Relatiile Romaniei cu Fondul Mometar International si Banca Mondiala

Relatiile Romaniei cu Fondul Mometar International si Banca Mondiala

Romania a devenit membra a Fondului Monetar International la 15 decembrie 1972. Participarea Romaniei la Fondul Montar Iinternational se ridica la 1.030,2 milioane DST sau 0,48% din cota totala. Puterea de vot a Romaniei este de 10.552 voturi sau 0,49% din total.

Rominia a acceptat obligatiile prevazute in Articolul VIII ale Statutului FMI referitor la convertibilitatea de cont curent la 25 martie 1998.

Biroul Reprezentantei Rezidente in Romania desfasoara o gama larga de activitati in scopul de a contribui activ la implementarea recomandarilor de politica economica ale Fondului de catre autoritati, cat si la mentinerea unei stranse legaturi intre sediul central al FMI si autoritatile din Romania.

Biroul se ocupa cu:

Explicarea opiniilor Fondului in chestiuni legate de politici si consilierea autoritatilor romane in implementarea programelor macroeconomice incheiate cu FMI, in principal in contextul solicitarii Romaniei pentru sprijin financiar din partea Fondului (cum ar fi acordurile stand-by). Aceasta activitate implica o stransa colaborare si consultare atat cu institutii guvernamentale cat si cu sediul central al FMI.

Schimburi de opinii cu misiunile rezidente ale Bancii Modiale, Uniunii Europene, BERD, agentiile Natiunilor Unite, precum si cu ambasadele tarilor membre ale FMI, pentru a asista autoritatile din Romania in implementarea unui program macroeconomic coerent si cuprinzator.

Monitorizarea evenimentelor si a evolutiei economice in scopul de a ajuta la evaluarea performantelor financiare si economice ale programelor si politicilor macroeconomice ale Guvernului.Biroul se bazeaza  pe o gama larga de surse de informare, care includ Banca Nationala a Romaniei, Ministerul Finantelor si Comisia Nationala de Statistica.

Biroul Reprezentantei Rezidente a FMI joaca un rol important in asigurarea transparentei politicilor FMI in Romania. Biroul este disponibil pentru intalniri cu oamenii de afaceri romani si straini, reprezentanti din domeniul bancar si pentru schimbul de opinii referitoare la economia romaneasca si politicile economice. Reprezentantul Rezident este singurul purtator de cuvant al Fondului in Romania si este disponibil pentru contacte periodice cu ziaristii. In acest context, Reprezentantul poate face declaratii de presa si poate participa la interviuri de presa si televiziune, prezentand viziunea Fondului in probleme legate de economia romaneasca. Mai mult decat atat, Reprezentantul Rezident al FMI participa ocazional la conferinte si intalniri organizate de institutii publice, organizatii financiare internationale, organizatii neguvernamentale, sindicate si alte grupari in care se dezbat probleme generale de macroeconomie si referitoare la economia romaneasca. Biroul nostru este, de asemenea, gata sa colaboreze cu universitati si institute economice interesate in activitatea desfasurata de FMI. Biroul Rezident acorda, totodata, o atentie deosebita posibilitatilor de instruire profesionala care contribuie la intelegerea si tratarea de catre participanti a problematicii FMI. In acest sens, Reprezentantul Rezident al FMI participa la preselectia candidatilor care solicita participarea la cursuri si seminarii organizate de FMI si Joint Vienna Institute.

FMI are un rol bine definit in economia Romaniei, acela de-a crea un sistem financiar si monetar puternic si de-a incuraja dezvoltarea economica durabila.

Strategia de Asistenta pentru Romania (CAS) a fost prezentata Board-ului Bancii Mondiale pe data de 19 iunie 2001. CAS defineste serviciile de creditare si de consultanta ale Bancii, ce se bazeaza pe prioritatile guvernului de reducere a saraciei si de aderare la Uniunea Europeana si dezvolta activitatile initiate sub egida Cadrului Largit de Dezvoltare, pentru care Romania a fost una din tarile pilot. Aproape o jumatate din programul de creditare pentru exercitiile financiare2002-2004 este reprezentat de imprumuturile de ajustare. Au fost schitate doua scenarii de imprumut distincte. In scenariul pesimist in care Romania ar demonstra un mers ezitant al reformei, sprijinul Grupului Bancii Mondiale ar fi redus semnificativ la nivelul de 60 de milioane USD in perioada programului pentru exercitiile financiare 02-04, activitatile fiind concentrate pe cateva interventii directionate catre reducerea saraciei. Totusi, Romania a ramas cu succes in cadrul scenariului optimist de creditare, conform caruia Banca a prevazut angajamente de pana la 995 de milioane de dolari pe durata exercitiilor financiare2002-2004, fata de 600 milioane dolari in perioada exercitiilor financiare 98-00. Acest lucru reflecta indeplinirea obiectivelor scenariului optimist, printre care progresul in stabilirea unui climat macroeconomic care sa conduca la scaderea inflatiei si la o crestere sustenabila, precum si la progresul problemelor structurale, cum ar fi privatizarea, asa cum a fost initiata in cadrul PSAL 1, initierea privatizarii si procesului de restructurare pentru un numar de societati mari de stat ramase, incheierea unui acord asupra planului si programului de reducere a arieratelor la energie electrica, acordul asupra metodei si termenului de privatizare a Bancii Comerciale Romane si a CEC, imbunatatirea sectorului financiar, a cadrului legal si de supraveghere, acordul asupra strategiei anticoruptie si aprobarea legislatiei pentru asistenta sociala.

Scenariul optimist infatiseaza un program de reforme structurale si sectoriale accelerate care vor deschide drumul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Prima etapa a acestui program a fost lansata odata cu aprobarea programului PSAL 2 de catre Board-ul Bancii in septembrie 2002 si inaintarea Raportului asupra Institutiilor si Cheltuielilor Publice (PEIR) in luna iulie 2002. In cea de-a doua etapa ce va urma PSAL 2, Banca va oferi sprijin printr-o serie de Imprumuturi de Ajustare Programatica (PAL), concentrandu-se asupra reformelor institutionale si de administrare, incheierea programului de privatizare, punerea in aplicare a recomandarilor din Documentul de Strategie in domeniul energetic si al infrastructurii si imbunatatirea mediului de afaceri, precum si a Evaluarii Financiare a tarii.

Banca Mondiala este activa in Romania din 1991 si a construit un portofoliu de 35 de operatiuni finantate de Banca, cu un angajament total in valoare de 3,5 miliarde USD. Portofoliul din Romania este al doilea ca marime din Europa si Asia Centrala in ceea ce priveste numarul de proiecte si pe locul patru in ceea ce priveste angajamentul total. La data de 30 septembrie 2002, portofoliul activ este de 19 proiecte cu un total net al angajamentelor de 1.032,5 milioane USD si cu un sold total nealocat de 508,3 milioane USD. Distribuirea pe sectoare a angajamentelor nete este dominata de energie si infrastructura (58 de procente, sapte proiecte) si sectoarele sociale (28 de procente, de asemenea sapte proiecte).

Calitatea portofoliului Bancii in Romania s-a imbunatatit constant in ultimii cativa ani. In timp ce indicatorii globali de performanta sunt pozitivi, cateva probleme comune de punere in aplicare persista. Acestea includ: nevoia de a acorda o atentie speciala dezvoltarii capacitatii de monitorizare si evaluare; nevoia de a alinia cerintele de raportare financiara la cele mai bune practici internationale si nevoia de a intari procesul de stabilire a prioritatilor bugetare de catre Guvern, pentru a asigura alocarea fondurilor din cadrul imprumutului BIRD si finantarea echivalenta, pentru a obtine un impact maxim de dezvoltare de la portofoliul Bancii.

IFC a dedicat resurse substantiale pentru punerea in aplicare a strategiei menite a avansa reforma structurala, a sprijini dezvoltarea pietelor de capital si a infrastructurii (utilitati si telecomunicatii) si a oferi sprijin societatilor mici si mijlocii. Pana in prezent, IFC a aprobat peste 200 milioane USD in cadrul a 25 de proiecte totalizand peste 950 de milioane USD (printre care proiecte regionale care investesc in Romania). In plus fata de investitii, IFC s-a angajat la un numar de proiecte de consultanta menite sa sprijine privatizarea si restructurarea marilor intreprinderi de stat, utilitatile publice si sectorul sanatatii. Gradul de succes pe care IFC il va obtine va depinde intr-o oarecare masura de special cu privire la transparenta in privatizarea intreprinderilor, reforma sectorului bancar si a celui financiar, restructurarea si dereglementarea sectorului energetic, dezcentralizarea fiscala, privatizarea terenurilor si continuarea reformei in sectorul agricol, accesul la invatamant de calitate in zonele rurale si reforma sistemului de pensii pentru a asigura durabilitatea in contextul imbatranirii populatiei. Succesul va depinde, in final, si de capacitatea Romaniei de a atrage investitii straine directe.