Sistemele informationale bancare

SISTEMELE INFORMATIONALE BANCARE

1 Conceptul de sistem informational

Sistemul informational cuprinde ansamblul mijloacelor si procedurilor de prelucrare, clasare,stocare,difuzare si valorificare a datelor si informatiilor la nivelul unei entitǎti economico-sociale.Finalitatea sistemului o reprezintǎ furnizarea de informatii sub o forma direct utilizabilǎ,la momentul oportun,in scopul asigurǎrii bunei functionǎri a sistemelor operationale precum si a luǎrii deciziilor la diferite niveluri.

Informatia,ca obiect al preluǎrii reprezintǎ principala categorie de resurse utilizate a acestor echipamente,instrumente de utilizare a acestor echipamente ce constau in metode si tehnici de analizǎ,limbaje de programe,pachete standard de programe.

Volumul si strctura informatiei ce intrǎ sau se genereazǎ in sistem si frecventa acestora intrǎri sau generǎri determinǎ principalele caracteristici tehnice si de exploatare al sistemulor informatice.

Sistemul informatic cuprinde totalitatea metodele,tehnicile,mijloacele,privite ca un ansamblu integrat,prin care se asigurǎ desfǎsurarea circuitelor informationale necesare conducerii unui organism economic.

Sistemul informational economic cuprinde totalitatea informatiilor economice complexe, prelucrarea datelor sau informatiilor economice, precum si sursele acestor date si informatii.

Importanta sistemului informational economic consta in faptul ca organizarea si conducerea activitǎtii economice la nivel micro si macroeconomice presupune cunoasterea permanentǎ a stǎrii si functionǎrii unitǎtilor patrimoniale, cunoastere cu ajutorul sistemului informational economic.

Sistemul informational contabil face parte din sistemul informational,fiind o componentǎ cu mare pondere.Sistemul informational contabil este reprezentat de ansamblul resurselor umane si de capital investit intr-o unitate economicǎ, in scopul colectǎrii, prelucrǎrii datelor necesare producerii informatiilor utilizata la toate nivelurile conducerii si controlului activitǎtii organizate.

Evolutia cererii de informatii financiar contabile este in relatii directǎ cu tendinta cresterii volumului de informatii.

In activitatea sa curentǎ,o institutie financiar-bancara intretine relatii cu toti cei ce actioneazǎ asupra conturilor institutiei respective sau al clientilor acestea. Mai existǎ,de asemenea relatii permanente intre unitǎti operationale i functionale ale institutiei.

Aceste activitǎti si relatii se materializeazǎ in evenimente,pe care institutia trebuie sǎ le gestioneze in sistemul sǎu informatic.

Sistemele informatice bancare sunt concepute si puse la dispozitia utilizatorilor pentru a traduce acestea in multimi de informatii,numite operatii.

Sistemele informatice bancare sunt constituite pe douǎ nivele: un nivel al aplicatiilor bancare propriu-zise; un nivelal suportului de dezvoltare a acestor aplicatii.

Scopul determinat al sistemului contabil bancar este de a facilita conducerea organismului respectiv,ceea ce inseamnǎ cuprinderea tuturor nivelurilor din bancǎ,de la reprezentanti de baza ai conducerii panǎ la cei care au in responsabilitate probleme cotidiene ale unui singur departament,intre ele situandu-se unul sau mai multe niveluri ale conducerii.

Sistemul informational contabil priveste doar tipuri certe de date si informatii.Astfel sistemul informational contabil este subsistem al sistemului informational pentru conducerea din bancǎ.

O caracteristicǎ majorǎ a sistemului informational contabil o reprezintǎ asigurarea informatiei contabile a fiecǎrei unitǎti organizatorice pentru planificarea si controlul activitǎtii sale.

Informatiile privind planificarea trebuie sǎ sprijine conducerea unitǎtii in luarea deciziei si efectuarea operatiunilor care sǎ ducǎ la atingerea scopurilor. Informatiile de control trebuie sǎ includǎ mǎsurarea rezultatelor financiare in ceea ce priveste atingerea scopurilor.

Sistemele informatice in domeniul financiar contabil au evoluat de la clasic spre sisteme suport pentru decizii si expert.

In domeniul financiar contabil, utilizarea sistemelor informatice a contribuit si la o schimbare de opticǎ asupra activitǎtii personalului care a trecut la implicarea directǎ in viata bǎncii.

Fǎrǎ existenta calculatoarelor si a sistemulor informatice specifice, dezvoltarea acvtivitǎtii bancare este inposibilǎ.

2. Principalele etape in realizarea unui sistem informatic bancar

Organizarea sistemului bancar tip retea face necesarǎ conceperea unui sistem informatic distribuit cu mai multe etape de distribuire:

computerizarea nucleului(sistem monitor). Nucleul este reprezentat de centrala bǎncii;

computerizarea punctelor din retelele bancare.

De fapt aceste subsisteme sunt gestionate de cǎtre centrala bǎncii sunt sucursalele, filialele si agentii numite si "noduri" rǎspandite in teritoriu ale retelei bancare.

Prin insǎsi natura lor, datele cu implicatii imediate in contabilitatea bancara sunt organizate sau sunt puse in asteptare pentru o prelucrare ulterioarǎ.

Gestiunea datelor

Datele din sistemele informatice bancare sunt structurate prin mai multe puncte de vedere ale utilizatorului (viziuni strategice) si anume:

viziunea logicǎ asupre clientilor si tertilor;

viziunea logicǎ asupra conturilor clientilor si tertilor;

viziunea logicǎ generalǎ asupra conturilor.

Schema de structurǎ a sistemului informatic bancar se elaboreazǎ parcurgand urmǎtoarele faze:

proiectarea logicǎ a sistemului si a realizǎrii lui;

analiza situatiei actuale;

adaptarea structurii informationale curente la prelucrarea automatǎ;

Organizarea prelucrǎrilor informatice,in cadrul sistemelor informatice bancare constǎ in trei categorii de proceduri:

proceduri de inceput de zi;

proceduri destinate utilizatorilor in cursul unei zile;

proceduri de sfarsit de zi.

Gestiunea prelucrǎrii.

Procedura de inceput de zi se executǎ automat si consta in initializarea fisierelor utilizate in timpul zilei de cǎtre sistemul informatic bancar.In cadrul acestei faze sunt puse in evidenta contractele scadente in ziua respectivǎ pentru urmǎrirea rambursǎrii.

Procedura destinatǎ utilizatǎ in cursul unei zile se deruleazǎ pe parcursul programului de lucru cu clientii.Utilizatorul poate obtine astfel in orice moment starea contului clientului si reflectarea in contabilitatea generalǎ.

Procedura de sfarsit realizeazǎ toate prelucrǎrile determinate de operatiunile din timpul zilei si editeazǎ rapoarte care reflecta influentele in contabilitatea generalǎ cum sunt: balantele, jurnalele de activitate, extrase de cont, liste de solduri debitoare, liste de avertizare.Se pot realiza si controale asupra bazelor de date ale Sistemului Informatic Bancar (BI-SIB) calculate de dobanzi si comisioane, precum si salvarea tuturor programelor si datelor pe suport magnetic de arhivare.

Banca de date.

Banca de date a unui centru de profit sau de gestiune reprezintǎ stocarea de informatii necesare organizǎrii si functionǎrii acestora.

Aceasta permite:

realizarea unor analize de grup;

stabilirea si tinerea unui catalog de referinte pentru clientii bǎncii;

indicatori;

lucrǎri de sintezǎ;

documente contabile, statistice si de plan;

obiective din programul strategic;

date monografice (punct de plecare care trebuie sǎ evalueze).

Banca de date este "memoria centrului de gestiune".Ea trebuie sǎ fie capabilǎ sǎ inregistreze, sǎ controleze, sǎ organizeze si sǎ restituie informatii brute elaborate si destinate conducerii centrului si valorificarea prin sectorul operational.Altfel spus, baza sistemului informational al centrului de gestiune este banaca de date.

Gestiunea si informatizarea bazei de date.

Un program de control permite:

- garantarea prezentei informatiei;

- asigurarea coerentei datelor si a legǎturilor dintre ele (contabile, descriptive, si in interiorul fiecarei categorii);

- determinarea bonitǎtii fiecǎrui client;

- calcularea indicilor de calitate a informatiilor pe pachete de programe de date pe calculator si pentru asigurarea de teste.

Aceste rezultate sunt stocate in fisierul de semnalizare, in partea denumitǎ "tabla de materii" (inventar).

Baza de date a programelor pe calculator s-a dezvoltat permitand:

- asigurarea stocurilor cu geometrie variabilǎ;

- asigurarea fiabilitǎtii fiecǎrui pachet de date;

- utilizarea prezentei informatiilor si fiabilitatea acestora dupǎ criterii stricte;

- constituirea si asigurarea esantioanelor.

3 Descrierea aplicatiei

Aplicatia urmǎreste evidentierea operatiunilor de trezorerie ce apar pe parcursul activitǎtii unei zile la Banca Romanǎ Pentru Dezvoltare(BRD)-Groupe Société Générale.

Astfel se urmǎresc toate operatiunile de incasǎri si plǎti prin casǎ si comisioanele aferente.Programul este structurat dupǎ logica generalǎ a oricǎrui program informatic,respectiv obtinerea de situatii de iesire prin prelucrǎri efectuate asupra datelor de intrare introduce in baza de date a sistemului.

Datele de intrare a sistemului se definesc de cǎtre utilizator, prin introducerea manualǎ de la tastaturǎ, in urma apelǎrii comenzilor plasate in partea stangǎ a interfetei:

In interfata se regǎsesc urmǎtoarele fereste pentru introducerea de date :

-oparatiuni:format din clienti si introducere transferuri;

-rapoarte:compuse din extrae de cont, balantǎ,listare ultima balantǎ.

Clienti:

In cadrul se introduce date referitoare la clientii bǎncii :

-client:numele clientului;

-info:adresa(strada,numǎr,localitate,judetul);

-cont:numǎrul de cont al clientului;

-banca:banca la care apeleazǎ clientul;

-suma:suma pe care clientul o solicitǎ;

Butoanele folosite au urmǎtoarea intrebuintare:

Adǎugare:unde se introduc date referitoare la noul client al bǎncii;

Stergere:unde se pot sterge datele introduse:

Reincarcare:cu ajutorul lui datele spre noul cliet trec in baza de date a bǎncii;

Salvare:salveazǎ datele introduse;

TRANSFERURI:

Datele din cursul zilei sunt redate astfel:

EXTRAS DE CONT:

Aici se regǎsesc toate operatiunile efectuate in numele client(intrari,iesiri).

BALANTA:

Prezintǎ situatia la sfarsitul unei zile de lucru in care sunt redau operatiunile cu clientii sau datele din cadrul unei perioade (01.01.2008-19.04.2008).

CONCLUZII SI PROPUNERI

Pentru atingerea unor obiective ca intensificare atragerii economiei interne,punerea deacord a reglementǎrilor prudentiale si asigurarea protectiei interesului public,promovarea investitiilor in economia nationalǎ,promovarea concurentei in sistemul bancar,consolidarea sistemului bancar romanesc,accesul bǎncilor pe pietele internationale valutare si de capital,Guvernul Romaniei a decis privatizarea bǎncilor cu capital de stat.In actiunea de privatizare a Bǎncii Romane Pentru Dezvoltare s.a ca urmare a hotǎrarii guvernului,se semneazǎ demararea procesului de consultantǎ pentru privatizarea bǎncii de cǎtre GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRAL.

Misiunea pe care managerul bǎncii si-o asumǎ in mod consecvent este aceea de a crea valoare pentru actionari,pentru clientii si,nu in ultimul rand,pentru societatea in care isi desfǎsoarǎ activitatea.

Experienta demonstreazǎ cǎ viabilitatea afacerilor unei bǎnci se sustine numai in mǎsura in care,pe termen lung,aceasta genereazǎ profit,satisface cerintele consumatorilor de servicii prin prestatii de calitate si o ofertǎ complexǎ,contribuie la dezvoltarea vietii economice,culturale si a societǎtii in ansamblul sǎu.Strategia Bǎncii Romane Pentru Dezvoltare (BRD) si-a stabilit ca tintǎ permanentǎ imbunǎtǎtirea performantelor sale financiare,pentru a rǎspunde cerintelor actionarilor in ceea ce priveste rentabilitatea investitiilor fǎcute.

Corelat cu obiectivele de eficientǎ urmǎrite, banca si-a intǎrit continuu baza de capital, pentru a se putea angaja in proiecte de afaceri de anvergurǎ si pentru a-si extinde zona de operare asupra tuturor segmentelor de piatǎ cu potential de dezvoltare. Banca Romanǎ Pentru Dezvoltare s-a concentrate in actiunile sale asupra promovǎrii unei oferte largi de produse si servicii, la standarde inalte de calitate, care sǎ acopere cerintele unor grupuri diverse de consumatori, acordand in egalǎ mǎsurǎ atentie si imbunǎtǎtirii managementului relatiilor cu clientii.Banca a investit masiv in crearea unei platforme informatice de prim rang, menitǎ sǎ sprijine inovatia financiarǎ, orientarea spre cresterea gradului de operativitate al prestatiilor pentru clienti.

Dacǎ panǎ acum s-a pus accent indeosebi pe lǎrgirea structurilor de grup subordonat strategiei Bǎncii Romane Pentru Dezvoltare a profitului sǎu universal, de crestere a profitabilitǎtii si de mentinere a pozitiei de lider pe piatǎ, in continuare accentual se va pune pe asigurarea cadrului optim de functionare a grupului, in vederea atingerii obiectivelor de performantǎ generale. Aceasta va presupune, in mod obligatoriu o functionare mai coerentǎ a relatiilor intre toate societǎtile comerciale member, ceea ce induce necesitatea imbunǎtǎtirii instrumentelor de management.

O primǎ cerintǎ in acest sens vizeazǎ crearea unei baze centralizate de informatii despre intregul grup care sǎ faciliteze monitorizarea activitǎtilor desfǎsurate, evaluarea posibilitǎtilor de colaborare, cuantificarea rezultatelor obtinute si luarea deciziilor ce se impun pentru corecterea din timp a eventualelor abateri fatǎ de tendintele de dezvoltare proiectate. O asemenea mǎsurǎ este justificatǎ si de perspective aplicǎrii noilor modele de calcul al profitabilitǎtii- pe produs si pe client- care trebuie sǎ tinǎ seama de actiunile intreprinse pe linia ofertǎrii de pachete de produse integrate.

Un sistem informational adecvat al managementului reprezintǎ, in acelasi timp, un punct de pornire important pentru realizarea de proiectii financiare consolidate. Crearea de platforme internationale eficiente constituie totodatǎ o bunǎ premisǎ pentru dezvoltarea unui management centralizat al riscurilor, atat al celor specifice activitǎtilor individuale, cat si a celor ce pot fi generate de functionarea in sistemul de grup.

In consecintǎ, realizarea unui sistem informational operant la nivel de grup care sǎ satisfacǎ - prin structurǎ si fluxuri de date- cerintele unui management performant reprezintǎ o conditie esentialǎ pentru valorificarea deplinǎ a potentialului de castig pe care il oferǎ organizarea ca grup. Crearea grupului B.R.D. reprezintǎ o variantǎ optimǎ de lucru pentru atingerea rezultatelor dorite atat in planul performantelor financiare, cat si in cel al parteneriatului adecvat cu clientii.

Aceasta deoarece sinergiile potentiale ale unor asemenea structuri contribuie, in conditiile de inǎsprire a climatului concurential la reducerea volatilitǎtii randamentelor, precum si la scǎderea costurilor operationale si de ajustare tehnologicǎ. In acelasi timp, oferta de produse si servicii devine mai completǎ si, totodatǎ, mai diversǎ sau, in unele cazuri, mai rarifiatǎ.

BIBLIOGRAFIE

Basno, C., Dardac, N., Floricel, C. - Moneda, credit, banci, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000;

Basno, C., Dardac, N. Management bancar, Bucuresti, Editura Economica, 2003;

Bauman, Z. - Modernitatea lichida, Editura ANTET, Bucuresti, 2000;

Bran, P., Costica, I. Economia fenomenului financiar si monetar, Bucuresti Editura Economica, 2003

Cosea Mircea, Nastovici Luminita, Evaluarea riscurilor - Metode si tehnici de analiza la nivel micro si macro economic, Editura Lux Libris, Brasov, 1997;

Dardac, N., Vascu T. - Moneda-credit, (partea I si II), Editura ASE, Bucuresti, 2007;

Dedu, V. Gestiune bancara, Bucuresti, Editura National, 2006;

Diaconescu, M. - Banci, sisteme de plati, riscuri, Editura Economica, Bucuresti, 2000;

Dobrota, N. (coordonator) - Dictionar de economie politica, Editura Economica, Bucuresti, 1999;

Doltu Teodora, Risc si incertitudine in economie, teza de doctorat, ASE 2004

Gǎliceanu Ion, Mihaela Gǎliceanu, Mirela Cristea, Contabilitatea Bancarǎ, Editura Didacticǎ si Pedagogicǎ, Bucuresti, 2006;

Giarini Orio, Stahel R. Walter, Limitele certitudinii, Editura Edimpress - Camro, Bucuresti, 1996

Gogoneata Basarab, Economia riscului si incertitudinii, Editura Economica, Bucuresti, 2004;

HOWELLS, P. G. A. & BAIN, K. Money, Banking and Finance, Addison Wesley Longman Limited, England, 1998

Nistor Cornelia, Elemente de statistica, Editura Cartea Universitara, Bucuresti, 2005;

Heyne, P. - Modul economic de gandire (Mersul economiei de piata libera), Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991;

Ionescu, C. L. - Economia si rolul bancilor, Editura Economica, Bucuresti, 2005;

Isarescu, M. - Sistemul bancar in Romania. Evolutii concrete si perspective. Reforma sistemului bancar si integrarea europeana, Banca Nationala a Romaniei, Bucuresti, 1996;

Lazarescu, S. Rating financiar, Bucuresti, Editura ASE, 2003;Lazarescu, S.; Moinescu, B.; Pocan, I.; Turacanu, M. Managementul riscului si masurarea performantelor bancare, CD-ROM, Bucuresti, Editura ASE, 2004;

*** Dictionar de economie, coordonator Nita Dobrota, Editura Economica, Bucuresti 1999

*** Dictionar Macmillan de economie moderna, Editura CODECS, Bucuresti, 1999

*** - Le Petit Larousse, Editure Christian Lacroix, Paris, 2001 - 2005;

*** - Colectia revistei "Finante, Credit, Contabilitate", 1996 - 2005;

*** - Anuarul Statistic al Romaniei, CNS, 1997, 1998, 1999, 2000, 2001, 2002;

*** - Banca Nationala a Romaniei - Rapoarte anuale 1996-2005;

*** - Banca Nationala a Romaniei - Caiete de studii, 1997-2005;

*Parlamentul Romaniei - Legea bancara nr. 58/1998 modificata si completata cu Legea nr. 485/2003;

*Parlamentul Romaniei - Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor;

*Banca Nationala a Romaniei - Regulamentul BNR nr. 5/2002 privind clasificarea creditelor si constituirea provizioanelor de risc;

*Banca Nationala a Romaniei - Norma BNR nr. 12/2002 privind clasificarea creditelor si plasamentelor precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit;

*Banca Nationala a Romaniei - Regulament BNR nr. 1 din 21.05.1999 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 614 din 16.12.1999 privind organizarea si funcionarea la Banca Nationala a Romaniei a Centrales Riscurilor Bancare;

*Banca Nationala a Romaniei - Regulament nr. 1 din 202.2001 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 120 din 9.02001 privind organizarea si functionarea la Banca Nationala a Romaniei a Centralei Incidentelor de Plati;

*Banca Nationala a Romaniei - Normele BNR nr. 15/2004, privind limitarea riscului de credit la creditul de consum acordat persoanelor fizice;

*Norma BNR nr. 12/2008 privind supravegherea solvabilitatii si expunerilor mari ale institutiilor de credit - M. O. nr. 51 din 21 ianuarie 2008

*Norma BNR nr. 5 din 24 iunie 2007 privind adecvarea capitalului institutiilor de credit - M. O. nr. 768 din 23 august 2007