SITUATIA INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE IN ROMANIA

1. APRECIERI CU PRIVIRE LA CADRUL LEGISLATIV

Prin crearea Ministerului Integrarii Europene, in ianuarie 2001, ca institutie coordonatore a pregatirii aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, Guvernul Romaniei a consolidat baza institutionala necesara pentru conducerea, acelerarea si desfasurarea eficienta a procesului de aderare.

In vederea stimularii investitiilor straine directe, a fost adoptata Legea nr. 332 din 29 iunie 2001, privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 356 din 3 iulie 2001. Acest act normativ vizeaza investitiile directe de peste 1 milion de dolari USD, care pot fi efectuate in toate domeniile de activitate, cu exceptia sectoarelor financiar, bancar, de asigurari – reasigurari, precum si a celor reglementate de legi speciale, cu respectarea urmatoarelor conditii:

sa nu incalce normele de protectie a mediului inconjurator;

sa nu aduca atingere intereselor de securitate si aparare nationala ale Romaniei;

sa nu dauneze ordinii, sanatatii sau moralei publice.

Prin aceasta lege s-a instituit un cadru juridic stabil, echilibrat, nediscriminatoriu, nebirocratic si eficient care asigura[1]:

stimularea investitorilor romani si atragerea investitorilor straini;

garantarea stabilitatii si coerentei cadrului legislativ privind investitiile directe;

aplicarea uniforma a legislatiei economice in favoarea mediului de afaceri si garantarea investitiei;

aplicarea efectiva a conventiilor internationale in materie de investitii straine, la care Romania este parte.

De asemeni, prin Legea nr. 390 din 13 iunie 2002, a fost infiintata Agentia Romana pentru Investitii Straine, ca unica institutie de informare si promovare a investitiilor straine directe din Romania. Autoritatii Romane pentru Investitii ii revine sarcina de a raspunde de aplicarea politicii Guvernului pentru promovarea si atragerea investitiilor straine directe. Astfel, ea coordoneaza elaborarea acestor strategii si programe, colaborand cu ministerele si autoritatile publice locale. Ea vegeaza la respectarea regulilor privind investitiile straine si acorda la cerere, asistenta de specialitate investitorilor straini.

Factorul fiscal poate produce un efect atat de grav, incat el singur ar fi de ajuns sa impiedice liberalizarea pietei.

Incidenta este tripla:

produce efect in ceea ce priveste locul investitiei efectuate de investitor;

dirijeaza investitorul catre anumite tipuri de investitii (valori cu venituri fixe sau variabile etc.), ceea ce corespunde unei veritabile optiuni economice;

influenteaza modul de investitie (direct sau prin intermediar).

2. EVOLUTIA VOLUMULUI VALORIC AL INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE

Investitiile straine directe in Sud-Estul Europei au inceput sa creasca in 2003 si in urmatorii doi ani, determinate de marile afaceri consecinta a privatizarilor, volumul valoric triplandu-se, la 11 bilioane $ USA.

Cele doua tari din Sud-Estul Europei (Romania si Bulgaria), care urmeaza sa se integreze in Uniunea Europeana in 2007, impreuna au cumulat mai bine de 1/5 din totalul regiunii si mai bine de 70% din subtotalul Sud-Estului European in privinta ISD.

Distributia fluxurilor investitiilor straine directe, impartite pe economiile regionale, ramane stabila, cu exceptia Romaniei, care are o crestere brusca a fluxului ISD atras si a Serbiei si Muntenegru care inregistreaza o rata inferioara anului 2003. Cu un an inainte de adrearea la Uniunea Europeana, tarile candidate (Romania si Bulgaria), devin un principal recipient al investitiilor straine directe.

In 2004, Romania a atras ISD intr-un volum valoric mai mare decat a cinci tari din partea vestica a Europei sau decat o subregiune (cuprinzand Albania, Bosnia si Herzegovina, Croatia, Macedonia, Serbia si Muntenegru) la un loc.

In Romania, nivelul record al ISD artase in 2004 (5 bilioane $), au fost rezultatul partial al pivatizarilor, prin vanzarea companiei de petrol „PETROM” concernului OMV (Austria). Sunt deasemeni, importante cresteri ale ISD in proiecte greenfield.

Investitiile straine atrase de Romania in 2005, raman ridicate, undeva in jurul a 6 bilioane $, pentru al doilea an consecuti Acest flux continua sa fie influentat de procesul lent al privatizarii. Oricum, nivelul inalt al ISD atrase include considerabile investitii de tip “ greenfield” si extinderi ale prioectelor de investitii deja incepute, in special in domeniul productiei industriale si al sectorului serviciilor.

Fluxuri ale ISD in perioada 2001 - 2005

Bilioane $

Sursa: IMF Balance of Payments Statistics and national sources consistent with this database

Romania intra in topul primelor 25 cele mai atractive locatii ISD. Ca si evolutie valorica a ISD, in viitor am putea avea cresteri comparabile cu cele din economia Indiei sau a Chinei.

Romania va atinge in 2006 un nou record absolut in privinta volumului de capital strain atras in economie de peste 6,5 bilioane $, apreciaza specialisti ai Agentiei Romane pentru Investitii Straine (ARIS).

Cresterile de capital social subscris din 2005 arata ca Romania este o destinatie din ce in ce mai atractiva pentru investitorii straini prin apropiata aderare la Uniunea Europeana. Aceasta tendinta va fi mentinuta si in 2006, cand se preconizeaza ca Romania va atinge un nou record absolut in ceea ce priveste volumul de capital strain direct atras, de peste peste 6,5 bilioane $. Aceasta se explica prin imbunatatirea mediului de afaceri, coroborat cu efectele introducerii cotei unice de impozitare si atitudinea pozitiva a partenerilor straini fata de Romania.

In perioada ianuarie-iulie 2005, investitiile straine directe au atins un volum de 750 milioane $ la un numar total de 56 proiecte, fata de 40 proiecte in aceeasi perioada a anului 2004, ce au insumat o valoare de 628 milioane $ . Comparativ cu perioada ianuarie-iulie 2004, numarul de proiecte a crescut cu 16 in perioada ianuarie-iulie 2005,  iar valoarea investitiilor cu 132 milioane $ .

Din cele 56 de proiecte inregistrate in perioada 1.01.2005-31.07.2005, 35 sunt proiecte de tip greenfield, avand o valoare de 285 milioane $ , iar 21 sunt proiecte de tip brownfield si cumuleaza o valoare de 465 milioane $. Cele mai multe proiecte de investitii au fost inregistrate in Regiunea de Dezvoltare Bucuresti Ilfo

Agentiile de Dezvoltare Regionala au inregistrat, in perioada 1 octombrie 2001 - 30 decembrie 2005, un numar de 445 proiecte de investitii a caror valoare depaseste un milion dolari, investitorii primind astfel facilitati conform Legii 332/2001 privind investitiile directe cu impact semnificativ in economia romaneasca, informeaza un comunicat al Agentiei Romane pentru Investitii Straine (ARIS) Valoarea totala angajata pe aceste proiecte este de peste 5 miliarde dolari, participarea straina reprezentand 3,618 miliarde dolari, respectiv 70,23% din totalul general. Dintre acestea, pana in 2005 au fost finalizate un numar de 261 proiecte de investitii, in valoare de peste 2,4 miliarde dolari.

Dintre investitorii straini, in conformitate cu prevederile Legii 332/2001 in perioada 1.10.2001-30.12.2005, investitorii din Olanda ocupa primul loc, cu investitii in valoare de 1.148 miliarde $, reprezentand 22,29% din totalul investitiilor, urmati  de cei din Austria cu 668 milioane $, respectiv 12,97% , din Franta cu 404 milioane $, respectiv  7,84% din totalul investitiilor si din R.F. Germania cu 298 milioane $, respectiv 5,38 % din totalul investitiilor.

Cele mai multe investitii au fost inregistrate in

1.      Regiunea de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov - 267 proiecte, cu o valoare angajata de 3.453 milioane $, reprezentand 62,24% din totalul investitiilor, din care investitii straine de 2.497 milioane $, reprezentand  45,00%, din totalul general.

2.      Regiunea de Dezvoltare - Centru (judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures, Sibiu,) - un numar de 78 de proiecte de investitii, cu o valoare angajata de 778 milioane $, reprezentand 14,02%,  din care investitii straine 465 milioane $, reprezentand 8,38% din totalul general.

3.      Regiunea de Dezvoltare – Sud-Muntenia (judetele Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu), - un numar de 35 proiecte de investitii, cu o valoare angajata de 491  milioane $, reprezentand 8,85% din  care investitii straine de 368 milioane $, reprezentand 6,64% din totalul general.

Cea mai importanta componenta a investitiilor straine directe atrase de Romania au fost participatiile la capital reprezentand 35,7% din volumul total de ISD (1,244 miliarde €), imprumuturile acordate de compania mama structurilor afiliate din Romania, reprezentand 35,6 % din volumul total de ISD (1,239 miliarde €) si precum si componenta profit reinvestit, reprezentand 28,7 la suta din volumul total de ISD ( 1 miliard €).

Potrivit statisticilor, in primele zece luni ale anului trecut in Romania au fost inregistrate un numar de 9.617 noi societati comerciale cu participare straina, in crestere cu 17,6 % fata de perioada similara a anului trecut. Capitalul social subscris de acestea a inregistrat o crestere de 54,54%, valoarea acestora cifrandu-se la 1,934 miliarde euro

Conform datelor Oficiului National al Registrului Comertului ONRC), in luna ianuarie 2006, s-au inregistrat 881 de companii, iar capitalul social subscris cu participare straina la capital - indicator care exprima valoarea totala a aporturilor, in numerar si in natura, subscrise de asociati la constituirea societatii, precum si la majorarea capitalului social in cursul existentei societatii comerciale a fost de 105,6 milioane €.

Valoarea totala a investitiilor straine directe (ISD) in Romania se va ridica la 9 miliarde de euro fata de 5,2 miliarde € in 2005, Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS) prognozand pentru 2006 fluxuri de ISD de 6,2 miliarde euro, fara a include incasarile din privatizarile BCR si CEC.

Romania a ocupat in 2005 al treilea loc intr-un top al investitiilor straine directe (ISD) realizate in tarile din Europa Centrala si de Est, cu o valoare totala a investitiilor de 5.197 de milioane euro. In ceea ce priveste zonele care au atras cele mai multe investitii, in Regiunea de Dezvoltare Bucuresti - Ilfov s-au inregistrat 2.704 milioane USD , in timp ce Regiunea de Dezvoltare Centru a atras  456 milioane USD, iar Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia 493 milioane USD. In primul trimestru al anului curent, cea mai importanta componenta a investitiilor straine directe atrase de Romania a fost componenta 'alte capitaluri', adica imprumuturi acordate de compania mama structurilor afiliate din Romania (729 milioane de euro) urmata de 'profitul reinvestit' (534 milioane) si 'participatii la capital' (457 milioane).  (A. Stefan)

3. Domenii spre care s-au indreptat I.S.D.

Investitiile straine directe atrase in industrie in Sud-Estul Europei sunt mai bine reprezentate mai ales in industria prelucratoare in Romania pentru perioada 2003 – 2004. In Romania, predomina numeric investitori din Italia si Spania, ei axandu-se pe cateva sectoare de activitate.

Romania ofera oportunitati de achizitii in urma liberalizarii in domeniul electric si al gazului. E.On Energie (Germania), Enel (Italia) si CEZ (Republica Ceha), au actiuni pe piata de distributie.

Investitorii sunt atrasi de Romania datorita rezervelor sale de petrol si gaze naturale, de industria de prelucrare a petrolului dezvoltata. Achizitionarea PETROM de catre OMV (Austria), fiind considerata cea mai mare privatizare post-comunista.

Gaz de France recent a castigat oferta celui mai mare distribuitor si furnizor de gaz din Romania „ DISTRIGAZ SUD „. Anticipand, privatizarea generatorilor de energie, „ TERMOELECTRICA „ si „ HYDROELECTRICA „, ar putea trezi interesul investitorilor.

Tara noastra atrage investitori in domeniul electronic, furniturilor, iar lupta pentru plasamentul unei investitii este acerba, Romania beneficiind din plin de costuri de productie scazute si de forta de munca calificata.

Structura ISD in Romania se incadreaza in tendinta manifestata la scara globala, participatiile la capital avand cea mai mare pondere in fluxul de ISD atras atat de tarile dezvoltate, cat si de cele in curs de dezvoltare. In economiile care acorda facilitati fiscale pentru profitul reinvestit, ponderea sa in totalul ISD este mai important.

Printre cele mai importante majorari de capital efectuate de investitorii straini au inregistrat la Distrigaz Nord (57,24 milioane euro), Alro Slatina SA (40,5 milioane euro), Banca Romaneasca (27,1 milioane euro), etc.

In privinta zonelor de interes pentru investitorii straini, reprezentanta ARIS a subliniat ca investitiile si oportunitatile de afaceri in Romania au tendinta sa se concentreze intr-un numar restrans de zone. Numai in Bucuresti se concentreaza 20 % din totalul IMM-urilor din tara si au fost atrase peste 50% din investitiile straine directe (ISD). Acest fapt a explicat ca cel mai mare numar de societati comerciale cu participare straina revin dominant Regiunii Bucuresti-Ilfov (peste 50 %), urmat de regiunile din vestul tarii, nord-vest si centru, in timp ce din punct de vedere al valorii capitalului subscris, dupa Bucuresti se situeaza Regiunile mai slab si mai tarziu industrializate (Sud-Muntenia si Sud-Est). In cazul acestora din urma, explicatia se afla in faptul ca in aceste regiuni, numeroase proiecte de investitii au fost realizate de la zero, din cauza lipsei sau insuficientei infrastructurilor specifice mediului economic.

Anul 2005 este primul an cand contributia in ceea ce priveste ISD a fost adusa de investitii greenfield, ceea ce denota o crestere economica sanatoasa si orientarea fluxului investitional pe investitii cu impact economic si social.

Pentru 2006 sunt prognozate investitii straine directe de 6,8 miliarde euro, in conditiile in care in primul trimestru al acestui an au fost inregistrate valori de 1,72 miliarde euro, cu 128 % mai mult decat in perioada similara a anului trecut, cand s-au inregistrat 754 milioane euro. 'Daca in 2004 ponderea importanta din cele 5,183 miliarde euro a fost detinuta de privatizarea OMV-Petrom, in cifrele anului 2005 nu avem privatizari de asemenea dimensiuni', a spus presedintele ARIS

Firmele care au inregistrat proiecte de investitii cu cele mai ridicate valori, conform Legii nr. 332/2001, in luna iunie 2005, sunt:

Societatea Nationala de Radiocomunicatii S.A. cu proiecte de investitii in domeniul telefoniei, telegrafiei si transmisiei de date;

MOBIFON S.A. care a investit in proiecte de activitati din domeniul telefoniei;

HOLCIM S.A., cu proiecte de investitii privind construirea unor statii de betoane ecologice.

2006 va fi anul investitiilor in Romania. Vor fi facute investitii importante in domenii precum sanatatea, invatamantul sau agricultura. „Opt spitale regionale universitare vor fi amplasate in centrele universitare din tara si exista programul national privind investitii ce trebuie realizate in 20 de spitale de urgenta din capitalele de judet“, a spus premierul Tariceanu. Potrivit acestuia, au mai fost luate in discutie si inceperea proiectului national privind campusurile scolare, proiectul national privind constructia de camine si reabilitarea caminelor existente. Tariceanu a mai spus ca sunt vizate investitii in domeniul agriculturii, un exemplu fiind Programul „Fermierul“, „care are menirea de a transforma agricultura romaneasca intr-o agricultura performanta si competitiva“.

Pentru sprijinirea exportatorilor s-a realizat marirea capitalului social al Eximbank. Un proiect interesant, concretizat recent, este Punctul National de Contact pentru aplicarea Recomandarilor OCDE din Ghidul pentru Intreprinderi Multinationale'

Pentru a sprijini cresterea competitivitatii sectorului IMM, bugetul alocat Agentiei Nationale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie pe anul 2006 a crescut cu 2,5 ori fata de valoarea din 2005, pentru programe eligibile pe fonduri structurale (investitii, incubatoare de afaceri, instruire si consultanta, promovarea exportului, fonduri de garantare).

Principalele domenii in care s-a investit, sunt:

·         telecomunicatiile, 57 proiecte cu o valoare angajata de 1.306 milioane USD, reprezentand 23,54% din totalul investitiilor,

·          serviciile, 60 proiecte cu o valoare angajata de 669 milioane USD, reprezentand  12, 05% din totalul investitiilor,

·         industria lemnului, celulozei si hartiei, 22 proiecte cu o valoare angajata de 657 milioane USD, reprezentand 12,05%  din totalul investitiilor,

·         comert, 834 proiecte  cu o valoare angajata de 524 milioane USD, reprezentand 9,44% din totalul investitiilor,

·         industria energetica, 23 proiecte cu o valoare angajata 436 milioane USD, reprezentand  8,00% din totalul investitiilor,

·         industria constructoare de masini, 39 prioecte cu  o valoare angajata de 423 milioane USD, reprezentand 7,63 de% din totalul investitiilor,

·         constructii si materiale de constructii, 37 proiecte cu o valoare angajata de 330 milioane USD, reprezentand 5,94% din totalul investitiilor,

·         industria electronica si electrotehnica, 15 proiecte cu o valoare angajata de 232 milioane USD, reprezentand 4,18% din totalul investitiilor,

·         industria metalurgica, 16 proiecte cu o valoare angajata  de 209 milioane USD, reprezentand  3,77% din totalul investitiilor.

Dintre proiectele inregistrate mentionam:

·         telecomunicatii  -  MOBIFON  va investi 30 mil. USD pentru imbunatatirea capacitatii de transmitere si prelucrare voce si date si a modului si capacitatii de facturare;

·         agricultura  -  MONSANTO ROMANIA va investi 27 mil. USD pentru construirea unei unitati de captare si uscare seminte  la  Sinesti Jud. Ialomita ;

ind. electronica si electrotehnica  -  MARQUARDT SCHALTSYSTEME va investi 23,294 mil. USD in productia de sisteme electromecanice si electrice de schimbatoare pentru industria automobilistica;

·         comert cu autovehicule -  PORSCHE ROMANIA va investi 7,872 mil. USD, intr-un ansamblu Showroom, service auto, punct trafo, localizat in Comuna Chiajna, Judetul Ilfov;

·         constructii si materiale de constructii   -  ANA HOLDING va investi 4,965 mil. USD in lucrari de constructii montaj si instalatii pentru constructii birouri;

industria constructoare de masini  -  MEHID GALATI va investi 1,332  mil. USD in productia de piese si  accesorii pentru autovehicule si motoare de autovehicule;

·         servicii imobiliare  -  TERIMOB INVEST – va investi 4,850 mil. USD in constructia unui imobil de birouri in Cluj Napoca.

Domeniile catre care ar trebui atrase pe viitor investitiile straine directe, ar impune efectuarea unui studiu cu privire la obiectivele economice, in vederea realizarii carora se impune atragerea de capital strain. Este necesara stimularea investitiilor in sectoare ale economiei unde inca mai exista infrastructura insuficient utilizata. Deasemeni, este de dorit ca domeniile cu tehnologie de ultima ora sa fie atrase catre economia romaneasca.

CONCLUZII :

Existenta unui potential impact pozitiv al investitiilor straine directe (ISD) asupra competitivitatii tarilor receptoare este unanim recunoscuta, fie ca este vorba despre firme investitoare, autoritati ale unor state-gazda, analisti ai fenomenului. Prezentarea coordonatelor unui astfel de impact face obiectul a numeroase studii si lucrari de specialitate. Realizarea unui important transfer de resurse productive (capital financiar, tehnologie, expertiza manageriala si de marketing), deschiderea accesului la noi piete, restructurarea activitatii la nivel microeconomic, generarea unor efecte de demonstratie si antrenare in restul economiei, la nivelul firmelor locale beneficiare sau furnizoare ale filialelor straine, dirijarea de venituri sporite la bugetul statului sub forma de taxe si impozite, impulsionarea exporturilor constituie tot atatea coordonate de-a lungul carora sunt prezentate si exemplificate efectele pozitive ale ISD in economiile receptoare. Divergentele incep, insa, imediat ce se renunta la termenul potential. Aceasta deoarece adeptii neconditionati ai neoliberalismului economic vor sustine efectivitatea unui impact pozitiv indiferent de conditii, probandu-l cu exemple, antiglobalistii vor respinge a priori un astfel de impact, in vreme ce pe o a treia pozitie se vor situa acei analisti care considera ca judecatile trebuie formulate numai pe baza examinarii caz cu caz a diferitelor situatii concrete. Cu alte cuvinte, conform acestui din urma curent de gandire, nu pot fi trase concluzii transante, cu valabilitate generala, cu privire la efectele ISD, acestea diferind in functie de modul de intalnire intre capabilitatile, interesele si strategia firmei investitoare, pe de o parte si nivelul de dezvoltare, caracteristicile mediului economic si politicile specifice statului receptor, pe de alta parte.

 Fundamentarea teoretica a rolului ISD in restructurarea macroeconomica a tarilor-gazda este regasita, in campul de analiza al subcapitolului privind globalizarea si investitiile straine directe. Este subliniat caracterul profund dinamic al globalizarii, aratand ca ea devine tot mai putin o problema de maximizare a rezultatelor in cadrul unor constrangeri stricte si tot mai mult dependenta de capacitatea statelor de a genera acel mediu si a firmelor de a actiona in acea maniera care sa conduca la imbunatatirea calitatii factorilor, la cresterea productivitatii in utilizarea lor, la crearea de noi factori.

Generarea de ISD reprezinta o dovada a competitivitatii unui sector economic; dar si receptarea de ISD constituie un indiciu al viabilitatii procesului investitional  intr-un anumit domeniu. Cu alte cuvinte atat generarea, cat si receptarea de ISD, este drept ca in proportii diferite, constituie o masura a competitivitatii unei natiuni.

Strategiile de expansiune a companiilor multinationale evidentiaza mobilitatea si adaptabilitatea pe care marile companii au dobandit-o in perspectiva dezvoltarii lor profitabile. Simultan, statele isi modifica si ele pozitia de negociere in raport cu CMN, functie de interesele pe care le au.

Campului explicativ al ISD si productiei in strainatate, cauta motivatia fluxurilor investitionale in existenta la nivelul firmei investitoare a unor avantaje, de competitivitate (avantaje de monopol sau oligopol, inclusiv cele de natura tehnologica, accesul privilegiat la surse de finantare sau la retele de furnizori etc.) sau de internalizare, respectiv avantaje care decurg din operarea intr-o structura organizatorica si de proprietate unica. Pe baza unor astfel de avantaje, firmele straine pot mai mult decat sa surmonteze dificultatile impuse de operarea intr-un mediu strain, facand fata concurentei locale si fiind profitabile. Argumentul eficientei firmelor cu participare de capital strain este si mai pertinent in cazul ISD motivate de costul factorilor, intrucat in aceste situatii, piata internationala este cea care verifica si valideaza competitivitatea produselor realizate

Statul poate interveni prin politica fiscala regland fluxurile I.S.D. in sensul atragerii lor sau a restrictionarii . Ipoteza de la care pornim –ipoteza pe care ne propunem s-o evaluam in vederea acceptarii sau respingerii– este aceea ca Romania se afla in primul stadiu de dezvoltare a avantajelor sale competitive, cel in care acestea sunt determinate de dotarea cu factori de productie si de costurile mai scazute ale acestora, stadiu in care ISD se orienteaza, conform lui Porter si Dunning, spre domeniile productiei primare si spre cele de prelucrare bazate pe forta de munca ieftina, putand juca un rol important in ridicarea performantei economice si in ameliorarea calitatii factorilor de productie. Sistemul economiei de comanda a dispus in prea putina masura de mecanismele care permit crearea factorilor de productie specializati. Lipsa competitiei interne, restrictionarea pana la anulare a rolului cererii in economie-pentru a nu mai pune in discutie eventuala presiune exercitata asupra producatorilor de o cerere sofisticata-, alocarea resurselor pe criterii noneconomice, lipsa motivatiei si a informatiei, toate acestea au condus la avantaje competitive nationale bazate exclusiv pe costul factorilor si localizate in segmente standardizate de piata.

Masurile fiscale pe care Romania le-a pus in practica sunt menite atragerii investitiilor straine directe. Esential insa nu este volumul ISD ci calitatea acesora. Este de dorit pe de o parte, ca masurile fiscale de curand luate de catre Guvernul Romaniei sa nu se concretizeze in dezechilibre la nivelul bugetului . ISD-urile ar trebui orientate prin diverse forme ( stimulente fiscale, facilitati la amortizari, etc. ) catre sectoarele de activitate economica care necesita infuzie de capital, tehnologie si chiar de noi strategii de management, precum si catre zonele mai putin dezvoltate din punct de vedere economic.

Presupun ca perioada imediat urmatoare finalizarii marilor privatizari, se va caracteriza printr-o stagnare sau un regres al fluxurilor ISD atrase. Insa, printr-un sistem fiscal clar, fara prea multe si frecvente modificari legisaltive care sunt menite sa creeze o senzatie de ambiguitate si sa slabeasca increderea potentialilor investitori, in peisajul economic romanesc ar putea compensa.