Rolul institutiilor bursiere in Romania

Rolul institutiilor bursiere in Romania

Competitivitatea unei economii este influentata si influenteaza, la randul sau, competitivitatea firmelor care activeaza in diverse sectoare de activitate. In cazul acestei interdependente, trei tipuri de institutii sunt implicate in mod direct in evaluarea, stimularea competitivitatii si reglarea prin feed-back a sistemului macroeconomic in intregul sau, precum si in cadrul verigilor sale componente: bursele de marfuri, bursele de valori si bancile.

Analiza precedenta s-a axat pe sistemul microeconomic, respectiv firma, si pe modul in care competitivitatea sa - reflectata prin raportul dintre valoarea sa de piata (Marker Value) si valoarea sa contabila (Book Value), raport notat cu M/B - este preceputa de catre investitori pe pietele financiare organizate, respectiv in bursele de valori.

Din acest model rezulta cat de important este nivelul de lichidatate si costul redus al capitalului (dobanda la creditul pe termen mediu si lung) pentru performanta unei firme. In figura 18 se trece la mediul microeconomic la nivelul macroeconomic, pentru a analiza modul in care efectele negative rezultate din slabele performante individuale ale firmelor din Romania se propaga la nivel national.

Conform figurii 18, lipsa de lichiditate a firmelor a condus la reducerea substantiala a volumului de marfuri si implicit la scaderea nivelului de tranzactionare in bursele de marfuri. In mod firesc, ca urmare a scaderii vanzarilor, firmele au acumulat un nivel crescand de stocuri, ceea ce a condus la cresterea activelor economice (AE). In acest mod, s-a redus randamentul activelor economice (ROA), cu urmare imediata asupra reducerii randamentului capitalului propriu (ROE).

Figura 18 Rolul institutiilor bursiere in revitalizarea economiei romanesti

Conform relatiei dintre ROE si M/B, s-a redus corespunzator si raportul M/B, ceea ce afecteaza in mod direct buna functionare a Bursei de valori. Cum este si firesc - aceasta institutie fiind un barometru al economiei nationale - s-au redus corespunzator posibilitatile de finantare pe termen mediu si lung pe care aceasta institutie ar trebui sa le furnizeze companiilor listate la bursa. Lipsa acestor posibilitati de finantare a antrenat trei efecte paralele:

Pe de o parte, ca urmare a reducerii cash-flow-ului, firmele si-au redus treptat volumul de activitate (deci si cifra de afaceri), nemaifiind capabile sa reia fabricatia la parametrii de volum si calitate precedenti. Ca urmare, volumul de marfuri continua sa scada si bucla 1 din figura 18 se reia, conducand la deteriorarea continua a performantelor.

Pe de alta parte, in lisa altor surse de finantare pe termen mediu si lung, firmele se vad nevoite sa apeleze la singura sursa disponibila, respectiv creditul bancar. Aflate sub presiunea inflationista insa (i ↑), bancile se vad nevoite sa creasca dobanzile (K_d ↑ ). Acest efect, coroborat cu scaderea ROA (din bucla 1), face de fapt ca valoarea levierului financiar (FLE), care ar trebui sa fie pozitiva, sa devina negativa (ROA devine inferior costului efectiv al capitalului, dedus de impozit). Valoarea negativa a FLE conduce la scaderea lui ROE, scadere care se reflecta din nou in bucla 1, prin reducerea raportului M/B, si ciclul se reia.

In fine, un alt efect al lipsei de lichiditati consta in cresterea volumului facturilor neancasate al fiecarei firme, ca urmare a imposibilitatii onorarii la timp a platilor de catre partenerii de afaceri. In aceasta situatie, fiecare firma va incerca sa-si atenueze acest asincronism al intrarii de fonduri, intarziind la randul sau platile catre furnizorii proprii si catre stat. Ca urmare, AT va scadea, cu efect imediat asupra deteriorarii valorii ROA si bucla 1 se va relua.

Dupa cum se poate observa "taierea nodului gordian" consta in gasirea "unei brese" pentru suprimarea tendintei negative a acestei bucle. Bursele de marfuri nu pot insa stimula cresterea volumului de marfuri din cauza lipsei de resurse a firmelor. Bursa de valori nu poate stimula posibilitatile de finantare, atata timp cat investitorii sunt descurajati de slabele performante reflectate in valoarea M/B. Bancile, la randul lor, ar putea sa stimuleze accesul la sursele de finantare prin reducerea dobanzilor, dar acest efect s-ar dovedi dezastruos pe termen mediu si lung, cu efecte greu de cuantificat in planul politicii monetare si al balantei de plati a Romaniei.

Se pare deci ca singura cale de explorat in revigorarea de cash-flow-ului este calea reducerii volumului facturilor neancasate printr-o alta modalitate decat cele traditionale analizate mai sus.

In acest sens, constituirea unui cadru organizat de tranzactionare a creantelor - respectiv infiintarea Bursei Romane de Creante - pare a fi singura solutie viabila adecvata mediului economic romanesc si problemelor cu care acesta se confrunta.

In urma inceperii functionarii acestei institutii la un nivel mediu de tranzactionare, primul efect care ar trebui sa apara ar fi cresterea AT, cu efecte imediate asupra cresterii ROA. Cresterea ROA ar contribui la cresterea ROE si deci la cresterea increderii investitorilor in actiunile companiilor (M/B creste). Ca urmare, prima institutie care ar incepe sa functioneze la parametri superiori ar fi Bursa de valori. Cresterea posibilitatilor de finantare a firmelor ar stimula cresterea volumului de marfuri si servicii si implicit imbunatatirea activitatii Burselor de marfuri. In acelasi timp, cresterea ofertei de marfuri ar stimula cresterea exporturilor si implicit imbunatatirea echilibrului balantei de plati a Romaniei. Aceasta ar conduce la reducerea inflatiei si implicit la reducerea dobanzilor practicate de banci. In fine, o data cu reducerea factorului K_d, institutia bancara ar fi ultima veriga care ar contribui la refacerea circuitului buclei 1 din figura 18, in sens invers decat asa cum este descris in prezent (Vol_marfuri ↑ Stocurile ↓AE ↓ROA↑ ROE ↑ M/B↑ etc.).