REGLEMENTARI PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT IN SUA

REGLEMENTARI PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT IN SUA

Pana in anii `50 in SUA se utiliza cu precadere metoda impozitului exigibil. Singurele care faceau nota discrepanta erau intreprinderile de distributie a gazului si curentului electric.

Prin normele emise ulterior are loc raspandirea pe o scara tot mai larga a notiunii de impozit amanat, astfel:

prin norma ARB 23 "Accounting for income tax" din decembrie 1944: se limiteaza diferentele temporare numai in cazul amortizarii primelor de emisiune

prin norma ARB 42 "Emergency facilities - depreciation, amortization and income taxes" din noiembrie 1952: are loc cuprinderea in zona diferentelor temporare a amortizarii echipamentului military de interventie rapida

prin norma ARB 43 "Restatement and revision of ARB - chapter 10b - income taxes" : se introduce notiunea de diferente temporare referitoare la amortizarile degresive calculate extra-contabil

prin norma ARB 44 din iulie 1954: notiunea de diferente temporare se refera la ansamblul amortizarilor suplimentare fiscale

NORMA APB 11

prezenta in 1967 atat metoda reportului fix, cat si conceptia extinsa

a fost completata prin norme cu caracter tehnic, destul de complexe pentru practicieni si, deci, foarte mult criticate

in acest caz, provizionul era calculat plecand de la contul de profit si pierdere: cheltuiala fiscala se determina pe baza beneficiului contabil, iar marimea impozitului, pe baza beneficiului fiscal; diferenta era inregistrata la impozite amanate

Sunt emise si opinii in care se arata avantajele conceptiei restranse. De exemplu, prin ARB 23 se da dreptul societatilor sa nu constate impozite amanate atunci cand anularea diferentei temporare nu este prevazuta a se produce intr-un viitor apropiat.

Aceste dispozitii au fost vehement criticate la inceputul anilor `80, in principal, datorita reducerii cotei de impozit, impiedicand societatile americane sa inregistreze "castigul" rezultat din respectiva diminuare.

Astfel, organismul FASB (Financial Acounting Standards Board) procedeaza, in 1982, la o revizuire a acestei norme contabile. Aceasta lucrare se finalizeaza in 1987 prin publicarea normei FAS 96, care trebuia sa inlocuiasca norma APB 11 incepand cu 1989.

NORMA FAS 96

prezinta metoda reportului variabil ca modalitate de calcul a impozitului amanat, pornind de la o abordare bilantiera

limiteaza foarte mult recunoasterea impozitelor amanate activ, prin introducerea unui scadentar al diferentelor temporare

FASB a fost nevoit sa prelungeasca de trei ori data limita de aplicare a acestei norme

aplicarea definitiva a avut loc de-abia in februarie 1992, intrand in vigoare sub numele de FAS 109

NORMA FAS 109

Impozitul amanat este inregistrat in numele tuturor efectelor fiscale viitoare generate de evenimente constatate in conturi (conceptia extensive).

Impozitul amanat este evaluat pe baza regulilor fiscale care sunt aplicabile in momentul in care impozitul va fi efectiv platit sau recuperat (reportul variabil).

Consecintele fiscale ale previziunilor de rezultate viitoare sau ale previziunilor de schimbari de legislatie fiscala trebuie sa ramana fara incidenta asupra calculului impozitelor amanate ale exercitiilor.

Diferente temporare sunt generate de:

venituri impozabile, dupa ce ele au fost contabilizate

● cheltuieli deductibile din punct de vedere fiscal, dupa ce ele au fost contabilizate

venituri impozabile, inainte ca ele sa fi fost contabilizate

● cheltuieli deductibile din punct de vedere fiscal, inainte ca ele sa fi fost inregistrate

alte circumstante care stau la originea diferentelor temporare:

→ reducerea dazei amortizabile fiscale, ca urmare a reevaluarii

→ creditul de impozit a carui constatare este amanata (dacalata)

→ operatii convertite la cursurile istorice

→ cresterea amortizarii fiscale, ca urmare a reevaluarii

→ gruparea de intreprinderi contabilizata pe baza metodei achizitiei

Procesul de calcul presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

(a) identificarea: ● diferentelor temporare si a marimii acestora

● naturii marimii si datei scadentei deficitelor "reportabile" "inainte"

● creditelor de impozit

(b) evaluarea marimii impozitelor amanate pasive relative la diferentele temporare impozabile, prin utilizarea cotei de impozit aplicabile

(c) evaluarea impozitelor amanate active relative la diferentele temporare deductibile si la reporturile deficitare, prin utilizarea cotei de impozit aplicabile

(d) evaluarea impozitelor amanate active relative la creditele de impozit reportabile "inainte"

(e) reducerea marimii activelor de impozite amanate printr-un provizion, daca, in functie de elementele probante, este mai probabil decat impozabil (probabilitate mai mare de 50%) ca, partial sau total, creanta de impozite amanate sa nu fie recuperate; marimea provizionului trebuie sa fie suficienta pentru a reduce valoarea creantei de impozite la nivelul unei marimi, astfel incat sa fie mai prodabil decat improbabil de recuperat

Metodele de calcul folosite sunt:

● utilizarea posibilitatilor oferite de regulile fiscale pentru previziunea anilor in cursul carora diferentele temporare vor influenta asupra impozitului platit

● determinarea efectului schimbarii de legislatie fiscala asupra rezultatului perioadei in cursul careia a fost decisa schimbarea

Impozitul amanat pe termen scurt provine din diferentele temporare care

vor genera un efect de impozit in cursul anului urmator si care vizeaza un activ sau un pasiv clasificat in categoriile elementelor pe termen scurt

Compensarea impozitelor amanate este interzisa pentru impozitele amanate ce corespund impozitelor datorate sau de primit altor/de la alte state.

Componentele cheltuielilor sau veniturilor referitoare la impozit trebuie sa fie indicate in contul de profit si pierdere sau in anexa:

● impozitul de platit sau de primit

● impozitul amanat

● creditele de impozit

● subventiile statului, in masura in care ele au fost constatate ca o reducere a cheltuielilor cu impozitul

● economiile de impozit ce provin de la imputarea deficitelor anterioare

● ajustarile de impozite amanate, ce provin din schimbarile de legislatie fiscala

Anexa trebuie sa mentioneze:

● motivele pentru care cheltuiala cu impozitul aferent exercitiului este diferita de cheltuiala teoretica privind impozitul

● valorile si datele scadentarelor aferente pierderilor si creditelor de impozit reportabile

Ca si in cazul normei internationale, abordarea americana este una bilantiera. Activele si pasivele de impozite amanate sunt recalculate la sfarsitul fiecarei perioade pentru toate diferentele temporare ce exista intre valorile contabile si fiscale ale elementelor de active si pasiv

Pentru orice marime de impozit amanat activ a carui probabilitate de realizare este mai mica de 50%, este necesar un provizion pentru depreciere.

Activele si pasivele de impozit amanat referitoare la aceeasi entitate fiscala si la aceeasi jurisdictie fiscala trebuie sa fie compensate atunci cand scadenta inversarii lor este identica. Valorile reziduale trebuie sa fie prezentate in bilant, distingand in acest sens partea pe termen scurt de partea pe termen lung.