PROPUNERI PRIVIND DEZVOLTAREA PIETEI BANCARE DE CARDURI IN ROMANIA

Afacerile bancare cu carduri reprezinta un potential insemnat pentru obtinerea de profituri in cazul bancilor ce se angajeaza in proiectarea si administrarea unor programe integrate de carduri (acceptare si emitere). Avand in vedere preocuparea permanenta a societatilor bancare romanesti in modernizarea activitatilor lor si adoptarea tehnicilor mondiale de operare la nivelul mediului de plati din tara noastra, este de la sine inteles ca platile prin carduri vor deveni o realitate cotidiana in scurt timp.

Pentru a asigura succesul activitatii bancare de impunere a cardurilor ca mijloc de plata in economia romaneasca, ar fi necesara, indeplinirea urmatoarelor obiective:

proiectarea si punerea "in unda" in scurt timp a unui program "agresiv" de promovare publicitara a cardului ca modalitate de plata

Articole concise si convingatoare lansate in presa scrisa, clipuri publicitare sugestive prezentate de mai multe ori pe zi in mediul audio-vizualului, precum si alte actiuni de promovare pot genera atragerea interesului persoanelor fizice in utilizarea cardului. Este unanim recunoscut faptul ca succesul lansarii unui produs nou este direct dependent, in proportie de cel putin 70 % de calitatea si eficienta programelor publicitare initiate.

Avand in vedere insa costurile ridicate ale activitatilor publicitare, se impune o directionare eficienta a mesajelor mass-media. Aruncarea pe piata a sloganelor publicitare de tipul "cardul X este viitorul dar si prezentul" nu face decat deservicii bancii initiatoare intrucat indiferent de veridicitatea mesajului transmis, redarea nu creaza decat ideea unei uniformizari periculoase a receptorului uman.

Fiecare subiect vizat nu sufera mai mult, in prezent, decat de atingerea adusa individualitatii sale, sau de necunoasterea acestei individualitati, precum si de incercarea oricui de aplatizare a performantei si particularitatii comportamentale. Pentru a evita asemenea inconveniente, banca trebuie sa-si defineasca clar produsul ce intentioneaza a-l lansa, precum si segmentul uman caruia i se adreseaza. In acest fel, cu ajutorul unor studii de specialitate publicistica (gen sondaje Gallup), produsul va fi receptat in special de subiectii vizati, iar succesul produsului va fi imediat.

Nu este un neadevar faptul ca, in prezent, mediul economic individual actioneaza si in virtutea "perceptelor modei". Ca atare, fara a actiona "neortodox" si a specula nevoia individualitatilor de a fi contemporane timpului lor, este chiar mai usor de promovat un produs, chiar mai costisitor la inceput, daca el asigura satisfacerea nevoilor intr-un mediu usor perceptibil (achitatrea serviciilor de turism, achitarea marfurilor aprovizionate, etc.).

Bancile romanesti, vor reusi si prin metode publicitare, intr-un termen scurt, generarea unui nou comportament de plati in mediul economic romanesc.

propuneri legislative privind directionarea platilor din economie catre instrumentele de plata fara numerar

Este unanim recunoscut faptul ca, in prezent, cel putin 65 % din totalul tranzactiilor din tara noastra se efectueaza in numerar. Acest fapt este o consecinta imediata a traditiei de tara "cash" a Romaniei, dar si a imperfectiunilor procedurale ale instrumentelor aflate in circulatie in prezent.

O initiativa legislativa care sa genereze obligativitatea societatilor comerciale de a-si achita salariile direct prin conturi bancare va genera, fara indoiala, extinderea utilizarii cardurilor in mediul economic, intrucat cardul face legatura directa si in timp real intre contul bancar individual de salarii si comerciant. Astfel se elimina toate inconvenientele generate in prezent de asigurarea bilunara de lichiditati, asigurarea si securizarea transportului de numerar, eliminarea cheltuielilor bancare si interne de manipulare numerar si cel mai important element, eliminarea cu desavarsire a sincopelor productive generate de ridicarea salariului.

Toate aceste inconveniente pot fi dintr-o data eliminate daca un act normativ modern statuteaza obligatia platilor de salarii prin conturi bancare.

Traditia pietei romanesti de mediu economic "cash" poate fi respectata in continuare, chiar si in conditiile unei astfel de legi, prin asigurarea serviciilor bancare de numerar la ghisee specializate (operatiuni prin intermediul aparatelor zip/zap) sau prin intermediul ATM-urilor (cu activitate operationala non-stop).

Toate retragerile de numerar pot fi efectuate, conform regulilor bancii, prin carduri. Pentru o banca insa, rezultatele unei astfel de initiative legislative sunt incomensurabile, reflectate fiind in atragerea lunara de noi surse financiare.

Daca o banca comerciala si-a creat si o retea numeroasa de comercianti, acceptori de carduri, toate cheltuielile efectuate de o persoana fizica direct prin carduri genereaza venit bancar datorita perceperii unui comision de procesare.

Dupa cum lesne se poate observa, toate aceste avantaje pot fi obtinute in conditiile in care numerarul pentru individ (posesorul contului salarii) ramane in continuare gratuit. Este si normal, daca facem o comparatie cu situatia actuala, cand individul primeste in numerar valoarea integrala a drepturilor sale banesti.

Pentru succesul initiativei legislativei propuse, bancile trebuie sa fie insa preocupate in permanenta de perfectionarea serviciilor pentru persoane fizice si implementarea in scurt timp a proiectelor de ATM-uri (retele automate bancare pentru eliberare numerar). De asemenea programul unitatilor bancare va trebui prelungit si adaptat nevoilor persoanelor fizice (in special dupa-amiaza), iar prestatia lucratorilor bancari mult imbunatatita.

infiintarea unor departamente specializate in cadrul bancilor care sa asigure proiectarea, implementarea si administrarea unui program de carduri integrat (acceptare si emitere)

Asa dupa cum a fost prezentata pana in prezent, activitatea cu carduri necesita eforturi specializate si sustinute, dar si ingemanarea rezultatelor muncii unui personal strict specializat, dedicat exclusiv domeniului (marketing, publicitate, sociologie comporta-mentala de piata, inginerie de sistem, metodologie bancara).

Pentru a se obtine rezultatele scontate se impune o specializare stricta a lucratorului bancar care deserveste acest domeniu de activitate. Solutii de genul imprumutului sau detasarii de personal din serviciul creditarii platilor sau trezoreriei bancare nu genereaza decat o abordare superficiala a acestui nou domeniu, iar solutiile valoroase pot intarzia datorita neimplicarii comportamentale. Fara a face apologia studiilor comportamentale de piata, sau a "filozofiei bancare", consideram ca un rezultat financiar favorabil intarzie sa apara daca lucratorul bancar nu se identifica cu raspunderea functionarii optime a produsului rezultat ca urmare a activitatii zilnice.

dezvoltarea unui sistem care sa permita incheierea de contracte economice pentru achizitii publice, si incurajarea in acest sens si a companiilor private, utilizand semnatura electronica, iar diferite plati, respectiv comenzi, sa poata fi lansate in format electronic.
In acest sens Sistemul Electronic National care se infiinteaza prin Legea 161/2003 prevede posibilitatea de interfatare a acestuia cu portaluri dezvoltate de terte parti. Anumite servicii trebuie oferite si de catre terte parti iar ministerul de resort trebuie sa incurajeze orice initiativa de acest gen.

stabilirea, pentru societatile comerciale, a unui plafon minim al cifrei de afaceri si obligarea lor sa introduca sistemul de plata cu card

Deoarece acest lucru presupune investitii destul de mari pentru firme, guvernul impreuna cu bancile, ar trebui sa studieze posibilitatea acordarii unor facilitati si avantaje firmelor care aplica metoda platilor electronice. O serie de specialisti in carduri cand vorbesc de facilitati pentru dezvoltarea pietei de profil din Romania fac trimitere la Coreea de Sud. Modelul coreean este o combinatie a activitatii bancilor si guvernului, care s-a materializat in facilitati acordate pietei sud-coreene. Incepand cu 1999 Guvernul coreean a impus utilizarea cardurilor atat de persoanele fizice cat si de cele juridice prin punerea la punct a unui sistem de facilitati, pe de o parte, dar si prin penalitati, pe de alta parte.
In cazul persoanelor fizice, facilitatile au constat in deducerea din impozitul pe venit a unei sume echivalente cu pana la 6 % din cheltuielile familiei facute pe card, indiferent daca acel card era de debit sau de credit. IIn ceea ce priveste comerciantii, acestia trebuiau sa accepte cardurile daca aveau o cifra de afaceri anuala mai mare de 30.000 USD. In afara de aceste facilitati au fost organizate trageri la sorti lunare din randul celor care au utilizat cardul pentru cumparaturi. Fondul de premii anual era de 17 milioane USD, iar numarul castigatorilor a depasit cateva sute de mii de posesori de card. Tragerile la sorti se realizeaza in cadrul unui spectacol televizat.

In urma acestor preocupari veniturile statului au crescut cu sase miliarde USD in 2005 ceea ce a reprezentat o crestere de 7 % fata de 2004. Concomitent, in decursul a doi ani, economia subterana a scazut cu 4 puncte procentuale, de la 16 % din PIB in 2003 la 12 % in 2005. Astazi, Coreea de Sud se afla pe primele locuri in lume in ceea ce priveste volumul de vanzari realizate pe card.

incurajarea bancilor de a emite carduri de credit cu perioade de gratie

comisioane mai mici practicate de banci, atat pentru persoane fizice care utilizeaza cardul, cat si pentru persoane juridice care accepta cardul ca forma de plata.