/creditor), actiunile celorlalti creditori (de exemplu, daca sumele datorate/restante altor creditori pot fi rescadentate sau platite intr-un termen agreat).

BCR pregateste o rambursare uriasa in perioada de criza. Daca Banca Transilvania a optat pentru convertirea in actiuni a unui imprumut vechi, BCR va rambursa sumele mari atrase prin obligatiuni in 2005. Niciuna din institutii n-a apelat la refinantari.

Criza financiara a prins cel putin doua din bancile mari romanesti  - BCR si Banca Transilvania - in perioada in care unele din imprumuturile din portofoliu trebuie rambursate. In anii trecuti, institutiile de credit preferau sa-si rostogoleasca datoriile: puteau refinanta datoriile la dobanzi mai mici decat cele initiale, pietele internationale asigurau lichiditati din belsug, iar cererea de credite din Romania promitea ritmuri de crestere si castiguri spectaculoase.

Criza a schimbat insa radical peisajul financiar international. Iar dobanzile cerute in prezent la imprumuturi fac ca bancile sa accepte o diminuare a lichiditatii imediate in locul unor refinantari. Potrivit datelor BNR, bancile din Romania au datorii catre strainatate de peste 7,8 miliarde de euro, care trebuie rambursate in mai putin de un an.

Sa luam cazul BCR: la sfarsitul lui 2005, banca, la vremea respectiva de stat, a atras de pe pietele internationale 500 de milioane de euro printr-o emisiune de eurobonduri. Aceasta dupa ce, in februarie 2005, obtinuse un imprumut sindicalizat de 400 de milioane de dolari. Ambele finantari ajung la scadenta in aceasta perioada. In cazul eurobondurilor, data platii este 5 decembrie 2008. Iar, potrivit unor surse din piata, creditul de 400 de milioane de dolari a fost achitat deja, cu cateva luni inainte de scadenta, la mijlocul lunii octombrie.

"BCR isi va respecta obligatiile contractuale privind rambursarea. Resursele financiare necesare pentru acest an sunt asigurate si am inceput deja sa actionam in directia asigurarii resurselor pentru anul viitor", sustine Cornel Cojocaru, purtatorul de cuvant al BCR. Cel mai probabil, banca va apela la resursele proprii pentru achitarea celor doua imprumuturi. Reprezentantul BCR sustine ca, in ultima perioada, nu a existat nicio finantare de anvergura care sa fie anuntata de banca.

5. Criza romaneasca in 6 intrebari si raspunsuri

Bancile romanesti sunt ferite de criza ?

Criza financiara este la fel ca norii radioactivi de deasupra Cernobilului ; nu se opresc la granita statului ci se imprastie peste tot. Asadar, bancile locale nu au cum evita turbulentele, chiar daca ciclonul nu trece in mod direct orin sediile lor. Care anume dintre ele vor avea de suferit cel mai tare, asta depinde de mai multi indicatori. Cat de solid este actionariatul, de cate credite riscante au dat, de imaginea pe care o are banca in piata si, as accentua , de modul in care stie sa comunice. Din pacate, majoritatea jucatorilor locali nu stiu sa comunice. Nu am vazut nicio banca organizand evenimente pe marginea crizei, din care sa iasa cu imaginea imbunatatita. Nu am vazut nicio banca sa iasa (acum e cel mai bun moment pentru a recupera din deficitul de imagine) cu vreo initiativa prin care sa explice de ce stau lucrurile asa cum stau.

Unde sa ne plasam economiile ?

Acum nu mai e o problema in a alege la ce banca sa iti depui economiile, daca le ai. Una dintre solutii e sa alegi cea mai buna dobanda la depozitele pe o luna si sa iti « rostogolesti » lunar banii dintr-o banca in alta. Daca te poti dispensa pe un an de banii tai, si mai bine. Baga-i in banca , in depozite la termen. Atentie! Nu plasati sume mai mari decat cea garantata de stat (50.000 euro sau echivalent) intr-un singur depozit. Daca aveti sume mai mari, spargeti-i in mai multe depozite si plasati-i in banci. Veti avea multumirea interioara ca ati pus umarul la reluarea creditarii.

Ce va face Statul in caz ca va trebui sa intervina pentru a salva o banca?

In mod normal, daca situatia o va cere - desi sper sa nu se intample - bancile ar trebui salvate de Statele de care apartin. Erste Bank si Raiffeisen de Statul austriac, BRD -GSG de cel francez, etc. Nu am vazut situatii in care Statul indian de pilda, sa salveze o banca din China. Asta e insa doar la nivel de teorie. In practica, lucrurile stau putin diferit. Daca va fi nevoit sa intervina , habar nu am de unde va lua Statul roman banii necesari salvarii unei banci. La cum sta economia noastra in acest moment, probabil ca va fi nevoit sa se imprumute.

Criza asta influenteaza economia reala ?

Evident, da. Se stie ca in SUA, consumul e la pamant. Asta inseamna ca o companie locala care exporta acolo, acum trebuie sa isi reduca productia. Ca sa se mentina in viata cu bani mai putini (nu mai ai incasarile din export), trebuie fie sa reduci salariile, fie sa le mentii, dar sa dai oameni afara. Cu salarii mai mici, (sau mai rau, somer), oamenii vor fi mai atenti la ce isi cumpara din magazine. Magazinele insasi asadar vor avea incasari mai mici. La randul lor, vor transmite furnizorilor sa nu le mai trimita atata marfa pentru ca nu au cui sa o vanda. Furnizorii vor fi nevoiti si ei sa reduca din salarii sau sa dea oameni afara. Multiplicat acest scenariu de 1000 de ori si veti vedea ce seisme pot aparea in economia reala. Din nou vin si spun ca Tariceanu si Isarescu au avut cate o iesire absolut debila, afirmand ca aceasta criza nu ne va afecta, ba mai mult, romanii isi vor putea cumpara case ieftine in America. In loc sa se gandeasca la o parasuta de protectie a economiei.

Vor creste impozitele ?

Actualul guvern pare a avea o singura directie clara: Cum te prinde, cum iti mai baga un impozit pe gat. In lipsa unei filozofii bugetare clare, alta solutie nu este decat sa creasca fiscalitatea. Cu alte cuvinte, sunt atat de nepregatiti incat nu stiu alta cale decat taxe si impozite mai mari. Fara sa se gandeasca ca asta ar putea sufoca economia. Omului ii vor ramane in buzunar mai putini bani, va consuma mai putin, productia va incetini pentru ca nu vor mai avea cui sa o vanda pe toata si asa mai departe.

Cum sa profiti de pe urma crizei ?

Cei care profita de pe urma crizei sunt speculatorii (care castiga din volatilitatea pietei), sectorul retailului alimentar (toti vor manca, vor bea si vor fuma, iar o parte dintre cei care mancau la restaurante vor redescoperi gatitul acasa, ceea ce va creste vanzarile din retailul cu pricina). Cei mai castigati sunt cei care dispun de lichiditati si care in aceasta perioada pot sa isi preia concurentii sau sa cumpere active la preturi foarte scazute.