SISTEME INFORMATICE FINANCIAR- BANCARE

1.Descrierea sistemului bancar din Romania

Dupa 1990 structura sistemului bancar romanesc s-a modificat in profunzime. Plecand de la 5 banci cu o gama restransa de produse si servicii s-a ajuns in prezent pe piata bancara la o concurenta acerba. Au aparut foarte multe banci noi care ofera o multitudine de servicii si produse bancare prin care cauta sa atraga noi clienti. Totusi si in aceste conditii oferta lor este mai scumpa decat in alte tari ale UE atat la capitolul produse cat si la comisioane.

Ca forma de organizare cele mai multe banci din Romania respecta urmatoarea ierarhie:

un sediu central (de obicei in Bucuresti)

sucursale (de obicei cate una la nivel de judet)

agentii

puncte de lucru

Distinctia este facuta de produsele oferite, de personalul de deservire si chiar si de timpul de raspuns la solicitarile clientului.

Increderea in sistemul bancar romanesc a cunoscut o perioada de declin in intervalul 1995 - 1998 cand au aparut cateva "accidente" in domeniu printre cele mai cunoscute fiind Bankcoop, Dacia-Felix, Creditbank, Albina. Dupa aceasta perioada situatia s-a ameliorat atat datorita patrunderii pe piata romaneasca a unor banci straine ( ING, ABN AMRO, RAIFFEISEN, VOLKSBANK etc.) cat si datorita crearii Sistemului de Garantare a Depozitelor care asigura rambursarea in caz de "accident bancar" a unei sume specificate.

2. Produse bancare

2.1 Operatiuni de plata - incasare

Se fac in schimbul unor comisioane utilizand asa numitele instrumente de plata ( ordin de plata, bilet la ordin, CEC-uri etc.)

2.2 Depozite

Importanta sursa de lichiditati pentru banca. Se clasifica dupa:

Termen : depozit overnight, la 7 zile, la o luna, la 2 luni, la 3 luni, la 6 luni, la 1 an. Aceasta clasificare este determinata de durata pana la scadenta.

Capitalizare: depozit cu capitalizare (la scadenta dobanda se transfera in contul de depozit) si fara capitalizare (dobanda se transfera in contul curent) .

2.3 Credite

Principala sursa de venituri a bancii. Se clasifica dupa :

Destinatie : pentru consum curent, imobiliare, achizitii auto, achizitii mijloace productie.

Sursa de finantare: surse proprii (din banca) si surse externe (diferite fonduri PHARE, KfW etc.)

Perioada de acordare: credite pe durata scurta, pe durata medie, pe lunga durata.

Acordarea creditului se face pe baza unui dosar de creditare in care un rol important il au garantiile sau girantii in functie de creditul solicitat. Rambursarea creditului se face pe baza unui scadentar care tine cont de termenul de rambursare a acestuia si de suma acordata.

2.4 Carduri

Produs bancar de data mai recenta (pe piata romaneasca de aproximativ 15 ani) are rolul de facilita accesul clientului la disponibilul din propriile conturi prin intermediul unor aparate ( ATM sau POS). Tipuri de carduri :

carduri tip VISA Electron ...Gold

carduri tip Maestro ...... Gold

3. Structura propusa pentru simbol cont

c1-2 =RO

c3-4 = cifra de control obtinuta prin algoritm (modulo 98)

c5-8 = simbolul bancii care a deschis contul; exemple

c9-10 = tip cont ; 10 ct. curent

20 ct. casa

30 ct. depozit

40 ct. atasata depozit

50 ct. credit

c11-13 = cod subunitate bancara ex. 080

c14-19 = simbol cod client codcl din clienti

c20-22 = valuta

c23-24 = subcont

4. Sistemul informatic financiar - bancar (SIFB)

SIFB include module utilizate de toate compartimentele:

-conducere situatia financiara a bancii (balanta) ; rezultate activitate pe diferite perioade; estimare rezultate viitoare in functie de indicatori actuali

-contabilitate miscari; rulaje; situatie conturi

-credite urmarire activitate creditare/ rambursare

-operatiuni valutare tranzactii; curs valutar; disponibilitati valuta

-personal state personal; salarizare

-administrativ mijloace fixe; obiecte de inventar; materiale

5. Principalele activitati bancare

-activitatea de deschidere de cont deschidere propriu zisa cont dupa prezentarea documentelor necesare deschidere automata conturi adiacente

-activitatea de constituire si actualizare depozite bancare solicitare constituire de catre client; definitivarea contractului; achitarea sumei la casa bancii; procesarea extrasului de cont

-activitatea de incasari si plati in numerar prin casa documente folosite: foaie de varsamant pentru incasari si CEC de numerar pentru plati

-activitatea de acordare si rambursare a creditelor bancare termen acordare (lung sau scurt) ; analiza documentatie creditare; garantarea creditului; dobanzi si comisioane (comision gestiune fix, comision de neutilizare, comision de rambursare anticipata); rambursarea creditului (perioada de gratie); controlul utilizarii creditului si verificare garantii

-activitatea de decontari intrabancare si interbancare se transfera sume intre clientii bancilor

-activitatea de inchidere a unei zile bancare actualizare rulaje; emitere balanta in valuta si EQL

-activitati de intretinere a SI si de backup - restore

6. Intrarile si iesirile SIFB

Intrarile utilizate si iesirile obtinute de SIFB se prezinta dupa cum urmeaza:

A.    Deschidere de cont bancar :

Intrari:

cerere de deschidere cont bancar

acte de identificare ale clientului

Iesiri :

recapitulatie conturi deschise

fisa cont client

extrase de cont cu rulaje zilnice

balanta de verificare

B.    Constituire si actualizare depozite bancare

Intrari:

cerere constituire depozit

contract de depozit bancar

Iesiri:

fise conturi deschise la constituire depozit

extrase de cont aferente

balanta de verificare

lista depozite scadente la data D1

depozite constituite pe valute intr-un interval dat

sume depozitate defalcate pe termene si valute

C.    Incasari si plati prin casa

Intrari:

foaie de varsamant

dispozitie de incasare

chitanta

nota contabila

Iesiri:

extras de cont cu rulaje zilnice pentru contul de casa

balanta de verificare

fisa cont client

CEC de numerar

D.    Acordare si rambursare credite bancare

Intrari:

cerere conventie credit

contract de acordare

documente creditare persoane fizice ( adeverinte de venit, giranti )

documente creditare persoane juridice ( bilant contabil, situatie garantii, cash-flow)

Iesiri:

situatie credite active cu rambursare normala

situatie credite cu intarzieri in rambursare

situatie rate scadente

situatie credite in executie

grafice de rambursare

E.     Decontari intrabancare si interbancare

Intrari:

formular compensare

ordin de plata

centralizatoare de plata/incasare

extrase de cont

Iesiri:

ordine de plata, CEC-uri

refuzuri incasare/plata si justificare

F.     Inchidere activitate zi bancara

Intrari:

Iesiri:

Jurnal contabil

Balanta de verificare

Situatie rate scadente

Situatie depozite scadente

Extrase de cont cu rulaje zilnice

Situatie credite acordare, rambursare, executie

7. Modelarea comunicatiilor

participantii la circuitul de comunicatii asociat SIFB sunt:

a.      participanti interni:

-serviciul clientela

-serviciul contabilitate

-serviciul decontari

-serviciul credite

-serviciul informatica

-CASA

-manager banca

b.     participanti externi:

-agenti economici

-persoane fizice

Acestia pot fi fiecare in parte furnizori de intrari pentru SIFB si utilizatori ai iesirilor acestuia . Exemplu pe ralatia client -> serviciul clientela se furnizeaza ca intrare dosarul completat si verificat al clientului si se solicita dintre iesiri extrasul de cont.

8. Modelarea datelor

stabileste tabelele, atributele si relatiile dintre acestea

a.      determinarea bazei de atribute prin studierea informationala a intrarilor si iesirilor SIFB sub aspectul semanticii, tipului, lungimii maxime al modului de calcul. Pentru fiecare atribut calculat se va prezenta algoritmul de calcul si operanzii primari necesari. Atributele primare selectate pentru a intra in componenta bazei de date a SIFB vor fi supuse unei operatii de normalizare pentru a se obtine o structura a colectiei de date care sa contina un numar minim de redundante. In urma acestor operatii pentru aplicatia de laborator au rezultat cele 6 tabele utilizate: CLIENTI, CONTURI, MISCARI, CURSURI, DEPOZITE, CREDITE (exemple de campuri redundante introduse pentru rapiditatea prelucrarii)

b.     stabilirea dependentelor functionale dintre atribute:

codcl (CLIENTI) completat cu 6 caractere parte componenta a scnt(CONTURI) . Nu pot apare simboluri de cont in care zona 14-19 sa nu fie definita ca si codcl in CLIENTI.

datai>=datas

daca tipcl='f' atunci sa, cofi, regcom nu se completeaza

daca tipcl='j' atunci prenume,tipact,serieact,nract nu se completeaza

dtdes>=datai pentru un client dat

dtum>=dtdes pentru un cont dat

cdeb, ccrd definite ca scnt in CONTURI

in CURSURI sa existe inregistrare cu dtval=dtop si valuta = mid(cdeb,20,3) pentru fiecare pozitie din MISCARI

dtop>=dtdes si dtop<=dtum

szl, atadob, datadesc campuri cu informatie redundanta (exista in CONTURI si DEPOZITE)

ultdata>=datadesc

cntdep, cntata, cntcrt definite ca scnt in CONTURI

contcred definit ca scnt in CONTURI

datmaxutil>dataconv

dataconv>=datai

9. Modelarea prelucrarilor

- preia toate elementele din modelarea comunicatiilor, a datelor, formatele de intrare/ iesire si meniurile de prelucrare si le transpune intr-un sistem operational de proceduri automate. Criteriile utilizate in realizarea procedurilor SIFB sunt urmatoarele:

a.      tipologia si natura prelucrarilor este specifica activitatilor asociate unei societati bancare ( deschidere de conturi, incasari si plati prin casa, acordare si rambursare credite, inchiderea unei zile bancare)

b.     natura si specificul intrarilor, iesirilor si prelucrarilor fiecarui modul informatic sunt asociate activitatilor bancare.

c.      minimizarea numarului de proceduri in conditiile efectuarii tuturor prelucrarilor necesare

10. Modelarea fizica

-presupune configurarea hardware a retelei care va fi suport pentru aplicatia informatica proiectata . Va trebui sa ia in calcul urmatoarele aspecte :

numarul de servere care vor gazdui baza de date si performantele lor ( de obicei calculatoare PC de mare performanta cu mirroring alimentate prin UPS)

numarul de statii componente ale retelei locale si performantele lor ( se tine cont in cazul fiecarei statii de aplicatiile care trebuie sa le gazduiasca si de resursele pe care acestea le solicita. La statiile cu aplicatii de mare importanta se prevede si UPS )

elemente de retelistica ( cablu UTP, mufe RJ45, switchuri cu cate porturi si performantele acestora)

elemente de interconectare a retelelor (routere) care interconecteaza mai multe retele locale si/sau o retea locala cu reteaua centrala aflata in cele mai multe cazuri in alte locatii din alte localitati. In acest ultim caz ca solutii de comunicare avem fibra optica sau antene de telefonie mobila.

II. SISTEM INFORMATIC PRIVIND VENITURILE

STATULUI

Modelarea globala

Infrastructura sistemului fiscal

Impozitele si taxele si orice alta forma de venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc prin lege in timp ce impozitele si taxele locale se stabilesc de catre Consiliile locale sau judetene in limitele impuse de lege. De partea de elaborare a legislatiei fiscale se ocupa Parlamentul iar partea executiva in domeniul fiscalitatii intra in sarcina guvernului. Reglementarile fiscale sunt realizate prin intermediul unui sistem fiscal format din concepte, principii, cerinte, mecanisme adecvate, elemente legislative si aparat propriu folosit pentru dimensionarea si perceperea impozitelor. Toate acestea au ca scop realizarea unor obiective social economice urmarite prin politica fiscala. Infrastructura sistemului fiscal are 3 componente:

a)     legislatia fiscala care constituie dreptul de creanta al statului asupra contribuabilului reglementand nivelul, modul de determinare si percepere al impozitelor si taxelor

b)     aparatul fiscal care cuprinde totalitatea organelor specializate implementand mecanismul fiscal

c)     mecanismul fiscal cuprinde toate procedeele, metodele si tehnicile si instrumentele fiscale pentru perceperea impozitelor si taxelor.

Elemente specifice veniturilor bugetare

Impozitele reprezinta modul de prelevare a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice de catre stat in scopul asigurarii cheltuielilor sale si a controlarii activitatii economice. Aceasta prelevare este obligatorie, nerambursabila si nu necesita contraprestatie din partea statului. Impozitele pe venit sunt platite de urmatoarele categorii:

La constituirea unui impozit trebuie sa se precizeze:

persoanele fizice/juridice platitoare de impozit

sursa impozitului sau baza de calcul

marimea relativa a impozitului

termenele de plata

sanctiunile aplicate daca nu se achita impozitele la termen

inlesnirile acordate

Rolul si functiile sistemului fiscal

Rolul sistemului fiscal este concretizat in urmatoarele elemente:

a)     - procura resurse necesare finantarii actiunilor statului

b)     - asigura un control asupra economiei nationale incurajand prin taxe mici activitati considerate la un moment dat utile, descurajand activitati neoportune la un moment dat prin taxe mari.

Functiile fiscalitatii :

a)     - functia sociala protejare prin taxe mici sau scutire de taxe a contribuabilor care realizeaza venituri mici

b)     - functia stimulativa facilitati pentru contribuabili in primii ani de activitate sau , investitori de capital pentru a asigura crestere economica.

Principalele impozite si taxe percepute de administratiile financiare.

Pentru administratiile financiare un contribuabil poate fi reprezentat de :

persoane fizice

persoane juridice

asociatii familiale

asociatii agricole

unitati agricole

institutii publice

fundatii

unitati de cult

Principalele impozite si taxe platite prin intermediul administratiei financiare sunt urmatoarele:

impozit pe cladiri ICL

impozit auto IAT

impozit pe terenuri ocupate de cladiri si alte constructii ITC

taxa pentru folosire locuri publice TLP

impozit pe venit agricol IVA

Obiectivele SIVS

SIVS = sistemul informatic privind veniturile statului este dedicat gestiunii inpozitelor si taxelor platite prin efectul legii de catre persoane juridice si persoane fizice, operatiuni derulate prin intermediul administratiei financiare zonale. Obiectivele acestui sistem sunt:

A.     Impozite si taxe percepute de la agenti economici: se urmareste aplicarea legislatiei financiare si ritmicitatea incasarii veniturilor de la AE si se realizeaza calculul impozitelor si taxelor stabilite prin cadrul legal.

B.      Impozite si taxe percepute de la persoane fizice: se urmareste aplicarea legislatiei financiare si ritmicitatea incasarii veniturilor de la PF

Intrarile si iesirile sistemului.

Intrarile si iesirile sistemului au in vedere activitatea existenta in structura informationala a administratiei financiare si fac referire la conceptul de contribuabil. Ele sunt determinate in functie de baza legala utilizata la nivelul administratiilor financiare. In acest context intrarile SIVS sunt definite de tabelul urmator:

Iesirile preconizate pentru SIVS sunt prezentate in continuare:

Modelul conceptual de date

In aceasta etapa trebuie stabilite concret urmatoarele elemente:

stabilirea listei de atribute necesare rezolvarii tematicii prezentate

normalizarea acestora pentru eliminarea redundantelor posibile

tipurile de entitati ( tabelele necesare SIVS)

tipurile de atribute incluse in fiecare entitate (campurile care intra in componenta tabelelor utilizate )

tipuri de relatii intre entitati si in cadrul unei entitati

cheile primare necesare fiecarui tip de entitate

Rezulta o structura care permite realizarea unei aplicatii intr-un mediu relational ( ACCESS, VISUAL FOX-PRO etc) , care rezolva in totalitate tematica propusa. Aceasta structura are in componenta tabelele DEIM (declaratie de impunere), TIPIMP (tip impozit) IMPOZIT, PLATI, PFIZ (persoane fizice), PJUR (persoane juridice) .

in tabela DEIM avem urmatoarele atribute:

Cheia primara a tabelei este formata din campurile NRIP si DATIP. La campul NRC valori strict mai mici decat 100000 fac referire la persoane juridice, restul valorilor fiind alocate persoanelor fizice. Trebuie respectata restrictia referentiala pentru campul CODIMP in relatia cu tabela TIPIMP .

in tabela TIPIMP avem urmatoarele atribute:

Cheia primara a tabelei este campul CODIMP.

in tabela PLATI utilizam urmatoarele atribute:

Cheia primara a acestei tabele este formata din campurile NRPL si DTPL. Trebuie respectata restrictia referentiala pentru campurile NRIP si DATIP in raport cu tabela DEIM .

Meniuri de prelucrare

Meniurile de prelucrare au rolul de a ghida utilizatorul prin afisarea unor optiuni succesive de prelucrari principale si auxiliare dupa cum urmeaza :

a)     Functii auxiliare:

- protectia accesului la baza de date

- intretinerea SIVS

- configurarea prelucrarilor

b)     Functii principale:

utilizarea bazei de date

operatiuni curente GHISEU

prelucrari zilnice CONTABILITATE

prelucrari auxiliare CONTABILITATE

listare rapoarte specifice SIVS