Rolul Bancii Nationale a Romaniei in aderarea si integrarea Romaniei in UE si in structurile financiare ale acesteia

Rolul Bancii Nationale a Romaniei in aderarea si integrarea Romaniei in UE si in structurile financiare ale acesteia

Procesul de aderare a Romaniei al UE a antrenat implicarea activa a Bancii Nationale a Romaniei, aceasta actionand in acord cu demersurile Romaniei in ceea ce priveste adaptarea economiei romanesti din punct de vedere institutional, structural si operational conform aquis-ului comunitar. Prin aceasta actiune, BNR si-a propus pe de o parte, sa obtina o coordonare mai eficienta si mai transparenta a procesului de preluare a aquis-ului comunitar in domeniile specifice acesteia, iar pe de alta parte centralizarea operatiunilor de monitorizare a angajamentelor sumate de BNR prin Acordul European si prin documentele de pozitie intocmite pentru capitolele de negociere specifice domeniului de competenta al bancii centrale.[1] Pentru realizarea acestui fapt, BNR a desfasurat in permanenta activitati de:

armonizare a legislatiei bancare romanesti cu cea comunitara;

consolidare a capacitatii sale institutionale prin dezvoltarea si cresterea eficientei instrumentelor de politica monetara, eficientizarea activitatii de supraveghere bancara, intarirea cadrului legislativ si de reglementare;

coordonare a procesului de pregatire pentru aderarea la UE prin infiintarea Directiei Integrare Europeana si Relatii Externe ca departament cu atributii specifice in acest domeniu.

Din cele 31 de capitole de negociere ale aquis-ului comunitar cuprinse in Acordul European, in responsabilitatea directa de implementare a BNR au fost 3 capitole de negociere, respectiv: Capitolul 3 "Libera circulatie a serviciilor", Capitolul 4 "Libera circulatie a capitalurilor" si Capitolul 11 "Uniunea Economica si Monetara".

Capitolul 3 "Libera circulatie a serviciilor". Negocierile privind adoptarea aquis-ului comunitar specific acestui capitol s-au deschis cu ocazia Conferintei de Aderare Romania - UE din 20 decembrie 2002 si s-au inchis provizoriu in cadrul aceleiasi conferinte, la 23 septembrie 2004. Perioada de tranzitie de implementare a dispozitiilor acestui capitol s-a prevazut a fi pana la 1 ianuarie 2007. La dezbaterea negocierilor au participat atat institutii financiare, direct responsabile de implementarea acestui capitol (Ministerul Finantelor Publice cu rol de integrator de capitol, Banca Nationala a Romaniei si Fondul de Garantare a Depozitelor pentru serviciile bancare, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor pentru domeniul asigurarilor si Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare pentru serviciile specifice pietei de capital), cat si numeroase institutii nefinanciare (diferite ministere, agentii, oficii sau consilii).[2]

Principalele directii de reglementare ale acestui capitol se refera la:

Articolul 43 (dreptul de stabilire) si Articolul 49 (libertatea de a furniza servicii) din Tratatul CE;

Serviciile financiare;

Directiva pentru protectia datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date;

Directivele privind dreptul de stabilire si libertatea de a furniza servicii de catre mestesugari, comercianti si fermieri;

Directiva privind agentii comerciali independenti;

Directivele privind societatea informationala.

Procesul de implementare a aquis-ului comunitar in domeniul sectorului bancar la reprezentat modificarea Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancara precum si transpunerea altor prevederi specifice serviciilor bancare.

Modificarea Legii bancare nr. 58/1998, s-a realizat in urmatoarele etape:

emiterea si intrarea in vigoare a Legii nr.485/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr.58/1998, publicata in M. Of. al Romaniei nr. 876 din 10 decembrie 2003, prin care s-a realizat armonizarea legislatiei bancare nationale cu prevederile Directivei 2000/12/CE, Directivei 2000/28/CE, Directivei 2000/46/CE precum si cele ale Directivei 2001/24/CE privind situatiile de lichidare a bancilor dispuse de banca centrala sau la initiativa actionarilor lor. Prin adoptarea Legii 485/2003 au fost eliminate 10 bariere existente in sectorul bancar identificare de Grupul de lucru stabilit in acest scop, din care 6 s-au eliminat de la data intrarii in vigoare a acestei legi, iar celelalte 4 de la data aderarii, in cazul Statelor Membre ale Zonei Economice Europene. Totodata s-a recurs si la inlaturarea restrictiei privitoare la implicarea directa a bancilor in "unele activitati prevazute de legislatia privind valorile mobiliare si bursele de valori" prin intrarea in vigoare a unei alte legi, respectiv Legea nr. 297 din 28 iunie 2004 privind piata de capital. Celelalte bariere au fost eliminate odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana din 1 ianuarie 2007.

Emiterea si intrarea in vigoare a Legii nr. 443/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancara, publicata in M. Of. al Romaniei nr. 1035 din 9 noiembrie 2004 prin care s-a realizat clarificarea statutului institutiilor de credit din UE in raport cu cele din afara UE, eliminarea de la 1 ianuarie 2007 a cerintelor privind cunoasterea limbii romane si a cerintelor de studii pentru conducatorii sucursalelor si filialelor institutiilor de credit din UE, introducerea nivelului minim al capitalului in textul initial al legii, renuntarea la evaluarea cererii de autorizare a unei institutii de credit din perspectiva conditiilor existente in piata precum si reflectarea intr-un mod cat mai fidel posibil a structurii Directivei 2000/12/CE in cuprinsul Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancara cu modificarile si completarile ulterioare.

In paralel cu modificarea Legii 58/1998 privind activitatea bancara s-au demarat si alte procese majore privind transpunerea si implementarea aquis-ului comunitar in domeniul serviciilor bancare astfel:

Emiterea si aprobarea Legii nr.122/2004 privind modificarea OUG nr. 97/200 privind organizatiile cooperatiste de credit publicata in M. Of. al Romaniei nr. 797 din 30 august 2004 in baza caruia au fost emise: Normele nr. 7/2004 privind autorizarea organizatiei cooperatiei de credit si a organizatiilor cooperatiste de credit , Normele nr. 8/2004 pentru modificarea si completarea Normelor nr. 13/2002 privind capitalul al organizatiilor cooperatiste de credit (pentru casa centrala a unei retele cooperatiste de credit - 5 milioane de euro) si capitalul minim agregat al retelelor cooperatiste de credit (10 milioane de euro); Emiterea Ordonantei de Urgenta nr. 74 din 28 august 2003 pentru modificarea si completarea Legii nr.122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariatilor si al uniunilor acestora, prin care s-a stabilit ca acestea nu intra in categoria institutiilor de credit.

Emiterea Ordonantei nr. 9 din 22 ianuarie 2004 privind unele contracte de garantie financiara, aprobata prin Legea nr. 222 din 27 mai 2004 publicata in M. Of. al Romaniei nr. 508 din 7 iunie 2004, prin care s-a transpus prevederile Directivei 2002/47/CE privind contractele de garantie financiara precum si emiterea Ordonantei nr. 10 din 22 ianuarie 2004 privind procedura reorganizarii judiciare si falimentul institutiilor de credit aprobata prin Legea nr. 278/2004 publicata in M. Of. al Romaniei nr. 579 din 30 iunie 2004 prin care s-au transpus prevederile Directivei 2001/24/CE privind reorganizarea si lichidarea institutiilor de credit.

Adoptarea unor reglementari cu incidenta asupra stabilitatii sistemului bancar, astfel: Normele nr. 11/2003 privind supravegherea pe baza individuala si consolidata a fondurilor proprii (publicata in M. Of. al Romaniei nr. 17 din 9 ianuarie 2004), si obligativitatea determinarii fondurilor proprii consolidate de la 1 ianuarie 2005; Normele nr. 13/2003 privind supravegherea solvabilitatii si a expunerilor mari ale institutiilor de credit (publicata in M. Of. al Romaniei nr. 51 din 21 ianuarie 2004); Normele nr. 9/20.08.2004 pentru completarea si modificarea Normelor BNR nr. 12/2003 privind expunerile fata de persoanele aflate in relatii speciale cu institutiile de credit precum si fata de personalul propriu si familiile acestora (publicata in M. Of. al Romaniei nr. 786 din 26 august 2004); Normele nr. 14/2003 privind investitiile permise institutiilor emitente de moneda electronica (publicata in M. Of. al Romaniei nr. 921 din 22 decembrie 2003); Normele nr. 17/2003 privind organizarea si controlul intern al activitatii institutiilor de credit si administrarea riscurilor semnificative precum si organizarea si desfasurarea activitatii de audit intern al institutiilor de credit (publicata in M. Of. al Romaniei nr. 47 din 20 ianuarie 2004); Normele nr. 5/2004 privind adecvarea capitalului institutiilor de credit (publicata in M. Of. al Romaniei nr. 768 din 23 august 2004) prin intermediul caruia s-au transpus prevederile Directivei 93/6/CE privind adecvarea capitalului societatilor de investitii si a institutiilor de credit, asa cum a fost modificata de Directiva 98/31/CE si Directiva 98/33/CE. Prin Normele nr. 5/2004 s-a creat posibilitatea institutiilor de credit din Romania de a efectua o intreaga gama de tranzactii cu instrumente financiare derivate.

Continuarea procesului de completare a cadrului de reglementare aplicabil institutiilor de credit, altele decat bancile, urmarind impunerea de standarde, exigente si cerinte financiare echivalente cu cele aferente bancilor si pentru aceste entitati.

Emiterea Regulamentului BNR nr.4/2004 privind organizarea si functionarea la BNR a Centralei Riscurilor Bancare, prin care s-a realizat modernizarea activitatii acestei institutii si implicit o mai mare flexibilitate in transmiterea si procesarea informatiilor de risc bancar, precum si dezvoltarea bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare prin includerea unor noi categorii de informatii de risc bancar (grupurile de debitori evidentiate de institutiile de credit, fraudele cu carduri produse de catre posesorii acestora, restantele mai mari de 30 de zile inregistrate in restituirea creditelor de catre persoanele fizice, creditele acordate persoanelor juridice nonbancare nerezidente, care nu erau incluse pana la acea data in baza de date a Centralei Riscurilor Bancare). De asemenea prin adoptarea acestui regulament s-a realizat o mai buna convergenta a bazelor de date a Centralei Incidentelor de Plati cu cea a Centralei Riscurilor Bancare.

S-a infiintat Biroul de Credit, care functioneaza din data de 16 august 2004 si care are rolul de a monitoriza imprumuturile acordate de catre institutiile de credit persoanelor fizice;

Alinierea cadrului de reglementare din domeniul contabilitatii institutiilor de credit la prevederile similare existente in domeniu la nivelul UE, precum si la Standardele Internationale de Raportare Financiara;

Transpunerea in legislatia bancara nationala a cadrului noilor cerinte de capital - Basel II, transpuse initial in cadrul legislativ comunitar prin adoptarea Directivei 2006/48/CE privind accesul la activitate si desfasurarea activitatii de catre institutiile de credit si a Directivei nr. 2006/49/CE  privind adecvarea capitalului firmelor de investitii si a institutiilor de credit. In acest sens, BNR a emis la finele anului 2006, OUG nr. 99 din 6 decembrie 2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobata prin Legea nr. 227 din 4 iulie 2007.

Transpunerea cadrului legislativ comunitar referitor la conglomeratele financiare, in scopul asigurarii stabilitatii financiare si al protectiei deponentilor, asiguratilor si investitorilor prin emiterea si aprobarea OUG nr. 98 din 6 decembrie 2006 privind supravegherea suplimentara a institutiilor financiare dintr-un conglomerat financiar.

Capitolul 4 "Libera circulatie a capitalurilor". In cadrul Conferintei de Aderare Romania - UE din 12 iunie 2001 s-au demarat inceperea negocierilor privind transpunerea cadrului legislativ comunitar in ceea ce priveste libera circulatie a capitalurilor, negocieri care au continuat pana la data de 7 aprilie 2003 cand acestea au fost inchise provizoriu. Perioada de tranzitie a implementarii prevederilor acestui capitol a fost stabilita pana a data aderarii efective a Romaniei la UE. Ca si in cazul negocierilor Capitolului nr. 3, Ministerul Finantelor Publice a indeplinit rolul de integrator de capitol. La realizarea acestui demers au participat si alte ministere si institutii financiare nationale (BNR, CNVM, CSA, etc.)[3].

Principiul de baza al acestui capitol de negociere il constituie art. 56 din Tratatul CE care interzice orice restrictie privind circulatia capitalurilor intre statele membre sau intre statele membre si terte tari, cu permisiunea acordata unor state membre de a mentine unele restrictii in relatiile cu tarile din afara UE. In esenta, libera circulatie a capitalurilor se refera la plati sau transferuri de bani in exterior si tranzactii care permit transferul dreptului de proprietate. In paralel s-au stabilit si noi reglementari specifice sistemelor de plati, indeosebi cele referitoare la transferurile de credit transfrontaliere, caracterul definitiv la decontarii, precum si prevederi referitoare la prevenirea spalarii banilor.

BNR a stabilit liberalizarea operatiunilor de capital in baza a patru principii: intrarile inaintea iesirilor; fluxurile pe termen mediu si lung inaintea celor pe termen scurt; investitiile directe inaintea celor de portofoliu; respectarea secventei banci - intreprinderi - populatie. Astfel, s-a emis Regulamentul BNR nr. 4/2005 cu completarile si modificarile ulterioare, prin care s-a realizat liberalizarea completa a operatiunilor de capital incepand din data de 1 septembrie 2006.

Capitolul 11 "Uniunea Economica si Monetara". Delegatia sectoriala din partea Romaniei formata din Ministerul Finantelor Publice (integrator de capitol), Ministerul Integrarii Europene, Banca Nationala a Romaniei si Institutul National de Statistica, a fost invitata la negocierea transpunerilor legilastive comunitare a acestui capitol la data de 28 iunie 2002, negocieri ca au fost inchise provizoriu la aceeasi data.

Aderarea Romaniei la UE din 1 ianuarie 2007 a presupus doua etape semnificative:

etapa de pre-aderare, in care s-a realizat compatibilitatea legislatiei nationale cu aquis-ul comunitar referitor la statele care beneficiaza de derogare de la adoptarea monedei unice, si

etapa post-aderare, care presupune indeplinirea criteriilor de "convergenta durabila" in vederea adoptarii monedei euro si participarea automata a BNR la Eurosistem.

Conform prevederilor Capitolului 11 "Uniunea Economica si Monetara", autoritatile romane au armonizat Statutul BNR cu prevederile Tratatului CE, ale Protocolului privind Statutul SEBC si al BCE, precum si ale celorlalte reglementari comunitare privind activitatea bancilor centrale din statele membre ale UE. Astfel s-a adoptat Legea nr. 312 din 28 iunie 2004 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei publicata in M. Of. al Romaniei nr. 582 din 30 iunie 2004 si care a intrat in vigoare la 31 iulie 2004, cu exceptia anumitor articole care au intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2005. Dupa data aderarii, BNR a demarat procedurile de modificare a Legii 312/2004 privind Statutul BNR in vederea adoptarii euro luand in considerare aquis-ului comunitar specific Capitolului 11 "Uniunea Economica si Monetara" pe care Romania s-a angajat sa il adopte odata cu incheierea negocierilor (28 iunie 2002), criteriile de convergenta pe care tara noastra trebuie sa le indeplineasca pentru a adopta moneda unica, experienta celorlalte banci centrale ale statelor membre, indeosebi a celor 10 state care au aderat la UE la 1 ianuarie 2004 si propunerile de modificare prezentate de directiile de specialitate ale BNR.

Perioada de negociere a aderarii Romaniei la UE, i-a conferit tarii noastre statutul de observator activ la structurile si substructurile forurilor europene, statut la care BNR  a circumscris din luna mai 2005 participand la intrunirile multi-institutionale in cadrul reuniunilor aferente politicilor si serviciilor financiare ale Comunitatii Europene si la reuniunile structurilor si substructurilor SEBC. De la data aderarii Romaniei la UE, aceasta a dobandit statutul de membru cu drepturi depline. In prezent, BNR participa la structurile SEBC astfel :

din punct de vedere institutional prin intermediul Directiei Integrare Europeana si Relatii Externe (structura institutionala a BNR unic responsabila cu coordonarea activitatii de participare la reuniunile Consiliului General);

din punct de vedere al responsabilitatilor, BNR isi asuma noi angajamente si sarcini, in vederea asigurarii unor participari cat mai productive a reprezentantilor BNR la structurile si substructurile SEBC;

din punct de vedere organizatoric, guvernatorul BNR, participa trimestrial, ca membru cu drepturi depline la lucrarile Consiliului General al SEBC, alaturi de ceilalti guvernatori ai bancilor centrale ale statelor membre UE. De asemenea, in mod regulat, BNR participa la reuniunile tuturor celor 12+1 comitete ale SEBC

din punct de vedere al serviciilor informationale, BNR sustine fluidizarea si asigurarea unui management cat mai productiv al documentelor BCE, pentru asigurarea confidentialitatii necesare, conform reglementarilor interne ale BCE.

Pe langa aceste atributii ale BNR in procesul de transpunere a aquis-ului comunitar specific domeniilor de competenta, capitolele de negociere 3,4 si 11, Directia Integrare Europeana si Relatii Externe a avut sarcina monitorizarii angajamentelor asumate de BNR in procesul de negociere pentru cele 3 capitole de negociere aferente sistemului bancar romanesc, in vederea respectarii acestor obligatii.