UNIVERSITATEA DE VEST "VASILE GOLDIS"

ANALIZA BUGETULUI DE STAT PE ANUL 2002

Aprobarea bugetului este una din responsabilitatile cele mai importante ale Parlamentului. Un buget bun trebuie sa stabileasca sis a echilibreze prioritatile de cheltuieli.

Adoptarea unui buget impune luarea unor decizii dificile. Nici o tara din lumen u detine resurse suficiente pentru satisfacerea tuturor necesitatilor. In timp ce cetatenii vor mai multe servicii, contribuabili insista asupra unor impozite mai joase. De aceea, Guvernul si Parlamentul sunt puse in situatia de a aloca selective fondurile.

Formarea unui buget necesita echilibrarea deciziilor relevante ce cele mai putin relevante. Ministerele si deputatii in Parlament nu au timp sa evalueze deciziile adoptate. Factorii de decizie din majoritatea tarilor nu au timp sa examineze fiecare alocatie in parte. De aceea, ei folosesc metode analitice, prin care stabilesc daca deciziile privind alocatiile propuse corespund prioritatilor generale ale tarii: formarea bugetelor bazate pe ajustari si a bugetelor bazate pe programe.

Analiza bugetului bazat pe ajustari

Analiza bugetului bazat pe ajustari vizeaza modificarile operate asupra nivelului anului precedent. Ajustarile se impart in doua mari categorii: ajustarile necesare pentru a asigura prestarea la acelasi nivel a serviciilor anului precedent si ajustarile care conduc la modificarea nivelului serviciilor prestate.

La prima categorie se refera bunaoara, ajustarile bugetare datorate inflatiei si schimbarilor demografice. De exemplu, majorarea pretului la benzina va impune majorarea bugetelor scolilor pentru a se evita sistarea livrarii agentului termic catre acestea. De asemenea, majorarea numarului de elevi va crea necesitatea de cadre didactice suplimentare. In ambele cazuri vor fi necesare majorari pentru mentinerea calitatii invatamantului la nivel adecvat. Pe de alta parte, un buget fara majorari va insemna sali de clasa reci si o disproportie intre elevi si cadrele didactice. In aceeasi ordine de idei daca pensile vor creste proportional cu rata inflatiei, pensionarii vor avea posibilitatea sa procure in continuare aceleasi bunuri si servicii ca si in anul precedent.

La a doua categorie se refera ajustarile bugetare care vizeaza nivelul serviciilor prestate. De exemplu, calitatea invatamantului se va imbunatati, daca scolile vor beneficia de resurse suplimentare pentru procurarea manualelor scolare. De asemenea, daca pensile vor fi majorate peste rata inflatiei, atunci pensionarii vor fi in stare sa procure mai multe bunuri decat in anul precedent.

O conditie esentiala a analizei unui buget bazat pe ajustari este identificarea costului initiativelor, astfel incat Guvernul si Parlamentul sa poata lua decizii politice bine intemeiate.

Analiza bugetului bazat pe programe

Fata de analia bugetului bazat pe ajustari, analiza bugetului bazat pe programe are drept scop cautarea raspunsului la urmatoarea intrebare: cu ce ne alegem din banii pe care ii cheltuim? Analiza bugetului incearca sa evalueze rezultatele activitatii Guvernului.

Putem evalua doua categorii de rezultate. In primul rand, putem evalua volumul de lucru efectuat. De exemplu, in cazul in care Ministerul Ocrotirii Sanatatii are un program de inspectare a restaurantelor si pietelor alimentare pentru a evalua daca produsele alimentare sunt pastrate si transportate in conditii adecvate, putem calcula numarul de inspectii anuale efectuate. Bugetul trebuie sa arate costul acestui program si numarul de inspectii efectuate, astfel incat factorii de decizie sa poata vedea care este costul fiecarei inspectii si sa decida daca numarul inspectiilor trebuie majorat sau redus.

In al doilea rand, putem evalua rezultatele lucrului efectuat. La elaborarea bugetului bazat pe programe, pe langa indicatorii performantelor trecute, ministerele trebuie sa prezinte si obiectivele performantelor scontate. Activitatea ministerelor poate fi evaluate la sfarsit de an, iar realizarile acestora pot fi comparate cu obiectivele stabilite.

Analiza bugetului bazat pe programe este mult mai dificila decat analiza bugetului bazat pe ajustari. Deseori este greu de evaluat indicatorii care reflecta lucrul efectuat in cadrul unui program guvernamental. Cauza majorarii numarului de intoxicatii cu produse alimentare ar putea fi performanta slaba a programului de inspectie, conditiile meteorologice sau deconectarile frecvente de la reteaua electrica a apartamentelor cetatenilor, care, in consecinta, nu pot pastra produsele alimentare in conditii adecvate.

Analiza bugetului bazat pe ajustari implica cunoasterea performantelor tuturor departamentelor. Deputatii comunica cu cetatenii si oficialitatile de stat si de aceea ei stiu mai bine decat oricine care sectoare genereaza insatisfactii. Pana in prezent incercarile de a introduce sistemul bugetelor bazate pe programe s-au soldat doar cu tone de statistici inutile.

Cu toate ca analiza bugetului bazat pe programe este dificila, rezultatele merita efortul depus. Acest fel de analiz poate oferi Ministerului Finantelor, Guvernului si Parlamentului informatiile necesare pentru luarea unor decizii adecvate. In felul acesta, resursele bugetare vor fi canalizate conform prioritatilor stabilite.

Veniturile prevazute in proiectul Legii bugetului pentru anul 2002

Proiectul Legii bugetului pentru anul 2002 prevad inflatii de 10%. Cu toate acestea, in primele 9 luni ale anului 2001 inflatia a constituit 1,9%. Este posibil ca aceasta tendinta sa persiste si in anul 2002.

Proiectul Legii bugetului prevede o majorare a exporturilor cu 10% si o crestere nesemnificativa a importurilor cu 3,4%. In primele 7 luni ale anului 2001 exporturile au crescut cu 27%, iar importurile cu 14%.

TVA-ul si accizele sunt cele mai importante impozite fiscale. Asfel, doar TVA-ul constituie aproape jumatate din totalul incasarilor fiscale.

Proiectul Legii bugetului prevede majorarea incasarilor din TVA cu 18,6% si a accizelor cu 22,5% fata de estimarile Ministerului Finantelor privind incasarile in anul 2001. In general aceste doua impozite ar putea creste odata cu majorarea inflatiei pana la 10%. Estimarile privind incasarile din TVA depasesc cu putin aceste cote. De aceea, o majorare mica ar putea satisface pronosticurile. O majorare mai mare este necesara pentru accize, cu toate ca potentialul de incasare a accizelor la combustibil este foarte mare.

TVA-ul si accizele afecteaza in mod diferit importurile. De aceea, o explicatie alternative ar fi aceea ca impozitele vor creste proportional cu rata de crestere a importurilor.

Cheltuielile prevazute in proiectul Legii bugetului pentru anul 2002

Cele mai mari componente ale cheltuielilor bugetului consolidate sunt invatamantul si serviciul datoriei, care reprezinta 25% si respective 20%. Ele sunt urmate de ocrotirea sanatatii si asistenta sociala cu 13% si respective 12%.

Cheltuielile bugetului consolidate prevazute in proiectul

bugetului pe anul 2002

Invatamantul

Invatamantul beneficiaza de cea mai mare majorare, comparative cu celelalte articole de cheltuieli, de 30% din cheltuielile totale ale bugetului consolidate. Dupa ajustarea la inflatie, aceasta majorare va reprezenta 18% sau 180 milioane lei. Bugetul de stat va finanta mai putin de 25% din cheltuielile educationale, alocatiile fiind impartite proportional intre invatamantul secundar sic el universitar. Proiectul bugetului propune de asemenea majorarea bugetului de stat cu 9.8%, ceea ce nu acopera doar cu putin rata estimate a inflatiei.

Trei sferturi din cheltuielile educationale destinate pentru administrarea scolilor de catre unitatile administrative-teritoriale vor fi majorate cu 37%. Aceasta crestere este cauzata de majorarea estimate a numarului de elevi in anul 2002 cu aproape 20%.

Anul 2002 nu sa caracterizat prin dezafectari ale fondurilor educationale, estimarile curente pentru cheltuielile educationale fiind cu 47 milioane de lei sub volumul prevazut in bugetul rectificat.

Asistenta sociala

Pe parcursul anului 2001 asistenta sociala a beneficiat de majorari semnificative. Proiectul initial al bugetului pe anul 2001 prevedea 511 milioane lei, in timp ce in bugetul rectificat aceste alocatii au fost majorate pana la 651 milioane de lei.

Proiectul Legii bugetului pe anul 2002 a alocat 564.1 milioane lei pentru asistenta sociala, adica o majorare de 2% fata de estimarile pentru anul 2001, ceea ce reprezinta o crestere sub nivelul inflatiei. Aproape 60% din acest buget au fost transferate pe contul Casei Nationale a Asigurarilor Sociale. Aceasta este succesorul de drept la Fomdului Social. Conform Legii sistemului public de asigurari sociale, Casa Nationala de Asigurari Sociale este o institutie publica autonoma care administreaza sistemul public de asigurari sociale.

O mare parte din cheltuielile pentru asistenta sociala se suporta din Casa Nationala de Asigurari Sociale, care nu este inclusa in bugetul consolidat. Bugetul Casei Nationale de Asigurari Sociale nu a fost deocamdata prezentat si de aceea aceasta analiza a facut referinta doar la cheltuielile bugetului consolidat pentru sistenta sociala.

Agricultura

Proiectul bugetului pe anul 2002 a alocat pentru agricultura 71,5 milioane lei, ceea ce a reprezentat o majorare cu 30 % fata de anul 2001, dar o reducere cu 41% fata de anul 2000, chiar si dupa ajustarea inflatiei.

Evolutia alocatiilor pentru sustinerea agriculturii, milioane lei
								(preoiect)

Fondul de Sustinere a Agriculturii propune sa se continue finantarea agriculturii la nivelul anului 2001. In anul 2000 mijloacele fondului constituiau 90 de milioane lei. Acestea au fost puse la dispozitia fermierilor pentru compensarea partiala a costurilor de producere. In anul 2001 mijloacele fondului au fost reduse pana la 30 milioane lei. Cu toate ca sunt destinate pentru finantarea partiala a imprumuturilor contractate de catre fermieri de la bancile comerciale, mijloacele fondului raman deocamdata neutilizate. Unul din rezultatele schimbarilor in modalitatile de utilizare a mijloacelor fondului este ca fermierii care nu imprumuta deloc sau imprumuta de la asociatiile de

economii si imprumut nu pot beneficia pe deplin de resursele fondului.

Fondul pentru Sustinerea Viticulturii a fost stability in anul 2001 in volumul de 10 milioane lei. Proiectul bugetului pe anul 2002 prevedea majorarea acestuia pana la 13,6 milioane lei. Fondul pentru Sustinerea Viticulturii beneficiaza de 15% din accizele la vin pana la nivelul la care se completeaza integral alocatiile prevazute.

Proiectul bugetului pe anul 2002 prevedea crearea unui fond pentru sustinerea cultivatorilor de tutun. Acest beneficia de 10% din accizele la produsele din tutun pana la 6,5 milioane lei.

Proiectul bugetului prevedea majorarea altor alocatii cu 43%. Aceasta majorare a fost folosita pentru Serviciul Sanitar-Veterinar de Stat, statiunile de protectie a plantelor, Inspectoratul Semincier de Stat si Serviciul Antigrindina.

Salarii

Proiectul bugetului pe anul 2002 prevedea majorari salariale semnificative, dar nu indica sursa acestor majorari. Se prevedea si o majorare a ratei achitarii salarilor cu 4,5% fata de bugetul aprobat, ceea ce reprezinta mai putin de jumatate din rata achitarii majorarilor salariale adoptate in anul 2001. Proiectul bugetului nu aloca mijloacele pentru majorari salariale suplimentare. De aceea, achitarile vor fi posibile doar in cazul in care se va recurge la disponibilizari.

Concluzii

Proiectul bugetului pe anul 2002 estimeaza ca cheltuielile bugetare vor depasi rata inflatiei cu numai 2,5%. Invatamantul va beneficia de cea mai mare majorare, cu toate ca confuzia rezulta din calculele eronate ale numarului de elevi care ar putea duce la reducerea alocatiilor reale pentru scoli. Mentinerea ordinii publice va beneficia de a doua ca marime majorare a alocatiilor. Proiectul prevede majorarea alocatiilor pentru agricultura, care totusi, vor fi cu mult sub nivelul anului 2001.

BIBLIOGRAFIE

1.Ghenadie Ciobanu - Studii si analize financiar bugetare

2.Talpos Ioan - Finantele Romaniei, Editura Sedona, Timisoara, 1995