SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE

SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE

1.Continutul si clasificarea cheltuielilor publice

2.Indicatori de analiza a cheltuielilor publice

3.Factori de influenta si consecintele cresterii cheltuielilor publice. Eficienta cheltuielilor publice

Concepte cheie: cheltuieli publice, cheltuieli bugetare, factori de influenta a cheltuielilor publice, clasificatia economica, clasificatia functionala.

Prin cheltuielile publice se concretizeaza cea de-a doua faza a functiei de repartitie a finantelor publice, si anume aceea de repartizare a resurselor financiare publice pe diverse destinatii.

1. Continutul si clasificarea cheltuielilor publice

Cheltuielile publice exprima relatii economico-sociale in forma banesca, manifestate intre stat, pe de o parte, si persoane fizice si juridice, pe de alta parete, cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii functiilor acestuia.

In mod concret, cheltuielile publice se materializeaza in plati efectuate de stat pentru indeplinirea diferitelor obiective ale politicii statului: servicii publice generale, actiuni social-culturale, armata, ordine publica, actiuni economice, etc.

Continutul economic al cheltuielilor publice este strans legat de destinatia acestora. Astfel, unele cheltuieli exprima un consum definitiv de produs intern brut (de exemplu, cheltuielile cu administratia generala), iar altele reprezinta o avansare a produsului intern brut (de exemplu, cheltuielile de investitii care duc la progresul economico-social).

Cheltuielile publice - cuprind totalitatea cheltuielilor efectuate in scopul public prin intermediul institutiilor publice si care se acopera fie de la bugetul de stat, fie din fonduri proprii, pe seama unor venituri extrabugetare obtinute.

Cheltuielile bugetare, spre deosebire de cheltuielile publice, se refera doar la acele cheltuieli care se acopera de la bugetul administratiei centrale de stat, din bugetele locale sau din cel al asigurarilor sociale de stat. Astfel, cheltuielile bugetare au o sfera mai restransa decat cheltuielile publice.

Criterii de clasificare a cheltuielilor publice

Dimensionarea cheltuielilor publice totale si repartizarea pe destinatii si beneficiari, presupun cunoasterea criteriilor de clasificare a acestora. Structura cheltuielilor publice ilustreaza modul cum sunt orientate resursele financiare ale statului spre anumite obiective, de la o perioada la alta.

In practica financiara se folosesc mai multe criterii de clasificare, si anume: administrativa, economica, functionala, financiara, dupa rolul cheltuielilor in procesul reproductiei sociale, gruparea utilizata de organismele ONU.

a)    Clasificarea administrativa se bazeaza pe criteriul institutiilor care gestioneaza cheltuielile (ministere, unitati administrativ-teritoriale, institutii, etc.). Acest criteriu se foloseste la repartizarea cheltuielilor publice pe ordonatorii de credite. Din acest motiv, dezavantajul acestei clasificari este ca nu asigura comparabilitatea in timp, datorita schimbarii structurilor administrative.

b)   Clasificarea economica arata natura cheltuielilor si le grupeaza in:

cheltuieli curente - care asigura functionarea si intretinerea institutiilor publice, reinnoindu-se anual;

cheltuieli de capital - care constau in achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata , destinate sferei productiei materiale sau nemateriale.

Cheltuielile curente se subimpart, la randul lor, in:

cheltuielile privind serviciile publice sau de functionare, care cuprind, in general, remunerarea serviciilor , cheltuieli pentru materiale si servicii etc.;

cheltuielile de transfer, cu titlu definitiv si nerambursabil, care pot avea destinatii economice (subventii acordate unor persoane juridice, urmarind scopuri bine determinate) sau sociale (transferuri acordate persoanelor fizice, cum sunt: burse, pensii, ajutoare sociale, etc.).

Cheltuielile de capital (de investitii), care cuprind achizitiile de bunuri de folosinta indelungata, reprezinta o avansare a produsului intern brut care contribuind direct sau indirect, la dezvoltarea si modernizarea patrimoniului public.

c)    Clasificarea financiara arata modul si momentul in care cheltuielile publice afecteaza resursele financiare ale statului. Astfel, cheltuielile publice pot fi:

cheltuieli definitive - care cuprind cheltuieli de functionare sau de investitii si formeaza partea cea mai mare a cheltuielilor publice;

cheltuieli temporare (operatiuni de trezorerie) - care sunt evidentiate in conturi speciale de trezorerie si se soldeaza la un moment dat;

cheltuielile virtuale (sau posibile) - sunt cele pe care statul se angajaza sa le efectueze in anumite conditii (in cazul in care statul intervine ca girant pentru un imprumut care, din diferite motive, nu mai poate fi rambursat de catre debitori, sumele respective sunt achitate de stat si devin o cheltuiala a statului).

d)   Clasificarea dupa rolul cheltuielilor publice in procesul reproductiei sociale cuprinde:

cheltuieli reale (sau negative) - care reprezinta un consum definitiv de produs intern brut, cum sunt: intretinerea aparatului de stat, intretinerea si dotarea armatei, plata dobanzilor etc.;

cheltuieli economice (sau pozitive) - care contribuie la cresterea avutiei nationale, cum sunt: investitiile efectuate de stat pentru construirea de drumuri, poduri, sustinerea unor proiecte economice, etc.

e)    Clasificarea functionala foloseste drept criteriu domeniile, ramurile, sectoarele de activitate spre care sunt dirijate resursele financiare publice (educatie, cultura, sanatate, sectorul social, apararea nationala, etc.), si reflecta structura cheltuielilor publice conform principalelor functii ale statului.

f)     Clasificarea folosita de organismele ONU are la baza utilizarea concomitenta a doua criterii principale: functional si economic.

In Romania, incepand cu anul 1991, pentru clasificarea cheltuielilor publice s-a adoptat metoda de clasificare folosita de ONU, pentru asigurarea comparabilitatii datelor necesare raportarilor si analizelor internationale

Clasificarea economica indica natura cheltuielilor si este folosita in structura clasificarii functionale pentru a detalia fiecare subdiviziune a acesteia. Astfel, pentru fiecare subdiviziune functionala, cheltuielile se grupeaza in:

A.    Cheltuieli curente:

cheltuieli de personal;

cheltuieli materiale si servicii;

subventii;

prime;

transferuri;

dobanzi;

rezerve

B.     Cheltuieli de capital:

C.    Imprumuturi acordate

D.    Rambursari de credite

In clasificarea functionala a bugetului de stat, cheltuielile publice se grupeaza astfel:

Partea I : Servicii publice generale

cheltuieli pentru autoritatile publice (Presedintie, organele activitatii legislative, organele autoritatii judecatoresti, etc.)

Partea a II-a : Aparare, ordine publica si siguranta nationala

aparare nationala

ordine publica

Partea a III-a : Cheltuieli social-culturale

invatamant;

sanatate;

cultura si arta;

asistenta sociala;

Partea a IV-a: Servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape

servicii si dezvoltare publica

locuinte

mediu si ape

Partea a V-a : Actiuni economice

industrie

agricultura si silvicultura

transporturi si comunicatii

alte actiuni economice

Partea a VI-a : Alte actiuni

cercetare stiintifica

alte actiuni

Partea a VII-a : Transferuri

transferuri din bugetul de stat

Partea a VIII-a : Imprumuturi acordate

Partea a IX-a : Plati de dobanzi si alte cheltuieli aferente datoriei publice

Partea a X-a : Fonduri de rezerva

Excedent / Deficit

In cadrul clasificarii functionale se utilizeaza si clasificarea administrativa sau institutionla pentru repartizarea fondurilor financiare publice la nivelul ordonatorilor de credite (conducatori ai institutiilor publice)

Compozitia cheltuielilor publice, marimea fiecarei grupe sau subgrupe de cheltuieli prevazute in buget ofera indicii despre felul in care statul isi asumafiecare din rolurile sale, la momentul respectiv.

2. Indicatori de analiza a cheltuielilor publice

Analiza cheltuielilor publice serveste la caracterizarea politicii financiare a unui stat in diverse perioade de timp. Analiza acestora se realizeaza cu ajutorul indicatorilor privind:

A.    nivelul cheltuielilor

B.    structura cheltuielilor

C.    dinamica cheltuielilor

A. Analiza nivelului cheltuielilor publice - se bazeaza pe urmatorii indicatori:

volumul cheltuielilor publice - poate fi exprimat in marimi nominale (Cⁿ_p) sau reale (C^r_p). Valorile nominale se transforma in valori reale prin impartirea primei categorii la indicele preturilor (I_p1/0) din perioada curenta (1) fata de perioada de baza (0), asigurandu-se in acest fel comparabilitatea sumelor cu anul precedent, astfel:

Acest tip de analiza serveste numai pe plan national.

ponderea (G) cheltuielilor publice(Cp) in produsul intern brut (PIB) - elimina influentele distorsionante ale inflatiei si permite analiza cheltuielilor in raport cu nivelul de dezvoltare economico-sociala. Se utilizeaza frecvent in comparatii internationale

Cheltuieli publice totale ce revin in medie pe un locuitor ( , iar N numarul populatiei) - este un indicator foarte sugestiv care arata cat din cuantumul cheltuielilor publice revine unui locuitor. Pentru comparatii internationale este necesara transformarea cheltuielilor publice intr-o moneda de circulatie internationala (dolari SUA, Euro)

B. Analiza structurii cheltuielilor publice (g_cpi) - vizeaza calculul ponderii pe care o are fiecare dintre grupele de cheltuieli publice (c_pi) in total (Cp). Analiza evidentiaza modul de directionare a resurselor financiare publice in cursul unui an bugetar.

C. Analiza dinamicii cheltuielilor publice

- releva modificarile care intervin in cuantumul si structura cheltuielilor publice in decursul unei perioade de timp. Indicatorii de analiza ai dinamicii cheltuielilor publice sunt:

a).   modificarea absoluta si relativa (nominala sau reala) a chelt. publice

b).   modificarea ponderii cheltuielilor publice in PIB

c).   modificarea volumului mediu al chelt. publ. pe un locuitor

d).   modificarea structurii cheltuielilor publice

e).   coeficientul de devansare a cresterii PIB de catre chelt. publ.

f).    elasticitatea cheltuielilor publice fasa de PIB

a). modificarea absoluta si relativa (nominala sau reala) a cheltuielilor publice

Modificarea absoluta exprima creserea sau descresterea acestora de la o perioada la alta, si se calculeaza prin diferenta valorilor corespunzatoare dintre anul curent (1) si anul anterior (0), spre exemplu:

modificarea absoluta (si/sau relativa) a cheltuielilor publice

DCp_(1-0)= Cp₁ - Cp₀ valori nominale

sau,

DCp^r_(1-0)= Cp₁^r - Cp₀^r  valori reale (preturi comparabile)

Modificarea relativa a cheltuielilor publice - se calculeaza indicele modificarii cheltuielilor publice pe baza relatiei:

sau o formula echivalenta

In expresie reala, - evolutia cheltuielilor publice si identificarea factorilor de influenta a marimii si sensului modificarii - se exprima indicatorii analizati in preturi constante cu ajutorul indicelui preturilor

b).  modificarea absoluta a ponderii cheltuielilor publice in PIB - arata cu cat a crescut sau a scazut acest indicator de la o perioada la alta.

DG_(1-0)= G₁ - G₀

Modificarea relativa a ponderii cheltuielilor publice in PIB este reprezinta de raportul procentual dintre G₁ si G₀.

Pe perioade mari de timp, are loc o crestere a ponderii cheltuielilor publice in PIB.

c).  modificarea absoluta a nivelului mediu al cheltuielilor publice pe locuitor - arata marimea si sensul modificarii de la o perioada la alta a acestui indicator. Se calculeaza astfel:

= -

Modificarea relativa a nivelului mediu al cheltuielilor publice pe locuitor este reprezentata de raportul procentual dintre cele doua valori.

d). modificarea absoluta a structurii cheltuielilor publice - reliefeaza evolutiile structurale de la o perioada la alta corespunzator politicii bugetare din perioada analizata. Se calculeaza astfel:

Dg_cpi = g_cpi1 - g_cpi0

Modificarea relativa a nivelului mediu al cheltuielilor publice pe locuitor este reprezentata de raportul procentual dintre cele doua valori.

e).  coeficientul de devansare a cresterii PIB de catre cresterea cheltuielilor publice - reflecta corespondenta dintre evolutia cheltuielilor publice si cea a PIB. Se calculeaza astfel:

k =

In functie de ritmul de crestere a CP si a PIB, coeficientul k poate lua urmatoarele valori:

k > 1 - CP cresc mai rapid decat PIB

k = 1- CP cresc in acelasi ritm cu PIB

k < 1 - CP cresc mai lent decat PIB

f).   elasticitatea cheltuielilor publice fata de PIB - masoara amploarea reactiei CP la modificarea PIB. Se calculeaza astfel:

DC_p(1-0)

C_p0

e_cp = ----- ----- ----------

DPIB_p(1-0)

PIB_p0

Exprima tendinta de utilizare a PIB la acoperirtea cheltuielilor publice.

Poate lua urmatoarele valori:

e_cp > 1 - o elasticitate ridicata a CP in raport cu PIB

e_cp = 1- tendinta ramane nemodificata de la o perioada la alta

e_cp < 1 - inelasticitatea CP in raport cu cresterea PIB

Modul de interpretare a coeficientului de elasticitate este asemanator cu cel al coeficientul de devansare a cresterii PIB de catre cresterea cheltuielilor publice

3.Factori de influenta si consecintele cresterii cheltuielilor publice.

Eficienta cheltuielilor publice

Factori de influenta a cheltuielilor publice

Factorii cre conduc la cresterea cheltuielilor publice pot fi grupati in urmatoarele categorii:

Factori demografici - cresterea numarului populatiei si modificarea structurii acesteia pe grupe de varsta si categorii socio-profesionale, reclama o oferta sporita de bunuri publice, ceea ce implica, odata cu cresterea numarului angajatilor publici si suplimentarea cheltuielilor publice;

Factori economici - in functie de gradul de dezvoltare economica, statul se implica, mai mult sau mai putin, in actiuni economice, cercetare etc., precum si prin redistribuirea resurselor financiare publice, bugetului de stat revenindu-i rolul de "filtru" de dirijare a resurselor financiare spre anumite activitati economice;

Factori sociali - fenomenul de crestere a venitului mediu pe locuitor antreneaza eforturi din partea statului pentru armonizarea veniturilor diverselor categorii sociale: persoane angajate in sectorul public, pensionari sau alte persoane care necesita protectie sociala;

Factori politici -situatia de concurenta, in care se gasesc partidele si grupurile politice conduce la o supralicitare a prestatiilor pe care statul le poate acorda, fiind mult mai popular sa propuna noi servicii publice, decat sa le restranga, sau sa le elimine pe cele existente;

Factori militari - acestia vizeaza dotarea tehnica a armatei, instruirea corespunzatoare a efectivelor militare, astfel incat sa se asigure incadrarea, din punct de vedre militar, in structurile internationale vizate;

Factori istorici -. se concretizeaza in transmiterea, de la o perioada la alta a cererii sporite de interventii din partea statului, precum si a poverii pe care o reprezinta, la un moment dat, imprumuturile contractate de generatiile anterioare;

Procesul de urbanizare - reprezinta un factor de influientare a cheltuielilor publice, in sensul cresterii lor, prin antrenarea resurselor financiare necesare atat crearii si dezvoltarii centrelor urbane, cit si constructiei unor utilitati publice specifice pentru asezarile urbane.

Consecintele cresterii cheltuielilor publice - pot fi:

consecinte nefavorabile: extinderea sectorului public si a puterii statului; atenuarea temerilor provocate de perspectiva somajului, batranetii, etc.; cresterea fiscalitatii si a imprumuturilor de stat pentru finantarea cheltuielilor publice in crestere, cresterea datoriei publice pe seama imprumutarii statului, cresterea inflatiei, etc.;

consecinte favorabile: cresterea prosperitatii statului daca se finanteaza intr-o proportie ridicata proiecte de dezvoltare economica; sporirea standardelor de viata al cetatenilor; posibilitatea stabilizarii economiei in perioadele de criza economica; posibilitatea sporirii ocuparii forsei de munca, etc.

Eficienta cheltuielilor publice - exprima o dimensionare optima a unui raport determinat intre eforturile financiare, concretizate in consumul de resurse financiare publice, si efectele estimative obtenabile, in conditiile in care resursele sunt limitate. Eliminarea subiectivismului in alocarea resurselor publice se face pe baza unor criterii de performanta care exprima: eficienta alocativa sau eficacitatea alocativa.

Eficienta (E_f) exprima rezultatele (R) ce se obtin dintr-o activitate economico-sociala prin utilizarea unor anumite mijloace (M) sau resurse (financiare, de forta de munca, etc).

Eficacitatea (E_t)constituie calitatea pe care o are o actiune de a produce efectele scontate, respectiv cele realizate (R_r) comparativ cu cele prevazute (R_p).

In practica exista numeroase metode de evaluare a eforturilor si efectelor (directe si indirecte) corespunzatoare proiectelor de obiective publice: metoda de analiza cost-avantaje, metoda de analiza cost-eficacitate, metode multicriteriale.

Intrebari de autoevaluare

1.Clasificarea economica imparte cheltuielile bugetare in urmatoarele grupe:

Raspuns: a

2.Clasificarea functionala a cheltuielilor publice:

Raspuns: b

3.Dintre urmatoarele enunturi, selectati cheltuielile publice grupate conform criteriului financiar:

Raspuns: e

Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la cheltuielile publice este adevarata:

Raspuns: d

5.Clasificarea economica imparte cheltuielile bugetare in urmatoarele grupe:

Raspuns: b

IV. BIBLIOGRAFIE MINIMA OBLIGATORIE

Dr.Mariana-Cristina Cioponea, Finante Publice si Teorie Fiscala, Editura Fundatiei Romania de Maine , Bucuresti, 2007 sau 2008 - manual de lucru

Vacarel, Iulian si colectivul , Finante publice, Editia a (I-V) VI-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2007

Dascalu Elena Doina, Dan Radu Rusanu, Finante publice, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2005 (in curs de aparitie editia 2009)

Marius Vorniceanu, Alexandru Costache, Fiscalitate, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2009

www.mfinante.roLegislatie

Legea nr.500/2002 privind finantele publice (publicata in Monitorul Oficial nr. 597/2002) - actualizat in baza actelor normative modificatoare;

Codul Fiscal (Legea Nr. 571/2003 privind Codul fiscal - actualizat in baza actelor normative modificatoare)