Politici monetare ale bancilor centrale

POLITICI MONETARE ALE BANCILOR CENTRALE

Teorii privind nonneutralitatea banilor

= modificarile monetare au efecte pozitive asupra productiei pe termen scurt, iar pe termen lung asupra inflatiei.

= se accepta ca banii sunt neutrii pe termen lung (curba Philips: inflatie - somaj).

= monetaristi: Milton Friedman, Hayek, teoriticienii anticipatiilor rationale.

= Scoala economistilor austrieci face urmatoarea deosebire: stabilitatea monetara free-banking nu recunoaste monopolul Bancii Centrale. Problema tratata: neutralitatea banilor in economienu trebuie sa fie determinata de cantitatea de bani din circulatie, ci banii si oferta monetara sa aiba influenta numai asupra structurii si nivelului preturilor.

Neutralitatea are conotatii diferite. S-a tratat sub 2 aspecte:

Frederich Wiessel, Sergin-White- Doll

Conceptia lui Misse

Teoria Hayek continua pe Wiessel, economist al Scolii Austriece, pastreaza problema neutralitatii banilor, aprecierea valorii banilor nu este determinate de modificarea resurselor economice si productivitatii muncii. Hayek afirma ca pentru a mentine un nivel stabil al preturilor, cantitatea de bani intr/o economie nu trebuie sa genereze

Monetaristii: excesul de masa monetara influenteaza 100% inflatia si modificarile preturilor bunurilor si serviciilor au influetat 2 %din inflatie. Astazi, pe plan mondial, obiectivul esential este stabilitatea preturilor (a mentine o inflatie corespunzatoare).

Politica monetara a Bancii Centrale este sursa majora a instabilitatii pietii, o cauza si nu un remediu pentru depresiune (creeata in principal de inflatie). Depresiunea reprezinta o criza foarte mare. Libera concurenta in domeniul monetar poate genera stabilitate si poate rezolva toate problemele monetare. Este pentru free-banking.

Teza lui Ludwic Misse sustine al doilea curent - perspectiva asupra neutralitatii banilor (singurele instrumente de calcul economic). Hayek este intr-o eroare - productia si serviciile au valoare intrinseca.

Functiile banilor

Misse respinge conceptul de neutralitate a banilor si apreciaza ca variatia in valoarea banilor ingreuneaza calculele. Afirma ca idealul monetar modern este moneda metalica. De asemenea propune unsistem bancar privat cu moneda unica si distincta ca baza, o moneda din metal pretios.

Hayek sugereaza un sistem de bani fara valoare intrinseca care sa concureze pe piata cu orice alta moneda.

White, prin teoria sa isi imagineaza un sistem de plati fara bani.

Politica monetara si interferenta ei cu politica economica

David Richardo si Marx: politica economica este un ansamblu de politici, dintre care cea mai importanta este politica monetara prin care se actioneaza prin moneda asupra monedei.

Obiectivul dezvoltarii economice este in functie de strategiile si obiectivele pe termen lung - folosirea deplina a fortei de munca, deciziile U.E. si realizarea pietei unice, stabilitatea preturilor si a comertului exterior.

Prin politica economica Statul constrange si exista interesul public.

Obiectivele politicii economice:

controlul direct exercitat prin: pret, salariu, comert exterior

controlul direct exercitat prin: politica financiara, bugetara, fiscala, a veniturilor si a echilibrului monetar

Politica monetara se exprima prin ansamblul de masuri luate de Banca Centrala pentru a exercita o influenta asupra dezvoltarii economice si de a stabili preturile si cursul de schimb.

Interventia autoritatilor monetare este exercitarea unui control ferm asupra institutiilor economice.

Politica monetara se deruleaza tinand seama de activitatea sistemului bancar, care reprezinta nevoile economiei, dar si de actiunea tezaurului - exteriorizarea cerintelor statului.

Obiectivele politicii monetare se confrunta cu obiectivele politicii economice.

Corelatiile intre politica monetara si politica economica ne rede intercatiuni ce sunt obligatorii (corelatii intre cresterea PIB-ului si cresterea masei monetare in circulatie):

majorarea volumului de moneda pusa in circulatie de Banca Centrala ce duce la sporirea de bunuri si servicii datorita rolului activ universal.

Atributiile SEBC conduc politica monetara (tarile anglofone)

masa monetara - atributii

Politica monetara a Bancii Centrale are ca obiectiv controlul mijloacelor de plata dintr-o economie, permite crearea de mecanisme inflationiste si deflationiste.

Politica monetara poate fi definita ca ansamblul interventiilor Bancii centrale (autoritatilor monetare) care se efectueaza asupra lichiditatilor economiei in scopul de a contribui la realizarea politicii economice a statului. Obiectivul esential (strategie de politica monetara) este stabilitatea preturilor (SEBC) care trebuie sa fie alaturi de cresterea economica durabila, ocuparea deplina a fortei de munca, substenabilitatea balantei de plati.

Obiective:

cresterea masei monetare la nivel optim

mentinerea ratelor de dobanda la un nivel optim

practicarea nivelului optim al ratelor de schimb

alocarea optima a resurselor financiare pentru creditare

Interventiile si tehnologiile utilizate pot fi directe (tin de reglementarile bancare) si indirecte pentru:

controlul ofertei de moneda, a lichiditatii economiei bazate pe independenta sistemului bancar de catre Banca Centrala.

Corelarea existenta intre valoarea creditelor si nivelul activitatii economice.

Caracteristica elastica a volumului de credit

Interventii indirecte: taxa de scont, politica open-market, sistemul de rezerve minim obligatorii.

Interventii directe: modificarea valorii si volumului lichiditatilor, sprijinirea obiectivelor sistemului economic, sprijinirea intereselor sistemului bancar si functionarii acestuia, fixarea si administrarea unor rate de dobanda, controlul asupra ratei de schimb si a eficientei sale.

Obiective

dupa structura, prin care Banca Centrala isi retrage din economie moneda centrala, prin operatiuni:

-open-market si acordare de credite

-de reescontare

-avansuri acordate de Banca Centrala, Statului si celorlalte banci

-constituirea rezervelor minime obligatorii

care actioneaza direct asupra activelor si pasivelor bancii (globale si selective):

-incadrarea creditului bancar intre limite si cu dobanzi variate

-incadrarea si limitarea depozitelor delimitate si gestionate de banaca

-raportul credite-fonduri proprii din bilant - 8%

-coeficientul de utilizare obligatorie in ce priveste cumpararea de titluri ce

nu pot depasi 15%

-controlul emisiunilor pe piata de capital

instrumentele ce permit controlul si operatiunilor cu strainatatea:

-controlul schimburilor

-reglementari aplicabile dobanzilor platite pentru depozite nerezidente

-rezervele minime obligatorii constituite depozitelor nerezidentilor

-interventia Bancii Centrale pe piata schimburilor valutare

Mecanismul sistemului de rezerve minime obligatorii:

= obligativitatea bancilor de a-si constitui intr-un procent stabilit de catre Consiliul de Administratie a Bancii Centrale in cazul in care in economie exista o expectatie de masa monetara si trebuie retrasa din circulatie pentru scaderea masei monetare (15% la lei si 20% la valuta). In Romania inca se mentie o expectatie de masa monetara. In tarile dezvoltate - 1-2%; in UE - 1% si chiar 2% in unele tari.

= mecanismul de prudentialitate bancara pentru a controla masa monetara, isa influenteaza si inflatia si nivelul preturilor.

Caracteristici:

o crestere a ratei rezervei minime obligatorii serveste la compensarea efectelor asupra lichiditatii bancare, determinand intrarea masiva de valuta, devize sau credite acordate de Banca Centrala.

sistemul poate fi utilizat pentru a putea lupta impotriva speculatiilor.

permite disocierea costului creditului datorita interventiei Bancii Centrale.

Remunerarea rezervelor minime obligatorii este diferita si antreneaza un cost pentru exploatarea bancara in urmatoarele situatii:

-in mod frecvent nu sunt remunerate (1,2 la lei; 0,5 la valuta)

-sunt remunerate cu procente foarte mari de dobanda

Din punct de vedere: -tehnic, calculele sunt bazate pe depozite de la clienti

-al modului de constituire, calculele se fac asupra totalitatii bancilor

(ex. in Franta)

-calcule asupra detinerii numai de moneda nationala de catre

nerezidenti

Rata rezervei minime obligatorii

= este in functie de gradul de lichiditate, de la tara la tara.

= modul de constituire: rezrezerve decalate sau instatntanee (actuale).

= apogeu i anii '60-'70, iar suprimarea mecanismului s-a facut supa '80.

= din punct de vedere structural este o taxa aplicata de Banca Nationala pentru pierderi privind constituirea.

Banca Centrala are rezerve totale valutare de 37-38 mld. Trebuie sa acopere importurile pe 9 luni. In aceste rezerve sunt incluse si rezervele minime obligatorii.

Utilitatile rezervei minime obligatorii asupra lichiditatii bancare in economie

actioneaza asupra costului creditului fara modificarea ratei de dobanda

confera un suport previzibil stabil

devin utile cand piata devine supralichida si regleaza expectatia de lichiditati

Rezervele asupra excibilitatilor pot fi cuantificate printr-un coeficient asupra depozitelor la vedere si la termen. Exista si coeficienti asupra creditelor ( Credite/Rezerve).

Taxa oficiala a scontului reprezinta costul platit Bancii Centrale de catre bancile comerciale pentru reescontarea unor titluri de credit (efecte de comert). Este legata de rata dobanzii = o forma de remunerare a unei operatiuni de plasament. Are menirea si urmeaza rata dobanzii de piata (euribor). Politica taxei scontului este determinata si de presiunea bancilor de a se imprumuta de la Banca Centrala.

	Scontar - Reescontare   = definitie si forme

Este apropiata de nivelul mediude dobanda. Nivelul este stabilit de conducerea executiva a bancii respective.

Reglementari bancare - instrumente

-reguli generale pentru volumul de lichiditate, masuri

-coeficientul de retinere stabileste obligatia Bancii Centrale de a retine un

portofoliu minim

-coeficientul de trezorerie imbina cele 2 reglementari anterioare

-incadrarea creditului in limite obligatorii

-de ingradire a creditului de consum

Dereglementarile

= reprezinta o expresie a politicii monetare de globalizare financiara.

= cauzele sunt impuse si cerute de marile trusturi, companii si banci internationale ce doresc dereglementari pentru a putea avea interventii fara restrictii ale Guvernului sau Bancii Centrale.

= in domeniul bancar:

-abolirea normelor

-dezintermedierea si piata paralela - scoaterea de sub incidenta bancilor a unui

volum important de resurse monetare si a investitorilor

*concepte monetariste: Milton Friedman si Hayek (free-banking)

= renuntarea de catre autoritatile monetare internationale la reglementari stricte de circulatie a banilor si devizelor, la constrangerile in functionarea pietei monetare si de capital.

Noile dereglementari pe plan national si international sunt impuse de companii si trusturi financiare ce doresc deliberalizare si premize. S-au emis noi norme de prudentialitate bancara dupa natura si efect:

acoperirea cresterii creditelor acordate prin cresterea proportionala a resurselor stabile ce presupune formarea unei rezerve neremunerate la Banca Centrala, de emisiune.

coeficientul fondurilor proprii si resursele permanente stabilite de Banca Centrala sa reprezinte un raport minim de 60% intre resursele bancare proprii pe termen lung si utilizarea lor. Sunt considerate fonduri proprii si asimilate, rezervele, resursursele pe termen lung cu scadenta pe 5 ani.

coeficientul lichiditatii esentiale este determinat ca raport intre lichiditatea activelor si exigibilitatea pasivelor > 1 luna. In exigibilitatea pasivelor, pasivele la vedere sau exigibilitatea pe termen scurt > 1 luna. Se introduce si soldul operatiunilor de trezorerie al clientilor (retragere de numerar). Trebuie sa se incadreze in proportie de 100%.

norma Cooke - raportul minim de 8% intre plasamentele de credite ajustate cu riscurile si fondurile proprii.

o alta restrictie: raportul monim de 4% intre fondurile proprii de nivel I ("samburele de aur") si activele ajustate cu riscuri.