Sistemul bugetar

SISTEMUL  BUGETAR

1.Bugetul de stat

Bugetul asigurarilor sociale

3.Bugetele locale

4.Bugetele fondurilor speciale

Concepte cheie: sistem de bugete, buget de stat, buget general consolidat, bugete locale, bugetul asigurarilor sociale, bugetul fondurilor speciale.

Bugetul public reprezinta instrumentul principal, care are un caracter complex, prin care statul isi indeplineste functiile pe care le exercita la un moment dat: de alocare a resurselor, de redistribuire a resurselor, precum si de reglare a vietii economice. Aceasta pentru ca, bugetul public constituie atat un tablou sintetic de dimensionare a veniturilor si cheltuielilor publice pe o perioada determinata, de regula un an, dar reflecta in acelasi timp, si modul cum sunt colectate resursele financiare (de la cine, cat si in ce cuantum), modul de directionare a acestor resurse pe destinatii (categorii de bunuri publice si transferuri catre anumiti beneficiari), precum si consecintele acestora asupra economiei nationale si relatiilor financiare cu exteriorul.

1. Bugetul de stat (notiuni generale)

În fiecare stat se elaboreaza mai multe categorii de bugete, corelate intre ele care alcatuiesc sistemul bugetar.

Componenta sistemului bugetar se afla in stransa interdependenta cu structura organizatorica a statului si difera de la un stat la altul. Structura acestuia cuprinde:

in state de tip unitar (cum sunt: Romania, Franta, Marea Britanie, Olanda etc.)

un buget al administratiei publice centrale

bugete locale

in state de tip federal (cum sunt: Germania, Austria, Brazilia, Canada, Elvetia, SUA, etc.)

un buget al federatiei

bugetele statelor, provinciilor, landurilor

bugetele locale

Repartizarea veniturilor si cheltuielilor intre categoriile de bugete se realizeaza corespunzator atributiilor care revin administratiilor centrale si celor locale.

Principalele categorii de venituri si cheltuieli intra in atributiile bugetului central sau federal, iar cele care au o importanta mai redusa intra in atributiile celorlalte bugete.

Structura veniturilor si cheltuielilor din toate categoriile de bugete, difera de la o perioada la alta, fiind influentate de importanta si diversitatea obiectivelor urmarite de autoritatile respective.

În Romania, necesarul de resurse si posibilitatile de acoperire a nevoilor sociale la nivelul intregii societati sunt reflectate in bugetul general consolidat (BGC) care:

reprezinta ansamblul bugetelor, componente ale sistemului bugetar, agregate si consolidate pentru a forma un intreg. Consolidarea reprezinta tehnica de eliminare a dublelor inregistrari in cazul transferurilor de fonduri dintre diferitele bugete (de exemplu, transferurile de fonduri de la bugetul de stat la bugetele locale care nu dispun de suficiente fonduri pentru echilibrarea lor in BGC trebuie sa apara o singura data)

reflecta la nivelul unui an, fluxurile financiare publice de formare a veniturilor si de repartizare pe destinatii, corespunzator

nevoilor sociale

obiectivelor de politica financiara

reflecta dimensiunea efortului financiar public,

reflecta starea de echilibru sau dezechilibru bugetar

La inceputul perioadei de tranzitie, potrivit Constitutiei Romaniei (art. 138) prin Legea nr.10 /1991 privind finantele publice, s-a introdus conceptul de buget public din care fac parte: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, a caror caracteristici principale sunt:

sunt autonome

au venituri si cheltuieli proprii

se elaboreaza distinct

titularii au independenta administrativa deplina.

Cuvantul "public" isi propunea sa cuprinda toate veniturile si cheltuielile de natura publica. Cu toate acestea, inafara celor trei categorii de bugete au aparut un numar mare de asa numitele "fonduri speciale", extrabugetare, astfel ca acest concept a fost depasit de realitatea practica.

Prin Lega nr.500/2002 privind finantele publice - in vigoare si astazi cu unele modificari si completari, s-a redefinit sistemul bugetar romanesc, care cuprinde (art.

a.    bugetul de stat;

b.    bugetul asigurarilor sociale de stat;

c.     bugetul fondurilor speciale;

d.    bugetul trezoreriei statului;

e.     bugetele institutiilor publice autonome (bugetele locale);

f.      bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz;

g.    bugetele institutiilor finantate integral din venituri proprii;

h.    bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice;

i.      bugetul fondurilor externe nerambursabile

Tipuri de bugete

Bugetul de stat, ca instrument de realizare al sarcinilor asumate de stat la un moment dat, poate sa fie conceput sub forma urmatoarelor tipuri:

buget de mijloace - cu finalitate anuala, este bugetul in forma sa traditionala, in care sunt prezentate si detaliate mijloacele financiare alocate diferitelor categorii de servicii publice. Cheltuielile sunt selectate pe criterii cum sunt costul si randamentul serviciilor publice respective;

buget functional - este orientat spre scopurile si obiectivele de atins intr-un an bugetar;

bugetele-program - sunt instrumente moderne ale gestiunii finantelor publice care sunt elaborate in functie de obiectivele propuse pe termene medii sau lungi si vizeaza perioade de timp mai mari de un an.

Avantajele bugetului functional sau a bugetelor-program, care grupeaza cheltuielile publice pe destinatii, sunt urmatoarele:

faciliteaza informatia asupra modului de utilizare a resurselor publice;

permite opiniei publice si Parlamentului o mai facila perceptie asupra optiunilor guvernamentale (cheltuielile fiind grupate dupa finalitatea lor);

sporeste eficienta gestionarii resurselor reflectand clar costurile reale ale optiunilor bugetare;

nu este conditionat de trecut, mentinerea finantarii unei anumite cheltuieli are loc doar daca se justifica utilitatea ei sociala;

eficientizeaza controlul bugetar, continand informatii mai complexe si mai bine structurate, sanctionandu-se greselile de gestiune si nu cele de tip jurisdictional.

Bugetul de stat are ca principale caracteristici urmatoarele:

este un instrument aflat in mana conducerii pentru a previziona resursele si alocarea lor, in scopul indeplinirii unor obiective;

este un instrument contabil - actioneaza ca un cont al statului;

este un instrument juridic - este un act de autorizare de catre Parlament;

este un instrument politic - transpune in plan financiar o viziune politica;

sub aspect economic, bugetul reflecta corelatiile macroeconomice, in special in legatura cu produsul intern brut;

in economia moderna, bugetul reprezinta si un plan financiar la nivel macroeconomic pe termen scurt.

Ca plan financiar la nivel macroeconomic pe termen scurt, bugetul raspunde urmatoarelor trei categorii de probleme:

care sunt bunurile si serviciile publice pe care statul urmeaza sa le ofere gratuit utilizatorilor;

cine va suporta, in ce cuantum si prin ce mijloace, costul finantarii;

care vor fi consecintele asupra economiei nationale si asupra relatiilor financiare cu exteriorul.

Avand in vedere toate aceste caracteristici, se poate concluziona ca bugetul de stat exprima relatii economice in forma baneasca formate in procesul repartitiei produsului intern brut, corespunzator obiectivelor de politica economica, sociala si financiara ale fiecarei perioade. Aceste relatii se manifesta in dublu sens: atat ca relatii de mobilizare la dispozitia statului a resurselor banesti, cat si ca relatii prin care se repartizeaza aceste resurse.

În tarile cu economie de piata dezvoltata, se utilizeaza si instrumente mai cuprinzatoare cum sunt: "bugetul economiei nationale" (in Franta) sau "bugetul economic" (in Marea Britanie). Acest tip de document are numai rol de fundamentare a bugetului de stat, el nu se aproba prin lege si nu se substituie bugetului de stat, fiind utilizat de guvern numai pentru a se informa asupra situatiei economico-sociale a tarii.

Numai bugetul de stat se aproba prin lege si devine obligatoriu de executat asa cum s-a adoptat. Sub acest aspect, se reflecta faptul ca bugetul de stat are un pronuntat caracter politic atat prin deciziile politice cu implicatii financiare (si marea majoritate a deciziilor implica costuri financiare), cat si prin faptul ca aceasta lege este adoptata de Parlament (unde fortele politice castigatoare isi impun vointa politica prin votul democratic)

Rolul bugetului de stat este complex si in stransa legatura cu functiile finantelor publice, respectiv:

rol alocativ, reflectand pe partea de cheltuieli modul de alocare a resurselor fiecarui an bugetar;

rol redistributiv, deoarece prin buget se redistribuie o parte din PIB prin intermediul impozitelor, precum si prin intermediul cheltuielilor:

rol de reglare (stabilizare) a vietii economice, deoarece:

prin folosirea impozitelor si cheltuielilor ca instrumente, poate stimula sau frana o anumita activitate;

prin folosirea soldului bugetar controlat, poate stimula economia, fara amarii presiunea fiscala si povara impozitelor.

Activitatea prin care sunt alocate resursele se numeste bugetare Aceasta activitate cuprinde trei aspecte importante:

formarea resurselor bugetare (fiscale si nefiscale);

solicitarea de cheltuieli publice din aceste resurse;

alocarea resurselor care se preconizeaza a fi obtinute.

Bugetarea este privita in mod diferit de catre politicieni si cetateni, in sensul ca:

pentru politicieni, bugetarea este privita ca o sursa a puterii politice si de control asupra politicii;

cetatenii, platitori de impozite si taxe, doresc sa stie cum sunt cheltuiti banii lor.

Capacitatea bugetara a guvernului, presupune corelarea resurselor posibil de obtinut cu pretentiile bugetare care sa produca rezultatul scontat, si are mare importanta, deoarece de ea depinde insasi capacitatea de a guverna.

Principalele categorii de bugete din sistemul bugetar national

Prin Legea finantelor publice se stabilesc principiile, cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice, precum si responsabilitatile institutiilor publice implicate in procesul bugetar, pentru toate categoriile de bugete cuprinse in structura sistemului bugetar asa cum este reflectata in bugetul general consolidat (care cuprinde bugetul de stat; bugetul asigurarilor sociale de stat; bugetul fondurilor speciale; bugetul trezoreriei statului; bugetele institutiilor publice autonome - bugetele locale; bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz; bugetele institutiilor finantate integral din venituri proprii; bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice; bugetul fondurilor externe nerambursabile)

Fiecare dintre categoriile de bugete cuprinse in bugetul general consolidat, prezinta si anumite aspecte (caracteristici) specifice, care sunt precizate in prevederile unor legi speciale prin care acestea sunt reglementate.

Ca principale categorii de bugete cuprinse in bugetul general consolidat pot fi enumerate urmatoarele:

bugetul de stat

bugetul asigurarilor sociale de stat

bugetele (autoritatilor) locale

bugetele fondurilor speciale

Aceste categorii de bugete sunt autonome, ceea ce inseamna ca au venituri si cheltuieli proprii, se elaboreaza si se aproba distinct, iar din punct de vedere administrativ, titularii acestora au independenta deplina.

Bugetul de stat - componenta a bugetului general consolidat

Bugetul de stat este bugetul administratiei centrale de stat. Este elaborat si administrat de Guvern, iar aprobarea sa revine Parlamentului.

Bugetul de stat cuprinde totalitatea veniturilor si cheltuielilor de importanta centrala, care sunt repartizate prin legea bugetara anuala.

Structura bugetului de stat cuprinde:

la venituri din: principalele impozite, taxe si alte venituri cuvenite statului, incasate de la persoane juridice si de la persoane fizice

destinatiile resurselor financiare mobilizate la dispozitia statului (cuprinse in Anexe separate pe Ordonatori principali de credite) sunt in principal pentru: actiuni social-culturale, instructiv-educative, asigurarea apararii tarii, ordinii publice si infaptuirii justitiei, finantarea unor investitii si activitati de interes strategic, stimularea producatorilor agricoli, asigurarea protectiei si refacerii mediului inconjurator, asigurarea masurilor de protectie sociala aprobate pentru populatie, realizarea programelor de cercetare, precum si transferuri pentru echilibrarea celorlalte categorii de bugete (bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, etc.)

Soldul bugetar - excedent (+) sau deficit (-)

Bugetul asigurarilor sociale de stat - componenta a bugetului general consolidat

Bugetul asigurarilor sociale de stat se intocmeste distinct de bugetul de stat si se aproba de Parlament, printr-o lege separata.

Bugetul asigurarilor sociale de stat este gestionat si administrat de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale.

Structura bugetului asigurarilor sociale cuprinde:

la venituri: contributii pentru asigurarile sociale de la persoanele fizice si juridice care utilizeaza munca salariata; alte venituri;

la cheltuieli: asistenta sociala; pensii, ajutoare, indemnizatii; alte cheltuieli;

excedent (+) sau deficit (-) bugetar.

3. Bugetele locale - componenta a bugetului general consolidat

Bugetele locale: cuprind bugetele unitatilor administrativ-teritoriale care au personalitate juridica - sectoarele Municipiului Bucuresti, municipii, orase, comune, judete si Municipiul Bucuresti.

Bugetele locale se intocmesc in conditii de autonomie, adica isi dimensioneaza prevederile bugetare la cheltuieli, in raport cu posibilitatile de mobilizare a resurselor pe calea veniturilor proprii, a transferurilor de la bugetul central sau din alte surse, neexistand relatii de subordonare intre acestea.

Structura bugetelor locale cuprinde:

la venituri: venituri din impozitele si taxele locale, alte categorii de venituri precum si transferuri de la bugetul de stat, anumite sume defalcate din impozitul pe venit sau imprumuturi;

la cheltuieli: cheltuieli social-culturale (invatamant, cultura arta, sanatate, asistenta sociala); gospodarie comunala si locuinte; autoritati publice; actiuni economice; alte actiuni;

excedent (+) sau deficit (-) bugetar.

4.Bugetele fondurilor speciale - componenta a bugetului general consolidat

Bugetele fondurilor speciale, se intocmesc in afara bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale sau bugetelor locale. Aceste fonduri speciale sunt legate de anumite situatii conjuncturale pentru indeplinirea unor anumite obiective precis definite prin legi speciale si functioneaza pe principiul bugetelor anexa elaborate si aprobate odata cu primele categorii de bugete. Prin legile speciale sunt precizate modul de constituire a veniturilor si a destinatiilor concrete ale bugetelor fondurilor speciale.

Potrivit prevederilor Legii finantelor publice aflata in vigoare la aceasta data, mai functioneaza doua fonduri speciale, respectiv:

Bugetul Fondului pentru asigurari sociale de sanatate care se aproba ca anexa la legea bugetului de stat, si

Bugetul asigurarilor de somaj, care se aproba ca anexa la legea bugetului asigurarilor sociale de stat,

CAPITOLUL 2 - SISTEMUL  BUGETAR

Întrebari de autoevaluare

1.Care dintre urmatoarele enunturi nu coincide cu ceea ce reprezinta bugetul statului?

Raspuns:

Selectati enunturile care coincid cu rolul bugetului

Raspuns:

Dintre urmatoarele enunturi care nu reprezinta o veriga a bugetului general consolidat?

Raspuns:

4.Intocmirea bugetelor autonome reprezinta o abatere de la principiul:

Raspuns:

5.Dintre urmatoarele enunturi care nu coincide cu ceea ce reprezinta bugetul statului?

Raspuns:

Raspunsuri la testele grila

Capitolul  2

1. c) ;   b) ; 3. d) ; 4. c) ; 5. e)

IV. BIBLIOGRAFIE MINIMA OBLIGATORIE

1. Dr.Mariana-Cristina Cioponea, Finante Publice si Teorie Fiscala, Editura Fundatiei Romania de Maine , Bucuresti, 2007 sau 2008 - manual de lucru
2. Vacarel, Iulian si colectivul , Finante publice, Editia a (I-V) VI-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2007
3. Dascalu Elena Doina, Dan Radu Rusanu, Finante publice, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2005 (in curs de aparitie editia 2009)
4. www.mfinante.roLegislatie

Legea nr.500/2002 privind finantele publice (publicata in Monitorul Oficial nr. 597/2002) - actualizat in baza actelor normative modificatoare;

Codul Fiscal (Legea Nr. 571/2003 privind Codul fiscal - actualizat in baza actelor normative modificatoare)