Reglarea dezechilibrelor mondiale prin produsele financiare si monetare internationale

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Specializarea Finante - Banci 2

An II, sem. II, anul univ. 2008-2009

REGLAREA DEZECHILIBRELOR MONDIALE PRIN PRODUSELE FINANCIARE SI MONETARE INTERNATIONALE

STAREA GENERALA A LUMII SI A ECONOMIEI MONDIALE

Fluxul de potential economic, principala problema globala a lumii

Poluarea mediului natural

Dezechilibrele economiei mondiale

Aparitia tarilor in tranzitie

Alte probleme globale

EVALUAREA CONSECINTELOR PROBLEMELOR GLOBALE

Cercetarea stiintifica

Evaluari financiare

Datoria externa a tarilor in curs de dezvoltare

Fluxul financiar catre tarile in dezvoltare

Necesarul de fonduri

REGLAREA ECONOMIEI MONDIALE PRIN ASISTENTA FINANCIARA SI TEHNICA DE SPECIALITATE

Asistenta financiara

deficitele conjuncturale ce impun utilizarea de programe de stabilizare;

deficitele structurale si programele de ajustare.

Asistenta tehnica de specialitate si invatamant

CONCLUZII

STAREA GENERALA A LUMII SI A ECONOMIEI MONDIALE

Cu cei peste 5 miliarde de oameni, societatea umana reprezinta un sistem complex cu toate aspectele si problemele pe care le pune un astfel de sistem deschis si disipativ.

Mentinerea lui intr-o stare de functionare relativ normala presupune, ca in cazul oricarui sistem complex al materiei vii, atragerea din mediul natural a enorme cantitati de substanta, energie si informatie, formele sub care se afla hrana de entropie joasa care ne alimenteazaca indivizi, natiuni si comunitate globala si prelucrarea lor pentru a deveni alimente,

imbracaminte, locuinte, mijloace de transport, servicii culturale, dotari militare si civile etc.

Functionarea normala a sistemului complex al lumii, in care trebuie incluse si flora, fauna, solul, apele, atmosfera globului, este perturbata de un numar tot mai mare de probleme globale: epuizarea resurselor, poluare, subdezvoltare, droguri, criminalitate, emigrare, conflicte locale si regionale, discriminari rasiale etc. Gasirea de solutii, chiar partiale, devine o responsabilitate a institutiilor formate la nivel international pe probleme politice, financiar-monetare, militare, ecologice etc.

I.1.FLUXUL DE POTENTIAL ECONOMIC, PRINCIPALA PROBLEMA GLOBALA A LUMII

Starea dinamica a acestui sistem este conditionata de fluxul de potential economic (substanta , energie, informatie) pe care activitatea economica reuse ste sa-l aduca si sa-l mentina in circuitul economic al societatii umane prin procesele sale de productie, repartitie, schimb, consum si in 'conflict' permanent cu legile naturii, cu Legea valorii bazate pe entropie joasa.

Legea valorii bazate pe entropia joasa cere ca productia, repartit ia, schimbul, consumul, ca procese economice din intreprindere, precum si procesele specifice societ atii umane si procesele de refacere si protejare a mediului natural sa se desfas oare in limita potent ialului economic posibil de pastrat in circuitul economic.

Nivelul fluxului de potential economic

Nivelul acestui flux este o condit ie principal a pentru a mentine intr-o stare dinamica normala un sistem viu, fie ca este vorba de un om , o familie, un stat, fie ca este vorba de ansamblul societatii umane. Caderea acestui flux sub necesitatile minime ale unui sistem complex departe de echilibru determina sistemul respectiv sa intre intr-o stare de fluctuare periculoasa, stare care poate duce la distrugerea sistemului sau la o reorganizare revolutionara (de regula, violenta).

Istoria omenirii poate fi rescrisa in funct ie de modul in care statele sau oranduirile sociale si politice au stiut sau nu sa atraga in circuitul economic substanta, energie s i informatie, sa le prelucreze, transforme si conserve eficient in produse si servicii cu o entropie joasa ceruta de consum si sa le mentina valoarea in circuitul economic.

In cazul cand societatea umana a reusit o crestere a fluxului de potential economic (valoarea) din circuitul sau economic, atunci ea se afla in expansiune economica, culturala, sociala si, din pacate, militara . Cand nu mai reusea acest lucru (scadea productia agricola si industriala, se reducea importul etc.), atunci societatea respectiva era cuprinsa de convulsii sociale, conflicte, premerga toare unor reorganizari structurale interne sau unor expansiuni si emigrari spre surse de potential din alte locuri sau tari.

In cazul comunitatii umane, lucrurile se complica prin faptul ca societatea respectiva este structurata pe state si zone care se deosebesc radical prin necesarul de potential pe cap de locuitor, precum si prin resursele primare si prelucrate de care dispun .

Din aceasta diagrama rezulta ca circa 18% din populatia lumii produce aproape 80% din Produsul Intern Brut mondial, asigurandu-si bunuri si servicii de peste 10000 USD pe cap de locuitor (deci un flux de potential economic apreciabil), in timp ce 55% din populatia Terrei nu dispune de bunuri si servicii decat in valoare de aproximativ 600 USD /cap de locuitor! Este clar ca, la acest nivel al fluxului de potential economic, societat ile umane cuprinse in aceste zone sunt condamnate la o viet uire subumana, fiind un permanent pericol de conflict local, dar s i mondial

I.2. POLUAREA MEDIULUI NATURAL

Lumea este pusa tot mai mult in fata unei noi probleme globale, de data aceasta fiind vorba de afectarea proceselor naturale care au o contributie hotaratoare la furnizarea de potential (substanta , energie, informatie) pentru procesele noastre economice si sociale.

Mai devreme decat speram, dezvoltarea economica realizata cu tehnologiile si teoria economica existente a creat dezechilibre amenintatoare sub forma ploilor acide, a efectului de sera, a distrugerii stratului de ozon, a extinderiides ertului, a afectarii compozitiei atmosferei etc.

Astfel, modificarea compozitiei atmosferei, prin cresterea ponderii dioxidului de carbon, duce la sporirea temperaturii globului. Efectele au devenit deja evidente prin accentuarea fenomenului de seceta in multe parti ale Terrei, unde vremea a devenit cu 30-60% mai uscata, cu consecinte directe in productia de cereale. Tot acest fenomen va duce la cresterea nivelului marilor si oceanelor, datorita topirii calotelor de gheata ale polilor. Se apreciaza ca pana in anul 2030 nivelul oceanelor va creste cu 20 cm si cu 65 cm pana la sfarsitul secolului 21; importante zone de coasta din Europa, Asia sau America vor disparea sub nivelul marii.

Intrucat poluarea, nationala prin cauze, devine o problema globala, oprirea sa si atenuarea efectelor sale reprezint a o chestiune a intregii omeniri. Aceste actiuni vor constitui obiectul unor preocupari de reglare a sistemului complex al societatii umane, inclusiv prin utilizarea produselor S.F.M.I..

I.3.DEZECHILIBRELE ECONOMIEI MONDIALE

Problemele globale anterioare (redistribuirea neuniforma a fluxului de valoare din societatea umana si poluarea mediului natural) sunt consecinta, dar si cauza, unor dezechilibre acumulate in structura mecanismului de obtinere a valorii.

Astfel, factorii principali angajati in procesele de productie si de consum sunt distribui ti neuniform in cadrul Economiei mondiale (vezi fig. nr.

Din graficul respectiv rezult a ca peste 70% din dotarile cu tehnica de produc tie sunt situate in tarile dezvoltate. Acelasi avantaj este prezent si in privint a for tei de munca calificate (circa 60%, fata de 40% in tarile in curs de dezvoltare).

In privinta distribuirii oamenilor de stiinta (producatorii principali de informatii utile proceselor economice s i sociale), avantajul net este de partea ta rilor dezvoltate, si, in special, a S.U.A., unde se afla peste 50% dintre savantii in viata.

Consecintele acestor dezechilibre sunt deosebit de pregnante in nivelul de trai, in nivelul resurselor financiare pentru dezvoltare, in accentuarea fenomenelor de malnutritie, de morbiditate, de crestere a datoriilor externe si interne etc.

I.4.APARITIA TARILOR IN TRANZITIE

Evenimentele de la sfarsitul deceniului noua din Europa de est au creat inca o problema globala. Inlaturarea unui mod de productie bazat pe centralism excesiv si pe doctrina politica comunista, pe langa efectele benefice pentru democratie si pentru reducerea tensiunilor din sistemul complex al societatii umane, a avut si efecte economice negative, specifice oricarei 'iesiri din tunel'.

Activitatea economica, ramasa fara forta de coordonare a statului si a institutiilor politice, precum si fara legaturile economice externe dintre tarile foste socialiste (legaturi lejere din punct de vedere al competitivitatii si al preturilor), a scazut peste 60% in cativa ani. La acest lucru se adauga problemele complexe ale schimbarilor democratice si ale formarii unor noi forte de coordonare a activitatii economice (in special, sub forma proprietatii private).

Pentru comunitatea internationala rezolvarea corecta, rapida si eficace a acestor probleme reprezinta o chestiune importanta. Lucrul acesta este determinat si de faptul ca desprinderea de comunism si de formele organizatorice economice si administrative instituite de acesta, poate duce la conflicte periculoase (vezi cazul Iugoslaviei, al fostei Uniuni Sovietice) si la accentuarea fenomenului de emigrare spre tarile

dezvoltate economic.

De aceea, fenomenul tranzitiei atrage, si va atrage si in continuare, multe dintre produsele Sistemului financiar si monetary inter-national.

I.5ALTE PROBLEME GLOBALE

Lumea se confrunta si cu alte probleme care au capatat aspect de globalitate. Printre acestea se afla:

Epuizarea resurselor, suprapopu-larea, conflictele regionale

epuizarea resurselor materiale si energetice,

suprapopularea globului,

lipsa apei potabile,

drogurile etc.

O pondere importanta o au cataclismele naturale, sub forma de cutremure, inundatii, incendii, boli, atacuri de insecte etc. Aceste cataclisme sunt cu atat mai periculoase si da unatoare cu cat numa rul populatiei s i valoarea constructiilor pe unitatea de suprafata sunt in crestere in majoritatea locurilor de pe Terra.

O alta problema globala actuala de maxima importanta se refera la mentinerea pacii si oprirea conflictelor locale. In numeroase puncte ale Terrei apar conflicte legate de probleme etnice, de forma-rea unor noi state, de expansiuni teritoriale etc. Prezenta fortelor de mentinere a pacii (sau, mai precis, de separarea fortelor aflate in conflict), precum si actiunile de reduce si inlaturare a consecintelor acestor conflicte sunt o preocupare constanta si tot mai ampla a O.N.U. si a altor institutii internationale si regionale.

Toate aceste probleme si activitati determina numeroase implicatii financiare pentru fiecare tara in parte, precum si pentru comunitatea umana . Ele vor genera necesitati enorme de fonduri financiare si de credit, de mijloace de plata, de informatii si activitati specifice Sistemului Financiar si Monetar International.

II EVALUAREA CONSECINTELOR PROBLEMELOR GLOBALE

Problemele globale ale lumii au constituit obiectul unor ample cercetari stiintifice de ordin social, economic si financiar. Aceste probleme au determinat, de asemenea, aparitia unor institutii cu preocupari specifice problemelor globale ale omenirii, cum ar fi Clubul de la Roma, Organizatiile ecologiste, Conferintele internationale pe problemele subdezvoltarii, cooperarii Nord-Sud si Sud-Sud etc., precum si actiuni globale ca Deceniul dezvoltarii si proiecte ca Europa durabila.

Evaluarea consecintelor fenomenelor cu efecte globale a capatat un caracter tot mai concret, atat sub aspectul consecint elor, dar si al solut iilor. Astfel, Conferint a asupra Mediului si a Dezvoltarii de la Rio de Janeiro (1992) a sintetizat o serie de masuri care s a permita adoptarea si realizarea noului concept de conducere a dezvoltarii, Dezvoltarea durabila.

Pentru a se atinge o dezvoltare durabil a si o calitate imbunatatita a vietii, statele lumii ar trebui sa reduca si sa elimine modelele nedurabile de productie-consum si sa promoveze politici demografice corespunzatoare. (Principiul 8)

Pentru a proteja mediul inconjurator, principiul precautiei trebuie aplicat de toate statele, in conformitate cu posibilitatile fiecaruia. Acolo unde exista amenintarea unor pagube seri-oase si ireversibile, lipsa unei sigurante stiintifice nu va fi folosita ca un motiv de intarziere a masurilor de prevenire a degradarii mediului.(Principiul 15)

Autoritatile nationale trebuie sa depuna toate eforturile pentru a promova 'internationalizarea costului mediului' si 'folosirea instrumentelor economice', luand in considerare faptul ca, in principiu, poluantul ar trebui sa suporte costul poluarii, atat in ceea ce priveste interesul public, cat si pentru mentinerea comertului international si a investitiilor. (Principiul 16).

II.1 CERCETAREA STIINTIFICA

Un impact important asupra constientizarii problemelor globale ale lumii l-au avut lucrarile Clubului de la Roma, sub forma Rapoartelor catre clubul respectiv. Printre lucrarile cu un impact deosebit amintim: Limitele cresterii, Omenirea la raspantie, Restructurarea ordinii internationale, Sa iesim din epoca risipei.

Aceste lucrari au realizat o evaluare obiectiva a realitatii in care se afla lumea la aceasta data, inclusiv tratarea comunitatii mondiale ca sistem deschis. Astfel, grupul de cercetatori Mesarovici-Pestel a introdus un model bazat pe circa 100000 de relatii si conceptul de crestere organica.

Conform modelului Mesarovici-Pestel, Modelul comunitatii umane se caracterizeaza prin urmatoarele insusiri:

1. Este un sistem de regiuni, cu diferentieri de cultura, traditie, economice si aflate in relatii de interactiune;

2. Sistemul va fi afectat curand de catastrofe regionale, cu efecte negative resimtite in intregul sistem;

3. Solutiile pentru evitarea acestor catastrofe pot fi gasite doar in context global, prin actiuni globale corespunzatoare;

Premisa realizarii acestor solutii este reprezentata de adoptarea unei cresteri echilibrate, analoga cresterii organice, in toate domeniile;

Ori ce intarziere poate fi fatala sistemului. Este necesara elaborarea si realizarea unei strategii a supravietuirii, prin restructurari pe orizontala (a relatiilor dintre state si regiuni) si pe verticala (in viata sociala, politica, economica, organizationala).

II.2 EVALUARI FINANCIARE

Daca existenta consecintelor de natura biologica, ambientala, politica sau sociala nu mai poate fi pusa sub semnul intreba rii, ele fiind evidente pentru majoritatea locuitorilor Terrei, dimensiunea lor financiara este, inca, intr-o faza incipienta.

Acest lucru se explica prin dificultatile evaluarii financiar-monetare a fenomenelor amintite, prin exagerarile statelor afectate si prin incercarile de atenuare a consecintelor de catre statele care polueaza atmosfera, apele, terenurile sau declanseaza conflicte.

O retinere in directia evaluarii financiare este explicata si de 'socul costului si al lipsei de resurse financiare'. Evaluarea de dragul evaluarii poate alimenta disensiuni intre grupurile de tari, adoptarea unor restrictii valutare si nevalutare, regrupari politice si militare etc.

Cu toate aceste dezavantaje, evaluarea financiara dispune de unii indicatori care contureaza implicatiile de natura financiara ale problemelor globale.

II.3 DATORIA EXTERNA A TARILOR IN CURS DE DEZVOLTARE

Aceast a consecinta a problemelor economice interne si internationale afecteaza, deopotriva, tarile in cauza si sistemul comunitatii mondiale, in sensul blocarii relatiilor economice internationale si amplificarii disensiunilor regionale.

Institutiile internationale (F.M.I., Banca Mondiala) urmaresc permanent evolutia datoriei externe si efectele ei asupra tarilor in cauza( vezi tabelul de mai jos cu tarile cu venituri reduse si medii)

II.4 FLUXUL FINANCIAR CATRE TARILE IN DEZVOLTARE

Institutiile internationale realizeaza si o evidenta asupra transferurilor de fonduri financiare , pe termen scurt si lung, catre principalele grupuri de tari si, in special, catre cele in dezvoltare.

Astfel , transferurile financiare pe termen lung au inregistrat nivele intre 60 mld. USD(1985) si 177 mld. USD (1993). Din suma inregistrata in anul 1993, 63 mld. USD proveneau din finantari publice , 44 mld. USD reprezentau imprumuturi din surse private , 56 mld USD investitii straine directe si circa 13 mld USD Investitii in titluri.

Fluxul financiar international este caracterizat mai convingator de indicatorul Transferuri nete, rezultat ca diferenta intre sumele intrate in regiunile respective si sumele iesite pentru plata dobanzilor, restituirilor etc.

In perioada 1985 -89, acest indicator avea un nivel negativ, platile externe pentru achitarea datoriei externe intrecand cu 3-5 mld. USD intrarile de fonduri financiare pe termen lung. Dupa 1990, indicatorul Transferuri nete a inregistrat nivele pozitive (25 mld. USD, in 1990, 91 mld. USD, in 1993).

II.5 NECESARUL DE FONDURI

Estimarea unui necesar real de fonduri pentru reducerea decalajelor si inlaturarea dezechilibrelor, cu toate aproximatiile inerente, pune in fata Sistemului financiar s i monetar international probleme de mare amploare in privinta mobilizarii si repartiza rii de fonduri, a activitatilor de logistica, de pregatire de experti, de furnizare de informatii etc.

Astfel, problematica economica si sociala a tarilor in curs de dezvoltare necesita, dupa unele surse, peste 1000 de miliarde USD anual. In privinta necesitatilor tarilor aflate in tranzi tie, ele se ridica la peste 50-100 mld. USD anual, numai Rusia putand atrage peste 25-30 miliarde USD pe an.

In estimarea necesarului de fonduri financiare trebuie luate in calcul si necesitat ile de astfel de fonduri ale tarilor dezvoltate. Astfel, S.U.A. este un principal solicitator de fonduri, datoria sa externa depasind 1200 mld. USD. Prin conditiile si avantajele ce le ofera , S.U.A. si tarile dezvoltate sunt ademenitoare pentru furnizorii privati si publici de fonduri, marind concurenta pe piata financiar a si de credit si reducand sansele celorlalte tari de a patrunde pe piata respectiva

III REGLAREA ECONOMIEI MONDIALE PRIN ASISITENTA FINANCIARA SI TEHNICA DE SPECIALITATE

Pentru Sistemul financiar si monetar international rezolvarea totala sau numai partiala a problemelor globale ale omenirii se traduc prin necesitatea 'unei productii' suplimentare de produse specifice (fonduri financiare s i de credit, mijloace de plata, informatii) si alocarea ei in mod diferentiat pe diferite obiective.

Aceste obiective, o data realizate, ar putea elimina unele cauze ale dezechilibrelor economice, sociale, politice, naturale si reduce, astfel, efectele negative pentru Economia mondiala si pentru Comunitatea umana, in ansamblul sau.

Reglarea Sistemului comunitat ii umane s i, in particular, a Sistemului economiei mondiale, se realizeaza prin Asistenta financiara si Asistenta tehnica de specialitate si invatamant.

Vom urmari aceste forme de reglare pe baza activitatilor respective infaptuite de Fondul Monetar International, Banca Mondiala, Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare.

III.1 ASISTENTA FINANCIARA

Politica financiara a institutiilor internationale este axata, in marea sa majoritate, pe obiective care au ca efect reducerea dezechilibrelor prin finantarea si co-finantarea activitatilor economice, sociale, umanitare din tarile membre. Multe din aceste programe de finantare vizeaza tarile cel mai putin dezvoltate.

Fondul Monetar International realizeaza programe de finantare /creditare pe termen scurt si lung prin intermediul unor

Mecanisme ordinare, Mecanisme speciale, Ajutor de urgenta, Facilitati in favoarea tarilor cu probleme. Astfel ca, pentru exercitiul financiar 2002, totalul angajamentelor FMI era de 39,4 mld. DST, majoritatea acestor resurse fiind destinate acoperirii acordurilor de confirmare semnate cu tarile

beneficiare. Acestea reprezinta doar o parte din resursele de care dispunea FMI:

Total resurse (mld.DST)

din

cota de participare a

care:

tarilor membre

disponibil DST

Astfel ca, in baza raportului FMI din 2002, facilitatile s

i

aur

mecanismele de finantare specifice acestuia sunt reprezentate

altele de:

USD/DST:

a. transele de credit si mecanismul largit de credit

Daca in cazul deficitelor temporare conjuncturale se acorda asistent a financiara fara ca tara beneficiara sa fie nevoita sa-si modifice politica sa macroeconomica, in cazul deficitelor durabile structurale trebuie sa se aiba in vedere, in primul rand, modificarea politicii economice s i financiare, urmarindu-se fie adoptarea de masuri de stabilizare sau masuri de ajustare.

Aceste diferentieri sunt facute la nivelul analizelor FMI pe baza a doua principii:

principiul de flexibilitate: ce permite a se lua in considerare caracteristicile institutionale si

particularitatile fiecarei tari, fara a interveni discriminarea intre tari;

principiul de uniformitate: potrivit acestui principiu, tarile membre aflate in aceeasi situatie se bucura de acelasi tratament financiar.

Ca urmare, avand in vedere cele afirmate pana in prezent se evident iaz a doua cazuri importante de finantare a deficitelor de balanta de plati:

-deficitele conjuncturale ce impun utilizarea de programe de stabilizare;

-deficitele structurale si programele de ajustare.

Deficitele conjuncturale (sau deficitele pe termen scurt)ale balantei de plati sunt determinat in primul rand de modificarea ciclica a caracteristicilor (legate in primul rand de nivelul cursului valutar, a volumului comertului exterior) operatiunilor de comert exterior.

Pornind de aici, FMI evidentiaza trei tipuri de deficite, evidentiate, in primul rand, de caracteristicile acestora:

Tipuri de deficite conjuncturale

DEFICITE AUTOREVERSIBILE:

aceste deficite sunt susceptibile de a se resorbi ele insele, in conditiile in care cauzele generatoare au cauze interne (precum conditii climatice, recolte proaste, catastrofe naturale) sau externe (precum modificarea ciclica a preturilor, cheltuielilor de export, socuri externe ce se repercuteaza direct asupra balantei de plati). In cazul acestor deficite, asistenta financiara a Fondului se concretizeaza in finantarea compensatorie.

DEFICITE GENERATE PE FONDUL MANIFESTARII UNUI EXCES AL CERERII INTERNE

caracteristica de baza a acestor deficite este ca ele sunt generate de cresterea mult mai rapida a nivelului importurilor decat a exporturilor. Finantarea acestor dificultati ale balantei de plati se realizeaza prin intermediul aranjamentelor stand-by.

DEFICITE GENERATE DE MANIFESTAREA UNUI DEZECHILIBRU FUNDAMENTAL

dezechilibru generat de variatiile ratei de schimb de o puternica

inflatie

prin

costuri

Finantarea acestora se realizeaza tot prin intermediul

aranjamentelor stan-by care, spre deosebire de cazul

anterior, impune aceleasi

conditii, dar principalele

masuri ce trebuie luate trebuie sa vizeze politica

monetara, in sensul devalorizarii cursului valutar care

sa

permita

stimularea

exporturilor

franarea

importurilor si, nu in ultimul rand, reorientarea cererii

spre productia nationala.

Deficitele structurale au inceput sa se manifeste dupa

puternicele socuri petroliere specifice anilor 70, ele fiind

generate nu numai de fenomene pasagere (nivele excedentare

ale cererii sau niveluri ale cursului valutar puternic

supraevaluate), dar si de ajustari structurale improprii la nivelul

productiei si al schimburilor, precum si de distorsiuni

manifestate la nivelul preturilor si al costurilor de productie in

principal, toate acestea fiind generalizate la nivelul economiei.

Dezechilibre sunt alimentate de o crestere economica lenta, de o

situatie instabila a balantei de plati care impiedica realizarea

unei politici active de dezvoltare.

Astfel ca restabilirea echilibrelor fundamentale la nivel

macroeconomic presupune interventii de lunga durata,

Politici

interventii orientate in directia adoptarii de:

politici care sa genereze o reprimare a cererii

excedentare

prin

interventiile de la nivel

macroeconomice

macroeconomic

structurale

politici de stimulare a ofertei vizand actiuni

orientate in directia stimularii productiei si

modificarii structurale (la nivelul agriculturii,

Definirea

infrastructurii - transporturi, in special, a

structurii

institutionale - reorganizarea

politica, reorganizarea sistemului fiscal.

politicii

Toate aceste masuri se concretizeaza intr-o politica

structurale

structurala

Politica

structurala

poate

fi

definita

ca fiind ansamblul de politici luate la nivel macroeconomic, pe perioade de lunga durata in scopul stimularii nivelului ofertei (prin stimularea productiei autohtone), influentarii nivelului cererii (si mai ales a nivelului consumului si investitiilor), influentarii sectorului monetar, a tuturor sectoarelor de activitate si a organizarii institutionale. Masurile adoptate nu trebuie directionate numai la nivel macroeconomic, ci trebuie sa vizeze si nivelul mezoeconomic (nivelurile sectoriale, repartizarea veniturilor la aceste niveluri), precum si pe cel microeconomic (avandu-se in vedere comportamentul agentilor economici).

Aceasta politica structurala trebuie sa contribuie la realizarea programului de ajustare . Programele de ajustare au ca finalitate restabilirea si mentinerea viabilitatii balantei de plati, in contextul stabilitatii pret urilor si a cursurilor valutare, pe fondul asigurarii unui anumit nivel al activitatii economice, care s a genereze o rata a cresterii economice sustenabile, fara aceste conditii asigurate impunandu-se luarea de masuri restrictive la nivelul schimburilor si al platilor externe.

Asigurarea viabilitatii balantei de plati a tarii solicitante de finantare presupune mentinerea unui dezechilibru al balantei de plati ce poate fi sustinut, altfel spus asigurarea acoperirii deficitului contului curent cu resurse financiare provenite din celelalte doua conturi ale balantei de plati (contul de capital si contul financiar). Acestea din urma trebuie sa genereze fluxuri de capital pe termen lung care sa le evident ieze ca fiind durabile. Ca urmare, se poate afirma ca viabilitatea balantei de plati este data de realizarea echilibrului la nivelul balantei de baza reprezentata, in principal, de balanta comerciala . Existenta deficitului presupune, intai de toate utilizarea rezervelor valutare, in cazul insuficientei acestora si al imposibilitatii procurarii de resurse financiare de pe piata internat ionala (imposibilitate generata de instabilitatea economica a ta rii) singura solutie fiind reprezentata de apelarea la resursele de finantare ale Fondului Monetar International, care, pentru incheierea unui acord stand-by, impune adoptarea de programe de stabilizare conjuncturala sau de ajustare structurala, in functie de natura deficitului balantei de plati.

MECANISME ORDINARE

In cadrul acestor mecanisme se afla procedeul Drepturilor Obisnuite (curente) de Tragere sau Politica transelor de credit. Conform raportului FMI pe 2002, politica transelor de credit este reprezentata de acordurile de confirmare (utilizate din 1952) ce reprezinta ajutoare financiare pe termen mediu acordate tarilor care inregistreaza dificultati generate de balanta de plati temporare. Obtinerea unei astfel de finantari este conditionata de adoptarea unor masuri care s a conduc a, intr-un termen rezonabil, la eliminarea dificultatilor. Acestea imbraca forma cumpararilor de valuta trimestrial, FMI rezervandu-si dreptul de a analiza acordarea unei astfel de finantari in functie de respectarea condit iilor adoptate. Plafonul anual de care poate beneficia orice tara este de 100% nivelul cotei de participare la constituirea resurselor FMI, dar nu mai mult de 300% (cumulat). Costul aferent acestei finantari este reprezentat de nivelul ratei dobanzii de baza la care se adauga nivelul comisionului aditional ce a fost introdus incepand cu anul 2000 (comisionul adit ional este reprezentat de 100 puncte de baza la o finantare mai mare de 200% cota de participare si de 200 de puncte de baza pentru o suma mai mare de 300%). Ra scumpararea se realizeaza intr-un termen cuprins intre 3 ¼ si 5 ani, tara beneficiara putand sa ramburseze anticipat finantarea (2 ¼ - 4 ani); indiferent de perioada de rambursare, varsamintele trebuie sa se faca trimestrial.

Un alt procedeu se refera la mecanismul largit de creditare (introduse din 1974). Ele reprezint a ajutoare financiare pe termen lung ]n vederea sustinerii reformelor structurale ale tarilor membre ce inregistreaza dificultati de durata ale balantei de plati. Obtinerea unei astfel de finantari este conditionata de adoptarea unui program structural pe trei ani care sa prevada masuri detaliate ce trebuie adoptate in urmatorul an. Finantarea este acordata trimestrial sau semestrial cu conditia respectarii cerintelor impuse de Fond. Ca si transele de, nivelul acestui mecanism nu poate fi mai mare de 100% din nivelul cotei anual, cumulat nivelul acestuia fiind de maxim300%. Rata dobanzii practicate inregistreaza acelasi nivel ca si in cazul transelor de credit, durata de acordate fiind diferita:

4 ½ - 10 ani (rambursarea in conditii normale);

4 ½ - 7 ani (rambursare anticipata), indiferent de durata de rambursare, platile efectuandu-se semestrial.

MECANISME SPECIALE

Daca la nivelul mecanismelor ordinare de finantare ale Fondului Monetar, ajutoarele financiare vizeaza situatia balantei de plati, indiferent de originile si cauzele dezechilibrelor, evidentiindu-se caracterul reversibil sau nu al acestora, mecanismele speciale de finantare ale FMI au fost create pentru a remedia dificultatile inregistrate la nivel de balanta de plat i generate de anumite situat ii particulare (punandu-se accent, in principal pe fluctuat iile puternice ale preturilor materiilor prime si a energiei electrice), situat ii ce-si au originea in evolutia nefavorabila a anumitor indicatori economici specifici.

Astfel, pe parcursul mai multor ani au functionat

Facilitat i de compensare, Finantarea stocurilor tampon, Fondul fiduciar. Pentru a sprijini tarile aflate in tranzitie ( si in special, Rusia) a fost creat in mod temporar Fondul pentru transformari sistemice (in perioada 1993-1994).

In prezent, mecanismele speciale sunt reprezentate de:

facilitatea de rezervasuplimentara(1997):reprezinta ajutorul pe termen scurt acordat tarilor care inregistreaza dificultati ale balantei de plati cauzate de crize inregistrate pe piete. Se acorda doar in cadrul unui acord specific mecanismelor ordinare, fiind necesara adoptarea unui program care sa restabileasca increderea in piata vizata. Finantarea este disponibila pentru un singur an, fa ra a exista vreo limitare in ceea ce priveste suma, cu conditia ca nevoile financiare ale tarii vizate sa depaseasca nivelul finantarii ordinare de care poate beneficia. Rambursarea se realizeaza semestrial, fie in cadrul perioadei obisnuite: 2 - 2 ½ ani, fie anticipat: 1 - 1 ½ ani.

III.2 ASISTENTA TEHNICA DE SPECIALITATE SI INVATAMENT

Fondul Monetar International, Grupul Ba ncii Mondiale, B.E.R.D. etc., ca institutii financiare s i monetare internationale, se angajeaza in actiunea de reglare a sistemelor economice mondial si nationale si printr-o serie de actiuni de asistenta tehnica si de invatamant.

Astfel, F.M.I. asigura asistenta de specialitate pe probleme financiare, juridice, monetare si de schimb valutar, statistice, trezorerie, informatica, prin intermediul unor departamente specializate. Aceasta asistenta se realizeaza prin participarea directa a expertilor Fondului, prin transmiterea de informatii si publicatii, prin instruire.

F.M.I. ofera stagii de perfectionare si documentare la sediul sau din Washington, la Institutul multilateral din Viena si in cadrul Programului Japonia -F.M.I. pentru Asia. F.M.I. publica Rapoarte anuale si ocazionale, Publicatii periodice (cum ar fi Finances & Development), Studii economice si financiare (Perspectivele economiei mondiale, Piata financiara etc.), Carti, Analize economice etc.

Grupul Bancii Mondiale ofera, de asemenea, servicii de asistenta de specialitate pentru proiectarea si realizarea proiectelor de dezvoltare finantate, pentru folosirea eficienta a creditelor, pentru realizarea pro-gramelor de reforma economica etc. Grupul B.M. publica Rapoarte anuale, Studii privind starea lumii, Analize economice periodice, carti.

Reglarea sistemelor mondiale beneficiaza si de asistenta financiara si tehnica din partea unor grupe de state (O.E.C.D., Grupul celor 7, Uniunea Europeana etc.) sau din partea unor guverne, institutii nationale si internationale, banci etc.

IV CONCLUZII

Chiar daca nivelul mondo este departe de interesele individului, starea generala a lumii trebuie cunoscuta. Efectele unor dezechilibre la acest nivel ajung direct si indirect pana la nivelul economiei nationale, al firmei si chiar al individului.

Problemele globale au crescut ca amploare si s-au diversificat de la dezechilibrele economice, la poluare, conflicte locale si regionale, suprapopulare etc.

O simpla masurare a consecint elor aduse economiei mondiale de principalele probleme globale ne duce spre sume importante ce trebuie orientate, prin repartitia financiara, spre zonele si tarile afectate, pentru atenuarea factorilor de baza care genereaza problemele respective.

La alimentarea fluxului financiar cerut de reglarea economiei mondiale trebuie sa contribuie atat institutiile financiar-monetare, cat si tarile dezvoltate.

Institutiile financiare internationale contribuie direct la reglarea economiei mondiale prin instrumente specifice asistentei financiare (creditare, facilitati financiare, ajutoare de urgenta etc.) s i asistentei tehnice de specialitate si de invatamant (in domenii ca moneda si rate de schimb, juridic, finante publice, statistica etc.)

Economia mondiala este caracterizata de existenta, in prezent, a nenumarate dezechilibre, dezechilibre generate de modificarea fluxurilor de potential economic, consecintele acestor dezechilibre reflectandu-se in:

nivelul de trai;

nivelul resurselor financiare pentru dezvoltare;

accentuarea fenomenelor de malnutritie, morbiditate, de crestere a datoriilor externe si interne;

Pe langa aceste aspecte, economia mondiala este dominata si de alte probleme care capata aspecte globale:

epuizarea resurselor materiale si energetice;

suprapopularea globului;

lipsa apei potabile;

drogurile

Toate aceste dezechilibre sunt supuse reglarii prin asistenta financiara si tehnica.

FMI realizeaza programe de finantare /creditare pe termen scurt si lung prin intermediul:

mecanismelor ordinare (vizeaza politica transelor, mecanismul largit de creditare);

mecanismelor speciale

facilitatilor in favoarea tarilor cu venituri reduse.

Banca Mondiala, prin activitatea de sprijin financiar, urmareste: ρ valorizarea resurselor umane ;

dezvoltarea economica viabila;

dezvoltarea sectorului privat si financiar;

experimentarea de noi idei (surse neconventionale de energie, noi tipuri de imprumuturi, rolul intreprinderilor mici si mijlocii)

CERNA, Silviu - FMI, ECONOMIA DE PIATA SI DEMOCRATIA, Piata financiara nr.10/1996.

VACAREL, Iulian - RELATII FINANCIARE INTERNATIONALE, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1995.

www.biblioteca-digitala.ase.ro

F.M.I. - INTERNATIONAL FINANCIAL STATICS;

F.M.I. - BALANCE OF PAYMENTS STATISTICS YEARBOOK;

F.M.I. - Annual report 2007, www.imf.org

World Bank - www.worldbank.org

BERD- www.ebrd.com/country/country/romania/signed.htm