SISTEMUL DE PENSII : Romania vs. Cehia

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE FINANTE, ASIGURARI, BANCI SI BURSE DE VALORI

SISTEMUL DE PENSII : Romania vs. Cehia

Sistemul de pensii - Romania vs Cehia

In cadrul crizei actuale statele Uniunii Europene au considerat necesar punerea unui accent deosebit pe reformarea sistemelor publice de pensii si mai ales stimularea sistemelor de pensii private, in conditiile in care se preconizeaza ca pana in anul 2060 rata medie de dependenta la nivel european (rata de dependenta = populatia de peste 65 de ani / populatia cu varste intre 15-64 de ani) se va dubla. Aceasta dublare va determina si o crestere a raportului cheltuieli/venituri al sistemelor publice de pensii (raport care s-a majorat cu indici cuprinsi in medie intre 5 si 15% datorita crizei financiare).

Sistemul de pensii din Romania

In Romania functioneaza in prezent un sistem de pensii multi-pilon, ca in majoritatea statelor Uniunii Europene. Acest sistem este organizat pe trei pilonii.

Primul pilon apartine sistemului public de pensii si este un sistem redistributiv (pay as you go) adica pensionarii sunt platiti din contributiile salariatilor actuali. Acesta se bazeaza pe puncte de pensie , in prezent valoarea unui astfel de punct este de 732,8 lei, si este un sistem unic, generalizat, obligatoriu si impus de lege.

Calculul pensiei de la stat pe scurt

In primul rand pornim de la punctul de pensie care se calculeaza ca procent cuprins intre 30% si 50% din salariu mediu brut lunar, utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat din anul iesirii la pensie. Numarul de puncte pentru fiecare pensionar in parte se determina lunar si este dat de raportul dintre salariul brut lunar individual , inclusiv sporurile si adaosurile, sau, dupa caz, venitul lunar asigurat, ambele constituind baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale, si salariul mediu brut lunar, comunicat de Institutul National de statistica.

Prin insumarea numarului de puncte rezultat in fiecare luna si impartirea lui la 12 se determina punctajul anual. Cu ajutorul acestuia se determina un punctaj mediu anual prin insumarea tuturor punctajelor anuale realizate in perioada de cotizare si impartirea sumei la numarul de ani corespunzator stagiului complet de cotizare prevazut de lege.

Si in final cuantumul pensiei se determina prin inmultirea punctajului mediu anual cu valoarea unui punct de pensie. Tot acest calcul porneste in primul rand de la salariul mediu brut lunar care are in 2010 o valoare de 1.836 lei si de la contributia fiecarui angajat la fondul de pensii, aceasta avand o valoare de 10,5% din salariu brut lunar al fiecarui angajat (din totalul de 31,3%) .

Factorul principal care influenteaza nivelul pensiilor este dat de raportul dintre numarul contribuabilor(salariatilor) si numarul pensionarilor. O evolutie statistica arata ca in anul 1990 acest raport era de 3,3:1, raport care nu exercita presiuni asupra cheltuielilor bugetare cu plata pensiilor. Insa treptat acest raport se reduce ajungand de 0,94:1 in 2009, numarul pensionarilor depasind numaru de salariati.

Tabel nr.1.Evolutia raportului dintre salariati si pensionari

Astfel s-a ajuns in situatia ca in luna ianuarie a anului 2010 sa se inregistreze un deficit in cadrul sistemului public de pensii de 807 milioane de lei, aproximativ dublu fata de luna ianuarie a anului 2009. Deficitul bugetar inregistrat de bugetul asigurarilor sociale de stat de 7,36 mld lei din anul precedent a marcat un record istoric, bazandu-se pe o crestere a CAS cu aproximativ 2,36% fata de 2008 si o crestere a cheltuielilor totale de 19,9%. In acest caz ponderea cheltuielilor cu pensiile de stat in PIB a fost de 8,4%.

Pilonul II este un sistem de pensii administrat privat cu contributii definite, obligatorii pentru persoanele de pana in 35 ani si optionale pentru persoanele cu varsta cuprinsa intre 35 si 45 de ani.

Din cei 10,5% s-a hotarat ca un procent de 2,5% sa reprezinte contributia la un fond privat de pensii, banii putand fi investiti si mosteniti. Astfel va fi transferat de la bugetul public de pensii o suma de 1.823 mld de lei catre Pilonul II.

In prezent exista 12 fonduri de pensii in cadrul pilonului II acestea inregistrand in anul 2009 un randament mediu de 17,7% si avand peste 4,3 mil de participanti.

Pilonul III de pensii private

Rolul sistemul pensiilor private facultative (pilonul III) este acela de sprijinire a viitorilor pensionari, astfel incat acestia sa beneficieze de venituri mai mari la pensie. Practic, in momentul pensionarii, se va cumula pensia pe care acestia o primesc de la stat, cu pensia facultativa.

Persoanele care doresc sa-si asigure venituri suplimentare la varsta pensionarii, pot contribui la un fond de pensii facultative in limita a 15% din venitul brut lunar. De asemenea, este posibil ca un participant sa contribuie la mai multe fonduri de pensii facultative, insa numai daca contributiile sale lunare insumate nu depasesc 15% din venitul brut. Oricand se poate modifica contributia platita la fondul de pensii facultative, cu respectarea procentului maxim de 15%. De exemplu, in cazul in care venitul brut lunar al unei persoane creste, aceasta poate alege sa mareasca contributia lunara la fondul de pensii. Contributia minima lunara este de 50 RON.

Prin urmare, la fondul pensiilor private facultative (pilonul III) poate participa orice persoana, indiferent de varsta - nu exista conditie de varsta ca la pilonul II. Insa, pentru a putea beneficia de aceasta pensie facultativa trebuie ca persoana respectiva sa implineasca varsta de 60 de ani, sa aiba platite minim 90 de contributii lunare la fondul de pensii (nu neaparat consecutive) si sa aiba o suma minima acumulata. In cazul in care nu a implinit varsta de 60 de ani, sau nu a platit minim 90 de contributii lunare la fondul de pensii, conform legislatiei in vigoare, in momentul deschiderii dreptului la pensia facultativa, va primi suma existenta in cont, fie intr-o plata unica, fie in plati esalonate in rate, pe o durata de maxim 5 ani.

Conform Legii 204/2006 participantii la fondurile de pensii facultative pot fi angajatii, persoanele autorizate sa desfasoare o activitate independenta, functionarii publici, persoanele cu functii elective si cele numite in cadrul autoritatii executive, legislative si judecatoresti, membrii unei societati cooperative si persoanele care realizeaza venituri din activitati profesionale sau agricole.

Pentru angajatori, pensia privata facultativa poate reprezenta un instrument eficient de motivare a salariatilor si de management al resurselor umane dar si o solutie avantajoasa din punct de vedere fiscal - deductibilitatea fiscala se ridica la 400 de euro/an pentru fiecare angajat si la 400 de euro/an pentru angajator. Companiile au acum oportunitatea de a-si atrage angajatii de partea lor prin oferirea de pachete de pensii private facultative (Pilonul III), pentru care beneficiaza de deduceri fiscale. Participarea acestora la fondul de pensii se poate realiza prin intermediul unui agent de marketing autorizat.

Daca o persoana doreste sa suspende sau sa inceteze plata contributiei la un fond de pensii facultative, aceasta trebuie sa anunte administratorul fondului in scris, cu cel putin 30 de zile calendaristice inainte de data suspendarii sau incetarii contributiei. Ulterior, are optiunea de a relua oricand plata contributiei. Este important de retinut faptul ca, in cazul incetarii platii contributiei la un fond de pensii facultative (daca nu s-a transferat la alt fond), orice persoana isi pastreaza in continuare drepturile, aceasta putand beneficia de pensia facultativa.

In situatia in care transferul de la un fond la altul (cu schimbarea administratorului) are loc dupa o perioada de 2 ani de la aderarea la fondul de pensii facultative, nici unul dintre fondurile disponibile in acest moment nu va percepe penalitati de transfer. In schimb, daca se doreste un transfer la alt fond de pensii facultative inainte de implinirea a 2 ani de la aderare atunci, administratorul fondului poate percepe penalitati de transfer, determinate ca procent aplicat activului personal, penalitatea maxima fiind de 5%.

Principala obligatie a administratorilor autorizati de catre CSSPP pentru pilonul III, este de a investi prudential activele fondurilor de pensii, astfel incat sa asigure securitatea, calitatea, lichiditatea si profitabilitatea acestora. Mai mult, administratorul este obligat sa asigure permanent un volum adecvat de lichiditati corespunzatoare angajamentelor financiare ce rezulta din portofoliul schemei de pensii facultative.

Orice persoana care doreste sa obtina venituri suplimentare odata cu implinirea varstei de pensionare trebuie sa stie cum sa-si aleaga fondul de pensii facultative. Trebuie sa aiba in vedere atat profilul de risc al fondului si randamentul acestuia, cat si tipurile si nivelul comisioanelor percepute (atat nivelul comisioanelor de administrare, cat si nivelul comisioanelor si penalitatilor percepute de fiecare administrator in cazul transferului de la un fond la altul.

Activele nete ale fondurilor de pensii private facultative au crescut cu 142% in 2009, la 204 milioane de lei, iar numarul aderentilor a depasit 187.000, cu 25% mai mult fata de decembrie 2008, potrivit datelor Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR). De asemenea, numarul fondurilor de pensii facultative a crescut in cursul anului 2009, de la 9 la 13.

Randamentul mediu ponderat al tuturor fondurilor de pensii private facultative, pe durata anului 2009, a fost de 15,8%, superior rezultatului de 2,7% consemnat in 2008. De la lansare (mai 2007) si pana in prezent, fondurile de pe pilonul III au inregistrat un randament mediu anual de 7,9%.

Potrivit estimarilor jucatorilor din piata, la sfarsitul anului 2010, activele nete ale fondurilor de pensii facultative ar putea ajunge la 350 de milioane de lei, iar numarul total de participanti se va situa intre 220.000 si 250.000

Sistemul de pensii private din Romania a primit in cursul anului 2009 un volum total de contributii de circa 1.430 milioane lei. Din aceasta valoare totala, contributiile aferente Pilonului III de pensii private facultative reprezinta mai putin de 10%, reflectand diferenta uriasa existenta intre numarul de participanti din pilonul obligatoriu si cel al persoanelor care au incheiat o pensie facultativa.(fig de mai jos)

Spre deosebire de Cehia, unde participarea la pilonul III a depasit asteptarile autoritatilor, in Romania abia 4% din salariatii din Romania economisesc, prin contributie proprie sau a angajatorului, pentru a obtine o pensie privata facultativa. Numarul total de participanti al fondurilor de pensii private facultative a ajuns la sfarsitul anului 2009 la peste 187.000, cu 36.500 mai multi (+25%) fata de sfarsitul anului 2008. Pe parcursul anului 2009, cei mai multi participanti nou au fost atrasi de fondurile BCR Prudent (12.184), ING Optim (10.250) si BRD Primo (2.475). Numarul fondurilor de pensii facultative a crescut in cursul anului 2009 de la 9 la 14.

Prin urmare, fondurile de pensii private facultative prezinta numeroase avantaje: nu se plateste impozit pentru contributie, suma cu care se contribuie se deduce din impozitul pe venit, persoana care contribuie la acest fond de pensii este protejata financiar, are libertate de miscare si siguranta, iar cu cat contributiile acesteia sunt mai mari, cu atat de mari vor fi veniturile de care va beneficia odata cu implinirea varstei de pensionare.

Sistemul de pensii din Cehia

Cehia, alaturi de Slovenia, sunt singurele tari din Europa care nu au implementat pilonul 2 de pensii. Sistemul de pensii din Cehia este format din 2 piloni: pilonul I, denumit si PAYG (pay as you go), care este obligatoriu pentru toti angajatii si pilonul III facultativ.

Varstele de pensionare in acest moment sunt de 61 de ani si 8 luni la barbati si pentru femei intre 56 de ani si 4 luni - 60 de ani si 4 luni, depinzand de numarul de copii. Prin reforma aprobata in 2003 varstele de pensionare vor creste insa la 63 de ani pana in 2016 la barbati, respectiv pana in 2019 la femeile care nu au copii. Daca se contribuie deja timp de 25 de ani la pilonul 1 de pensii, un angajat se poate retrage din campul muncii mai devreme cu 3 ani decat prevede legea, iar daca acesta doreste sa munceasca si dupa ce a atins varsta de pensionare, va primi un bonus cand va iesi la pensie.

Un lucru interesant in Cehia este faptul ca la calculul vechimii in munca se iau in considerare anii de studiu (maxim 6 ani de studiu dupa ce persoana a depasit varsta de 18 ani), anii in care nu se munceste (maxim 3 ani din momentul in care nu mai primesti somaj), perioada in care se are grija de copil (pana cand acesta implineste 4 ani, aceasta perioada neputand fi calculata pentru ambii parinti in acelasi timp), perioada in care se face stagiul militar si perioada in care se are grija de batrani cu varste de peste 80 de ani sau de persoane cu dizabilitati.

Pentru a primi pensie de la stat un angajat trebuie sa contribuie la sistemul de pensii timp de 25 de ani sau sa fi contribuit minim 15 ani in momentul in care varsta sa atinge pragul de 65 de ani. Se mentioneaza faptul ca in acesti ani sunt inclusi si anii despre care s-a vorbit mai sus ca se calculeaza la vechime. Ca o paranteza, daca utilizezi 6 ani pentru studii, 2 ani muncesti, 4 ani te ocupi de cresterea copilului, 3 ani din restul vietii in care nu muncesti ti-i acorda statul ca perioada in care ai "contribuit" si traiesti din averea mostenita de la o matusa, cand implinesti 65 de ani statul iti face « cadou » pensia.

Contributia platita catre sistemul public de pensii este de 28%, din care angajatorul plateste 21.5%, restul fiind suportat de catre angajat. Cei care desfasoara activitati independente platesc integral cota de 28% din veniturile lor. Aceasta cota este printre cele mai mari din tarile membre OECD, doar Italia, Ungaria si Slovacia avand cote mai ridicate.

Pilonul I de pensii acopera atat pensiile celor care au atins varsta de pensionare cat si pensiile speciale (pentru dizabilitati, pentru vaduve, pentru orfani, pentru veterani de razboi etc..). Din banii stransi la pilonul I de pensii, aproximativ 30% sunt cheltuiti pentru pensiile speciale, restul fiind alocati celor retrasi din campul muncii la varsta de pensionare.

Pensia se calculeaza luand in considerare 2 elemente: o suma fixa, de baza , plus o alta suma calculata in functie de veniturile salariale ale participantului. Suma fixa da dreptul tuturor celor ce au contribuit la pilonul I de a obtine o pensie minima. Sumele de la care incepe calculul pensiilor in Cehia pornesc de la 8400 CZK (aproximativ 320 de euro), 30% dintre pensii pornesc de la valori cuprinse intre 8400-20500 CZK si 10% peste aceasta suma (peste 790 euro). Trebuie mentionat faptul ca mai mult de 99% dintre pensionari au pensii mai mari decat 8400 CZK.

In Romania peste 1,5 milioane de pensionari (32% din total) au o pensie medie lunara mai mica de 500 de lei, peste 3,8 milioane (81% din total) au o pensie medie lunara mai mica de 1.000 de lei si doar 43.488 de pensionari (0,9% din total) au o pensie medie lunara mai mare de 2.000 de lei. Pensia medie este de 714 lei pe luna fiind unul dintre cele mai reduse niveluri ale pensiei din Uniunea Europeana.

Acest sistem redistributiv al Cehiei a putut mentine saracia batranilor la un nivel scazut. Rata riscului de saracie la batranete a populatiei cu varste de peste 65 de ani este 7% in medie, cu mult mai scazut fata de media din Uniunea Europeana, care este de 19%.

Urmarind modelul Bancii Mondiale, bazat pe un sistem de pensii multi-pilon, cel de-al doilea pilon ar trebui sa faca parte si din sistemul de pensii al Cehiei. Primele planuri pentru a introduce pilonul II de pensii au aparut in 1999, dar au fost abandonate in anul 2000 deoarece ar fi pus in pericol stabilitatea pilonului III de pensii prin scaderea numarului de contribuabili voluntari.

Despre pilonul II de pensii inca se mai discuta, dar acesta nu va fi implementat intr-un viitor apropiat. In privinta acestuia, singurele lucruri care au fost comunicate sunt acelea ca pilonul II va fi obligatoriu si va fi administrat de catre entitati private. Ca un prim pas spre pilonul II, guvernul intentioneaza sa creasca varsta de pensionare pana la 65 de ani in 2030 si sa creasca numarul anilor de contributie de la 25 la 30 pentru a acorda pensie intreaga.

Din cauza refuzului politicienilor de a implementa un fond privat de pensii aditional celui de baza, care sa fie obligatoriu pentru toti angajatii, s-a hotarat adoptarea unui sistem privat de pensii facultative, clasificat ca pilonul III.

Pilonul III a fost introdus in Cehia in anul 1994, abia dupa ce piata de capital de acolo s-a stabilizat. Avand in vedere ca existenta si functionarea pietei de capital este neaparat necesara pentru evolutia economiilor dintr-un sistem privat de pensii a fost acordata o atentie deosebita pietei de capital din Cehia in momentul reformarii sistemului de pensii si a introducerii pilonului III. Pentru a impulsiona salariatii sa adere la pilonul III, guvernul a acordat stimulente fiscale si subventii. Sistemul de pensii facultative functioneaza prin intermediul unor companii private care ofera anumite planuri de contributie. Aceste companii sunt societati pe actiuni care functioneaza in Cehia in conformitate cu codul comercial al tarii. Obiectul de activitate al acestora este limitat la asigurarea pensiei private.

Contributia minima acceptata pentru pilonul III de pensii este de 100 CZK ( aproximativ 4 euro). Din moment ce ai aderat la sistem, te poti muta de la un fond la altul de cate ori vrei, de unde rezulta ca nu sunt taxe de transfer. Fondurile de pensii sunt obligate sa publice performantele lor financiare, date despre modul de alocare a activelor, contributiile si bilantul in mod regulat.

Varsta minima la care se poate primi pensie facultativa de la un fond de pensii este de 60 de ani, avand un numar minim de ani in care s-a contribuit, numar stabilit de catre fiecare fond de pensii in parte. Daca banii sunt retrasi din cont inainte de a iesi la pensie, contributiile trebuiesc replatite impreuna cu alte taxe. In general, banii pot fi retrasi sub forma unei sume forfetare sau sub forma de transe periodice.

Scutirile de taxe au fost introduse in anul 2000 pentru a incuraja economiile pentru pensionare. Statul stabileste subventia acordata fiecarui angajat in functie de nivelul de contributie. Pentru contributiile cuprinse intre 100-199CZK, statul adauga in plus 50CZK plus 40% pentru suma din contributie care depaseste 100. Pentru contributiile cuprinse intre 200-299CZK, participantul primeste 90 CZK + 30% pentru ceea ce depaseste 200CZK. Alocatia creste gradual pana la maxim 150CZK pentru membrii care contribuie cu sume peste 500 CZK. In acest moment, conturile a mai mult de un sfert dintre cei care au aderat la pilonul III de pensii facultative sunt alimentate lunar in proportie de mai mult de 50% de catre angajatori decat de catre ei insisi, datorita unor deductibilitati acordate acestora de catre stat.

Contributiile participantilor sunt platite din veniturile nete. Daca un participant contribuie cu mai mult de 6000 CZK pe an, acesta isi poate deduce contributiile platite in plus peste cele 6000 CZK, dar in limita a maxim 12000 CZK anual. Pensiile sunt impozitate cu o cota de 15%.

Aceste avantaje fiscale au condus la un numar ridicat de participanti la fondurile de pensii private, insa sumele cu care acestia participa sunt destul de mici. Majoritatea celor ce au aderat la aceste fonduri facultative au facut-o doar pentru ca statul le acorda aceste deductibilitati si, in majoritatea cazurilor, au ales sa contribuie exact cu sumele prin care isi maximizau deductibilitatea.

Cei mai multi dintre participantii pilonului III de pensii contribuie lunar cu mai putin de 600 CZK, cea mai mare parte a lor contribuind cu sume cuprinse intre 500-600 CZK (aprox 31%). Trebuie mentionat faptul ca salariul mediu in Cehia este de aproximativ 18000 CZK, ceea ce arata o contributie in termeni relativi de aproximativ 3.4% din venitul brut. Deductibilitatea oferita de stat este maxima pentru contributiile de aproximativ 500 CZK, de unde si proportia insemnata de participanti cu sume in jurul acestei valori.

O alta problema cu care se confrunta pilonul III de pensii este imbatranirea participantilor. Cea mai mare parte a acestora are varste cuprinse intre 50-59 de ani (aproximativ 30%), si mai mult de jumatate dintre ei au peste 40 de ani. Acest fapt este o problema deoarece mai este relativ putin timp pana cand acesti oameni ajung la varsta de pensionare, adica pana cand companiile vor trebui sa le inapoieze banii. Mai rau e ca acestia vor toti banii economisiti deodata cand se retrag din activitate, conform statisticilor, iar cei mai tineri nu sunt dispusi intr-o masura atat de mare sa contribuie la sistemul de pensii facultative deoarece au datorii mai mari (credite pentru locuinte, care sunt scumpe si ii indatoreaza mult, sau chirii mari).

Fondurile de pensii private trebuie sa respecte un anumit regulament. Regulamentul de investitii din Cehia contine 2 aspecte principale : un regulament de alocare a portofoliului si o regula conform careia rata de rentabilitate a portofoliilor trebuie sa fie pozitiva in fiecare an fara a se raporta la piata.

La fel ca in Romania, sunt restrictii in ceea ce priveste structura portofoliului de investitii. Investitiile in imobiliare, depozite la banci si titluri de valoare ale unui singur emitent sunt limitate la maxim 10% fiecare. Administratorilor nu le este permis sa acorde credite. In ceea ce priveste investitiile in obligatiuni si investii de capital, acestea sunt nelimitate din 2004, cand actiunile erau limitate la 25%. O alta regula o reprezinta limitarea la 10% a investitiilor intr-o singura proprietate sau activ.

In ceea ce priveste investitiile internationale, regulamentul nu prevede restrictii juridice. Oricum, sunt premise investitii straine doar in titluri tranzactionate pe pietele OECD. Este demn de mentionat faptul ca investitiile in produse denominate in euro nu au limita, atata timp cat fondul respecta legea. De asemenea, cel putin 70% din activele totale trebuie investite in active denominate in moneda in care sunt luate angajamentele fata de participanti. Mai mult, maxim 70% din active pot fi investite in obligatiuni emise de un singur stat OECD, sau de banca centrala a unui singur stat OECD, sau de organizatii internationale ca de exemplu Banca Europeana de Investitii, al carei membru este si Cehia. Totodata trebuie mentionat faptul ca actionarii au acces la maxim 10% din profiturile inregistrate, restul de profit fiind al participantilor.

Pe langa restrictiile cantitative, regulile din Cehia prevad ca fondurile private de pensii sa aiba rate de rentabilitate pozitive in fiecare an. Daca acestea nu reusesc sa atinga target-ul, pierderile sunt acoperite din Fondul de Rezerva, fond care este constituit din 5% din profitul fiecarei companii de pensii private. Prin urmare, participantii sunt acoperiti de pierderi, cel putin atata timp cat fondurile de pensii nu sunt in stare de insolventa. Dezavantajul acestui regulament este acela ca aceasta alocare a activelor trebuie sa fie foarte conservatoare si astfel profiturile pe care le aduce sunt relativ mici. De exemplu intre 2001 si 2005 media profiturilor aduse de investitiile fondurilor de pensii a fost de aproximativ 3.7%. Strategiile care aduc pierderi pe termen scurt, dar profituri destul de mari pe termen lung sunt foarte greu de implementat din cauza acestui regulament strict.

In 2008, cea mai mare parte a activelor fondurilor de pensii din Cehia (80,6%) erau investite in obligatiuni si titluri de stat, 8.9% in depozite la banci, doar 3.6% fiind investitii in actiuni. Restul de 6.9% sunt investite in imobiliare, fonduri private de investitii, credite, alte fonduri mutuale de investitii si in alte investitii.

Participarea la pilonul III de pensii a depasit orice asteptari ale autoritatilor din Cehia. Unul din trei cetateni cehi - sau altfel spus 45% din forta de munca de acolo - are in acest moment un plan de pensie privata, fiind in total 4.1 milioane de participanti distribuiti catre 10 fonduri de pensii, 2 mai micute (cu putini participanti) si 8 mari. La sfarsitul anului 2006, activele detinute de companiile de pensii private insumau aproximativ 7.4 miliarde de euro euro si sunt asteptate cresteri anuale intre 14-19% pana in 2015.

Cel mai mare fond de pensii private facultative de pe piata ceha este CESKE Pojistovny, administrat de o companie ce face parte din holdingul GENERALI-PPF. Fondul prezenta la mijlocul acestui an aproape 1,12 milioane de participanti si administra active de 1,71 miliarde de euro.

Al doilea fond dupa numarul de participanti este CESKE Sporitelny, cu peste 696.000 de participanti si active nete de peste 1,14 miliarde de euro. In schimb, judecand dupa active, al doilea fond ca marime din Cehia este cel gestionat de AXA, cu o participare de aproape 568.000 de clienti si active de 1,4 miliarde de euro.

Piata are un grad ridicat de concentrare, la fel ca toate pietele de pensii private din regiune,printre care si Romania. Primele trei fonduri detin aproape 58% atat din numarul total de clienti, cat si din activele nete administrate, iar primele cinci fonduri concentreaza peste 83% din numarul total de participanti si peste 80% din activele pietei.

Pilonul III ceh are si o alta particularitate fata de sistemele similare din regiune: desi fiecare companie de pensii administreaza un singur fond, acest fond gestioneaza impreuna activele participantilor cu activele companiei de pensii - acestea nefiind separate in niciun fel, nici din perspectiva financiara, nici legala.

Astfel, Cehia, una dintre cele mai mari si bogate tari ale Uniunii Europene, ramane o piata atractiva pentru companiile de pensii private.

Concluzii

In cele doua tari analizate functioneaza un sistem de pensii multi-pilon. Sistemul in Romania este organizat pe trei piloni, in timp ce in Cehia este format din doi piloni (pilonul II nu este implementat).

Contributiile la primul pilon de pensii au valori ridicate in ambele tari, 31,3% in Romania, respectiv 28% in Cehia. Contributia fiecarui angajat este de 10,5%, respectiv 6,5%. Cu toate acestea, nivelul pensiei medii din Romania este unul dintre cele mai scazute din Uniunea Europeana ( 714 lei - aproximativ 180euro), pe cand pensiile din Cehia pornesc de la suma de 8400CZK - aproximativ 320 euro.

Pilonul III de pensii private facultative prezinta numeroase avantaje (in special fiscale) si ofera siguranta la momentul pensionarii. Varsta minima la care se poate beneficia de pensiile facultative este 60 ani, atat in Romania cat si in Cehia, avand indeplinite anumite conditii: plata a minim 90 de contributii lunare (in Romania) ; numar minim de ani in care s-a contribuit (in Cehia).

In ambele tari se constituie un fond de garantare, un fond de rezerva din contributiile administratorilor de pensii private. Desi numarul de participanti la aceste fonduri este destul de mare, sumele cu care contribuie sunt destul de mici. Legile din cele doua tari prevad o contributie minima de 50Ron (aproximativ 12euro) in Romania si de 100CZK (aproximativ 4euro) in Cehia.

Una dintre diferente in ceea ce priveste pilonul III este aceea ca in Romania participantilor li se percep comisioane (comisionul de administrare, de depozitare; penalitati de transfer, daca acesta se realizeaza mai devreme de 2ani de la data aderarii), pe cand in Cehia acest lucru nu se intampla. Statul ceh ofera chiar subventii fiecarui angajat in functie de nivelul de contributie.

Se observa si diferenta uriasa existenta in Romania intre numarul de participanti din pilonul obligatoriu si cel al persoanelor care au incheiat o pensie facultativa.

O alta deosebire intre cele doua tari este aceea ca regulile din Cehia prevad ca fondurile private de pensii sa aiba rate de rentabilitate pozitive in fiecare an. Dezavantajul acestui regulament consta in profiturile relativ mici pe care le aduce, dar trebuie avut in vedere ca sunt mai sigure. Astfel, media profiturilor a fost in jurul valorii de 4%, pe cand in Romania fondurile au inregistrat un randament mediu anual de 7,9%.

Bibliografie

https://www.actmedia.eu/

https://www.pensionfundsonline.co.uk/

www.oecd.org/dataoecd/30/54/43943643.xls

www.vse.cz/pep/pdf/285.pdf

https://www.scritub.com/ sociologie SISTEMUL-DE-ASIGURARE-PENTRU PENSII

www.ica2006.com/Papiers/3000/3000.pdf

https://www.mfcr.cz/cps/

https://www.legislatiamuncii.ro/

https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/ fondurile-de-pensii private-obligatorii-randament

www.csspp.ro

www.apapr.ro

www.pensiaprivata.ro

www.pensiiprivate.ro