Plati si operatiuni bancare internationala - Acreditivul documentar
Majoritatea platilor cu strainatatea se bazeaza pe tranzactii comerciale internationale.
Riscurile ce apar in tranzactiile comerciale internationale sunt mult mai complexe decat cele nationale, factorul de extraneitate avand implicatii decisive in situatia neplatii marfi livrate, recuperarea contravalorii acesteia fiind mult mai greoaie.
Prin utilizarea unor tehnici de decontare a tranzactiilor internationale, reglementate si acceptate ca atare pe plan international, ambii parteneri pot reduce riscurile la care se expun.
Indiferent de cadrul juridic in care se desfasoara relatiile de plati (acorduri guvernamentale, aranjamente bancare, contracte comerciale) in devize libere intre Romania si celelalte state, in practica se utilizeaza in principal urmatoarele forme de decontare:
a) acreditivul documentar;
b) incassoul documentar;
c) ordinul de plata;
d) scrisoarea de garantie bancara.
Acreditivul documentar denumit si scrisoare de credit folosit in conformitate cu regulile si conditiile stabilite prin documentul intitulat "reguli si uzante uniforme privind acreditivele documentare - RUU" elaborat de Camera Internationala de Comert din Paris, cunoscut si sub denumirea de Publicatia 500/1993 RUU , este din punct de vedere al beneficiarului platii (exportator sau creditor) "o promisiune irevocabila de plata din partea unei banci conditionata de prezentarea de catre beneficiar intr-un anumit termen a unor documente de expeditie bine definite".
Din punct de vedere al debitorului (importator) acreditivul documentar este "o dispozitie de plata irevocabila in favoarea exportatorului", data de importator printr-o banca din tara sa si conditionata de prezentarea de catre beneficiar (vanzator) la ghiseele bancii sale locale sau ale corespondentului acesteia din tara cumparatorului.
Acreditivul documentar este "o modalitate de decontare pentru realizarea careia o banca din tara cumparatorului se angajeaza din ordinul acestuia, pe baza unui credit ce a fost acordat sau din disponibilitatile lui proprii, de a plati vanzatorului, prin intermediul unei banci din tara acestuia, o anumita suma de bani, cu conditia ca vanzatorul sa prezinte pana la un anumit termen anumite documente convenite care sa dovedeasca expedierea marfii comandate".
In derularea acestei operatiuni sunt implicate :
- Ordonatorul - importatorul - cel care solicita bancii sale deschiderea acreditivului documentar
- Banca emitenta (banca importatorului) este cea care la solicitarea importatorului isi asuma angajamentul ca va plati exportatorului in cazul in care conditiile cerute de importator sunt respectate de exportator.
- Banca avizatoare sau platitoare (banca exportatorului) este cea care-l deserveste pe beneficiarul acreditivului, il anunta pe exportator de sosirea acreditivului, efectueaza plata daca in acreditiv s-a precizat ca plata documentelor se face la ghiseele sale, negociaza in numele clientului sau anumite documente ale acreditivului.
- Beneficiarul este cel in favoarea caruia a fost descris acreditivul si care, dupa indeplinirea conditiilor precizate in acreditiv, in termenul stipulat, incaseaza banii pe baza documentelor prezentate la ghiseele bancii platitoare.
Acreditivul documentar este folosit pentru a desemna o forma de decontare cat si pentru documentul emis de banca emitenta.
Termenii si conditiile Acreditivului documentar.
Intilnim urmatorii termeni si conditii:
Valoarea acreditivului documentar, respectiv suma maxima de plata la care se angajeaza banca;
Valabilitatea: intervalul limita de timp scurs de la emiterea acreditivului, in care banca este angajata la plata, iar exportatorul trebuie sa prezinte documentale;
Intervalul de timp de la data expedierii marfii in cadrul caruia trebuie prezentate documentale de plata. Potrivit Publicatiei 500, in cazul in care acest termen nu este precizat, termenul maxim este de 21 zile fara a depasi valabilitatea acreditivului;
Utilizarea acreditivului- modul de utilizare a platii: prin acceptare, la vedere sau la o alta data expres precizata;
Natura, cantitatea si starea marfurilor;
Conditia de livrare potrivit regulilor INCOTERMS;
Documentele ce vor fi prezentate de exportator la banca platitoare pentru a incasa suma prevazuta in acreditiv;
Alte precizari - cum sunt: livrari partiale permise / nepermise, transbordari permise/nepermise, cine suporta comisioanele bancare, clauza de ramburs a fondurilor, respectiv modul in care banca platitoare primeste banii de la banca emitenta, in cazul in care locul platii nu este la banca emitenta.
Ca modalitate de plata internationala, acreditivul documentar prezinta cateva trasaturi esentiale si anume:
formalismul sau caracterul documentar, in sensul ca exportatorul nu poate pretinde plata decat pe baza documentelor care atesta indeplinirea conditiilor impuse de acreditiv , iar bancile vor decide plata exclusiv pe baza documentelor, ele neavand nici sarcina nici dreptul sa controleze marfurile, ci doar sa verifice conformitatea documentelor cu continutul acreditivul;
independenta fata de relatia contractuala de baza, in sensul ca obligatiile asumate de parti, chiar daca au un temei contractual , sunt autonome fata de acestea, iar intinderea acestora este cea prevazuta in acreditiv. In Publicatia 500 se specifica imperativ faptul ca acreditivul documentar este o tranzactie distincta de cea de vanzare.
Fermitatea angajamentului bancar, in sensul ca banca se angajeaza sa efectueze plata, in conformitate cu instructiunile acreditivului, angajamentul sau raminind ferm, pana cand, eventual primeste alte instructiuni decat cele initiale sau acreditivul iese din termenul pentru care a fost dat;
Adaptabilitatea , in sensul ca, prin tipurile sale, acreditivul poate fi adecvat diferitelor operatiuni de comert exterior;
Siguranta, prin aceea ca asigura protejarea intereselor tuturor participantilor angajati in tranzactie. Astfel, exportatorul are siguranta ca in conditiile respectarii obligatiilor inscrise in acreditiv va incasa contravaloarea marfii, iar importatotul este asigurat ca plata marfii nu se face decat dupa ce documentale precizate in acreditiv (care in esenta atesta expedierea marfii) vor fi fost depuse la banca platitoare. In sfarsi, banca emitenta este protejata prin gajul asupra documentelor de livrare.
Documente uzuale folosite in cazul utilizarii acreditivului:
In factura externa sunt cuprinse date privind: denumirea marfii, cantitatea, calitatea, pretul unitar si valoarea. Detaliile cuprinse in factura trebuie sa corespunda conditiilor cuprinse in acreditiv.
Tot in factura sunt specificate si conditiile de livrare, data livrarii si modalitatea de plata.
Conosamentul este un document de transport utilizat in cazul transportului maritim sau fluvial de marfuri. Este documentul care dovedeste expedierea marfurilor si cuprinde detalii privind conditiile de livrare, starea marfii si a a ambalajului , ruta de trasport. Prin acest document carausul confirma preluarea marfurilor pentru transport, si, fapt deosebit de important, este documetul care atesta titlul de proprietate asurpa marfurilor , cel ce detine conosamentul putand prelua marfurile la destinate.
In cazul in care marfurile sunt in buna stare, in momentul primirii acestora la bordul vasului, conosamentul va fi semnat de capitanul vasului sau de agentul lui, si este ce se numeste in termeni uzuali, un conosament curat.
Daca marfa sau ambalajele au suferit anumite deteriorari sau defectiuni, carausul le mentioneaza pe conosament, acesta fiind un conosament murdar (foul) si nu este acceptat de banci.
Scrisoarea de trasura este documentul de transport utilizat pentru transportul aerian sau terestru. Acest document reprezinta dovada de primire si incarcare a marfurilor spre a fi transportate.
Scrisoarea de trasura nu reprezinta un titlu de proprietate asupra marfii.
Scrisoarea de trasura poate fi rutiera, feroviara sau aeriana.
c) Documente de asigurare - Pentru acoperirea riscurilor legate de transportul international (calamitati, naufragii, incendii, stare de razboi etc) marfurile sunt asigurate la o companie de asigurari, asiguratorul plateste o prima de asigurare, iar casa de asigurari emite polita de asigurare.
Cerintele pe care documentele comerciale, de transport si asigurare trebuie sa le indeplineasca spre a fi acceptate de banci sunt cuprinse in Publicatia 500.
Alaturi de aceste documente, in acreditiv, se pot cere si alte documente cum ar fi: cambia, certificat de calitate, fitosanitar , certificat de garantie, certificat de origine, etc.
Cambia - in cazul in care plata acreditivului este conditionata de prezentarea unei cambii, aceasta este trasa asupra bancii importatorului - banca emitenta- si acceptata de importator, prin ea solicititandu-se ca suma de bani inscrisa in acreditiv sa fie platita la prezentarea sa - in cazul unei cambii la vedere, sau dupa un anumit numar de zile in cazul unei cambii cu plata la o anumita scadenta.
Certificatul de inspectie / calitate - Importatorul poate solicita si prezentarea unui certificat de calitate care poate fi emis de producator, exportator sau o terta persoana, care atesta calitatea marfii, importatorul protejandu-se de riscul livrarii unei marfi necorespunzatoare.
Documentul administrativ unic - S.A.D. (single administrative document) in spatiul Uniunii Europene, circulatia marfurilor este reglementata separat, prin legislatia si acordurile incheiate in acest scop si se utilizeaza un singur formular denumit document administrativ unic. Formularul este alcatuit din 8 (opt) parti si indeplineste toate conditiile legislative de transport si vamuire pentru Uniunea Europeana.
Elementele acreditivului documentar
Functionarea corespunzatoare a acreditului documentar este conditionata de cunoasterea unor elemente specifice si anume:
Domicilierea, adica locul unde urmeaza sa aiba loc plata acreditivului. Partenerii pot conveni in contractul de baza ca acreditivul sa fie domiciliat la o banca din tara exportatorului, din tara importatorului sau dintr-o terta tara.
Valoarea acreditivului - in instructiunile pe care ordonatorul le da bancii sale se mentioneaza suma ce urmeaza a fi platita la prezentarea documentelor - fixa sau aproximativa (in jur de, aproximativ, circa, pana la concurenta sumei de . ).
Valabilitatea acreditivului - reprezinta termenul limita pana la care exportatorul trebuie sa prezinte documentele la ghiseele bancii unde este domiciliat acreditivul.
Daca acesta nu este precizat este considerat 21 de zile de la data emiterii documentului de transport. Termenul de valabilitate se refera la data limita la care documentele trebuiesc prezentate nu expediate. Dupa aceasta data, banca refuza plata, iar prelungirea valabilitatii acreditivului nu se face decat din ordinul ordonatorului.
Termenul de livrare stabilit in contract trebuie sa se regaseasca / concorde in documentul de transport care atesta expedierea marfii, depasirea acestui termen echivaland practic cu neindeplinirea obligatiilor contractuale si, deci, incetarea obligatiei de plata in cadrul acreditivului.
Natura angajamentului bancar
Potrivit angajamentului bancar, acreditivul poate fi:
Acreditivul revocabil - poate fi modificat sau anulat de banca emitenta, fara nici un aviz prealabil catre beneficiar.
Acreditivul documentar irevocabil - presupune un angajament ferm al bancii emitente de a executa plata, accepta sau negocia documentele, care nu poate fi modificat sau anulat decat cu acordul tuturor partilor si reprezinta pentru beneficiar garantia absoluta privind plata.
Acreditivul documentar irevocabil confirmat - este acreditivul in care angajamentul irevocabil al bancii emitente se adauga un angajament egal ca valoare si conditii al bancii confirmatoare.
Modul de stingere a obligatiei de plata
Din acest punct de vedere acreditivele documentare pot fi cu plata la vedere, in momentul prezentarii documentelor la banca de catre exportator aceastea fiind platite imediat; cu plata prin acceptare, folosindu-se un instrument de credit, banca platitoare acceptand cambia prezentata de exportator odata cu documentele si cu plata diferata care permite aminarea platii la un anumit termen de la prezentarea documentelor.
Scrisoarea de credit comerciala (Comercial Letter of Credit) este varianta mai simpla a acreditivului si reprezinta un document prin care banca emitenta se angajeaza in mod irevocabil fata de exportator, sa onoreze cambiile trase asupra ei de catre acesta, fie prin plata (daca tratele sunt la vedere) fie prin acceptare (daca tratele sunt la termen) cu conditia ca odata cu tratele, sa fie prezentate si documentele mentionate in scrisoarea de credit prin catre se atesta expedierea marfii. Documentele insotite de cambii sunt prezentate bancii emitente, pana la o anumita data, specificata in scrisoarea de credit.
Spre deosebire de acreditiv, scrisoarea de credit nu presupune acoperirea cu fonduri a angajamentului de plata de la momentul emiterii ei. Dimpotriva, exportatorul dupa ce expediaza marfa trebuie sa astepte pana la sosirea documentelor si a cambiilor la sediul bancii emitente, perioada in care aceasta acorda de fapt un credit cumparatorului, chiar in ipoteza in care tratele sunt la vedere.
Daca tratele sunt la termen, iar exportatorul doreste sa incaseze contravaloarea marfurilor livrate, el trebuie sa astepte acceptarea lor de catre banca emitenta a scrisorii de credit, iar dupa acceptare sa le sconteze, la scadenta acestea urmand sa fie incasate la ultimul posesor.
2.2 INCASSO-UL DOCUMENTAR
Incasso-ul documentar este o instructiune trimisa de catre exportator bancii imporatorului, instructiune insotita de un set de documente spre a fi remise importatorului pentru plata sau pentru acceptare (in cazul in care in setul de documente este o cambie).
Utilizarea incasso-ului documentar se supune regulilor din documentul intitulat "Reguli Uniforme privind incasso-urile"-Publicatia nr. 322 elaborat de Camera Internationala de Comert de la Paris.
Incasso-ul documentar este un serviciu bancar de transmitere, pe canal bancar, a documentelor privind livrarea marfurilor de la exportator la importator si a banilor in sens invers si mai putin o modalitate de plata. In cazul incasso-ului nu avem de-a face cu o plata garantata, insa controlul asupra marfurilor ramane in sarcina exportatorului pana in momentul in care se incaseaza contravaloarea acestora sau este acceptata cambia insotitoare.
Daca importatorul refuza plata sau acceptarea cambiei, se recurge la procedura de protest. Protestul de neplata sau de neacceptare se inregistreaza de regula la notariat sau judecatorie si se solicita plata sau acceptarea cambiei de catre importator.
In situatia incasso-ului documentar, instructiunile trimise bancii importatorului pot preciza ca documentele sa fie eliberate contra plata D/P-documente contra plata) sau contra acceptare ), in cazul unei cambii cu scadenta la un termen.
Transmiterea documentelor de la exportator la importator se realizeaza prin intermediul a doua banci: banca exportatorului la care acesta depune documentele de expeditie si banca importatorului care tine contul clientului sau.
2.3. ORDINUL DE PLATA
Reprezinta o dispozitie data de o persoana numit ordonator, unei banci de a plati o suma determinata in favoarea unei altei persoane, numita beneficiar pentru stingerea unei obligatii banesti a ordonatorului fata de beneficiar.
Partile implicate sunt:
Ordonatorul -cel care initiaza operatiunea; este importatorulul unei marfi sau beneficiarul unui serviciu extern;
Beneficiarul- cel in favoarea caruia se face plata-exportatorul unei marfi sau serviciu;
Bancile- a ordonatorului-importator si a beneficiului-exportator.
In trazactiile internationale se foloseste ordinul de plata documentar.
In vederea efectuarii platii prin ordin de plata, in tara noastra, ordonatorul (importatorul) completeaza formularul Declaratia de plata valutara externa-DPVE, pe care il depune la banca sa impreuna cu factura comerciala si declaratia vamala de import.
Banca comerciala va efectua plata externa dispusa de ordonator, numai dupa prezentarea documentelor care sa ateste sosirea marfii pe teritoriul vamal al Romaniei, repectiv factura externa definitiva si declaratia vamala de import, precum si declaratia ordonatorului ca plata importului nu a mai fost efectuata sau compensta in alt mod.
Se utilizeaza destul de rar, datorita riscului de revocare pe care il prezinta, ordonatorul avand posibilitatea sa revoce ordinul de plata oricand, fara a notifica beneficiarul.
In vederea maririi garantiei de plata, exportatorul poate trimite documentele insotite de o cambie la vedere, echivalenta cu pretul marfii, care, odata acceptata intareste obligatia de plata a importatorului sau poate pretinde o scrisoare de garantie bancara, insa costul acesteia influenteaza marimea pretului marfii.
2.4. SCRISOAREA DE GARANTIE BANCARA
Garantiile internationale sunt documente (inscrisuri) emise de banci sau alte companii in favoarea unui beneficiar din strainatate.
In mod obisnuit sunt denumite scrisori de garantie bancara, si sunt emise de catre banci din ordinul clientilor lor, care de fapt sunt debitori in relatia contractuala de comert, in favoarea beneficiarului, respectiv celalat partener din relatia contractuala, care de fapt este creditor.
Prin garantia emisa, banca se angajeaza sa-l despagubeasca baneste pe beneficiarul garantiei, in cazul in care clientul bancii, ordonator al garantiei, nu-si indeplineste obligatia de plata sau o indeplineste defectuos.
Sunt cunoscute: garantiile de buna executare, g. De buna functionare, de participare la licitatie.
In prezent se folosesc acreditivele stand-by utilizate cu rol de garantare a unei obligatii de plata, iar in textul se solicita un anumit document ce trebuie prezentat de beneficiar pentru efectuarea platii-ex. o declaratie ca sunt indeplinite clauzele contractuale.
Aceste acreditive sunt intotdeauna irevocasbile, fiind tot mai des folosite in locul garantiilor, intrucat ele sunt guvernate de reglementari acceptate la nivel international (Publicatia 500/1993, R.U.U.)
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |