Sistemul fiscal al statului quÉbec din cadrul federatiei canadiene - studiu de caz

SISTEMUL FISCAL AL STATULUI QUÉBEC DIN CADRUL FEDERATIEI CANADIENE - STUDIU DE CAZ

Sistemul fiscal, alaturi de alte sisteme, urmareste realizarea obiectivelor politicii economice si ale celei sociale ale statului. Se poate preciza ca scopul sistemului fiscal este de a asigura finantarea economiei publice pe calea prelevarilor obligatorii si de a permite autoritatilor efectuarea de interventii in economia nationala.

O caracterizare relativ fidela a fiscalitatii se poate face in mod sintetic, cu ajutorul anumitor indicatori:

Indicatori de stare: presiune fiscala, randamentul fiscal si structura fiscala;

Indicatori de efect: indicele de variabilitate fiscala, elasticitatea fiscala, flexibilitatea si multiplicatorul fiscal.

Pe baza datelor de care dispunem in ceea ce priveste sistemul fiscal din Québec, avand ca perioada de referinta anii 2000 - 2006, vom calcula urmatorii indicatori:

Presiunea fiscala nationala

Indicatori de structura

Dinamica indicatorilor fiscali

O prima categorie de indicatori sunt cei de stare, din a caror analiza se pot emite aprecieri asupra nivelului si structurii.

1. Presiunea fiscala nationala

Datorita importantei lor, prelevarile fiscale, incluzand aici toate sumele varsate de persoanele fizice si juridice administratiilor publice, (impozite, taxe, contributii sociale si alte prelevari cu continut fiscal), cu conditia ca acestea sa nu fie legate de o decizie voluntara, si de asemenea sa nu fie insotite de o contraprestatie directa sau imediata individualizata, exercita o influenta directa asupra comportamentului persoanelor fizice si juridice.

Presiunea fiscala nationalaeste cel mai important indicator din categoria celor de stare, indicator ce arata raportul in care se afla ansamblul prelevarilor fiscale ale unui contribuabil fata de capacitatea sa contributiva, precum si pozitia fiscala a respectivului subiect fata de stat.

La nivel macroeconomic, presiunea fiscala exercitata de prelevarile fiscale este data de raportul dintre ansamblul prelevarilor obligatorii si un indicator macroeconomic (PIB).

Pfn = (Impozite + Taxe + Contributii)/PIB * 100  (1.)

Rata presiunii fiscale nationale reprezinta "un indicator de comensurare a partii din venituri provenite din productia care tranziteaza printr-un proces de afectare, obligatorie si publica, in loc sa fie lasata la libera dispozitie a initiativei private" .

Se mai poate defini presiunea fiscala ca fiind gradul de fiscalitate, adica gradul in care contribuabilii, in ansamblul lor, societatea, economia suporta, pe seama rezultatelor obtinute pe seama lor, impozitele si taxele ca prelevari obligatorii instituite si percepute prin constrangerea legala de catre stat. Astfel, aceasta reprezinta prportiile din veniturile pe care le realizeaza persoanele fizice si juridice, la care, in mod nevoit si obligatoriu, renunta in favoarea statului.

Nivelul absolut al presiunii fiscale exprima starea la un moment dat. Pentru a se putea explica evolutia presiunii fiscale, vom calcula si dinamica anumitor indicatori relevanti pentru acest studiu.

Tabelul 1.

Presiunea fiscala nationala in statul Québec, in perioada 2000 - 2006

Sursa: Date prelucrate din "Institut de la Statistique du Québec".

* milioane dolari canadieni

Graficul 1. - Evolutia presiunii fiscale nationale in statul Québec,

in perioada 2000 - 2006

Potrivit graficului 1., presiunea fiscala este la un nivel inferior in anul 2000. Se poate observa ca pe parcursul perioadei de analiza, acest indicator cunoaste, atat un trend crescator, cat si un trend descrescator. Oprindu-ne asupra datelor numerice, se poate observa ca cea mai semnificativa scadere a presiunii fiscale nationale este obtinuta in anul 2000, cand se gaseste la pragul de 40,19%. In perioada urmatoare, presiunea fiscala nationala inregistreaza o usoara crestere pana in anul 2003. Astfel, valoarea indicatorului in anul 2001 ajunge la 41,66%, situatie posibila datorita ritmului de crestere al veniturilor fiscale ale bugetului general consolidat, care devanseaza ritmul de crestere al produsului intern brut. O situatie similara are loc si in anii 2002 si 2003, trendul fiind, de asemenea crescator, insa, in anul 2004, presiunea fiscala nationala se afla in scadere avand valoarea de 41,61%. Aceasta scadere se datoreaza devansarii ritmului de crestere al veniturilor fiscale ale bugetului general consolidat de catre ritmul de crestere produsului intern brut. Daca in anul de baza al analizei, anul 2000, nivelul presiunii fiscale nationale era scazut, daca pe parcurs indicatorul a oscilat, in anul 2006, acesta are o valoare superioara, 43,81%, cunoscand o crestere semnificativa.

2. Indicatori de structura fiscala

Indicatorii de structura fiscala masoara care este ponderea fiecarui tip de prelevare fiscala in ansablul prelevarilor, indicatorul folosit fiind greutatea specifica.

G_i f_i / F  (2.)

unde, G_i greutate specifica a prelevarii "i";

f_i - fiscalitatea prelevarii "i";

F fiscalitatea ansamblului de prelevari.

Pe baza structurii, putem calcula structura veniturilor fiscale totale asezate pe impozite directe si impozite indirecte.

Din punct de vedere al incidentei lor, impozitele pot fi clasificate in doua categorii:

Impozite directe

Impozite indirecte

Datorita conceptiilor diferite in ceea ce priveste contributia la asigurarile sociale, aceasta prelevare fiscala va fi prezentata distinct. Astfel, in conceptia anglo-saxona, contributia la asigurarile sociale este considerata un impozit, iar dupa alte conceptii, aceasta este o taxa parafiscala.

Tabel 2.

Structura veniturilor fiscale totale in functie de incidenta in statul Québec,

in perioada 2000 - 2006

Sursa: Date prelucrate din "Institut de la Statistique du Québec".

* milioane dolari canadieni

Graficul 2. - Structura veniturilor fiscale in perioada 2000-2006

Atat pe baza tabelului 2., cat si pe baza graficului 2., se poate observa nivelul fiecarui venit fiscal, adica nivelul fiecarei prelevari fiscale pe perioada analizata, 2000-2006. Se poate afirma ca impozitele directe sunt prelevarile care au avut cel mai ridicat nivel, atingand in anul 2006 valoarea de 56.250 milioane dolari canadieni, in comparatie cu impozitele indirecte care au, in acelati an, 2006, un nivel de 42.500 milioane dolari canadieni, si nu in ultimul rand, valori foarte ridicate fata de contributia la asigurarile sociale, care inregistreaza in anul 2006 o valoare de 17.200 milioane dolari canadieni. Dar, atat impozitele directe, cat si impozitele indirecte, precum si contributia la asigurarile sociale, au un trend crescator pe perioada analizata.

Graficul 3. - Structura veniturilor fiscale in functie de incidenta

Daca in graficul anterior, 2. s-a pus in evidenta structura veniturilor fiscale valoric, in graficul 3., se doreste a se aduce la cunostinta structura veniturilor fiscale clasificate in functie de incidenta, in total venituri fiscale din cadrul bugetului fiscal consolidat.

Se observa ca impozitele directe in totalul veniturilor fiscale au o pondere, in general, mai ridicata, iar ponderea impozitelor indirecte in totalul veniturilor fiscale este mai redusa.

Dupa cum se poate observa pe baza graficului 2. si a tabelului 2., nivelul impozitelor indirecte nu este in niciun an mai mare decat nivelul impozitelor directe, insa, diferenta dintre ponderea impozitelor directe si a impozitelor indirecte in totalul veniturilor fiscale, nu este foarte mare.

In ceea ce priveste ponderea impozitelor directe, aceasta cunoaste o usoara reducere in anul 2004, fata de anul 2003, adica o reducere de la 46,24% la 45,52%. Cea mai mare pondere a impozitelor directe in total venituri fiscale este inregistrata in anul 2006, cand aceasta atinge un nivel de 48,51%.

Analizand situatia impozitelor indirecte in total venituri fiscale, se poate specifica faptul ca aceste prelevari fiscale au o pondere mai scazuta decat a impozitelor directe. Ponderea impozitelor indirecte in total venituri fiscale are un trend descrescator pe perioada analizata, cu exceptia anului 2004, cand a avut loc o crestere, ponderea fiind de 40,10%. Daca in anul 2000, valoarea ponderii a fost de 42,65%, in anul 2006, a ajuns la nivelul de 36,65%.

Referitor la contributia la asigurarile sociale, in acest caz, se poate observa ca ponderea in totalul veniturilor fiscale este semnificativ mai mica, in comparatie cu ponderea impozitelor indirecte si a celor directe. Pe parcursul perioadei de analiza, ponderea contributiilor la asigurarile sociale creste din anul 2000, cand este de 10,98%, pana in anul 2004, a carei valoare este de 14,38%, crestere care nu poate fi considerata una semnificativa. In anul 2005, ponderea ajunge la nivelul de 14,25%, un nivel nu foarte scazut fata de anul anterior. Chiar daca a avut loc aceasta usoara scadere, in anul 2006, valoarea a crescut din nou pana la 14,83%.

3. Dinamica indicatorilor fiscali

Dinamica indicatorilor fiscali este evidentiata prin:

elasticitatea fiscala;

flexibilitatea fiscala;

multiplicatorul fiscal;

indicatorii dinamici in marime absoluta si relativa, care sunt bazati pe cei statici.

Pe baza datelor statistice avute la dispozitie, vom analiza doar dinamica indicatorilor in marimi relative.

Tabel 3.

Dinamica principalilor indicatori fiscali ai statului Québec,

in perioada 2000-2006

Sursa: Date prelucrate din "Institut de la Statistique du Québec".

Graficul - Dinamica principalilor indicatori fiscali ai statului Québec, in perioada 2000 - 2006

Pe baza graficului , se poate observa cum veniturile fiscale, exprimate in dolari canadieni, scad de la o perioada la alta, ceea ce poate fi tradus printr-o gestiune mai putin eficienta a impozitelor, cunoscand totusi si o tendinta de crestere in anii 2002-200

Variatia veniturilor fiscale totale are un trend descrescator pana in anul 2005, dupa care cunoaste o crestere pentru anul 2006. Se observa ca in anul 2002 are valoarea de 6,84%, in anul 2004, ajunge la nivelul de 3,47%, iar in anul 2006, se modifica in mod pozitiv, ajungand la pragul de 7,85%.

In ceea ce priveste variatia PIB, aceasta este la inceput scazuta, dar pe parcurs, oscilatia este pozitiva, iar in anul 2006 valoarea acestui indicator este de 4,23%.

Presiunea fiscala scade la randul sau, scadere care, din punct de vedere al populatiei este benefica, dar poate avea si efecte negative, deoarece aceasta scadere este posibil sa duca la scaderea impozitelor incasate, daca nu are loc o crestere a veniturilor populatiei, ceea ce ar consta in neindeplinirea functiilor statului, iar populatia ar avea de suferit pe termen lung. O crestere considerabila a presiunii fiscale are loc in 2006, de la 1,77% in 2005, la 3,48%.

Ponderea impozitelor directe se reduce in anul 2002 fata de anul 2001, de la 7,61% la 5,12%, trendul descrescator fiind vizibil pana in anul 2004 cand se atinge valoarea de 1,86%, cea mai scazuta valoare din perioada analizata. Dupa scaderea din anul 2004, ponderea impozitelor directe au cunoscut un salt important, ajungand in anul 2006 la valoarea de 11,79%. Pe masura ce ponderea impozitelor directe scade, ponderea impozitelor indirecte creste si invers, ceea ce echivaleaza cu accentuarea anesteziei fiscale.

Avad in vedere ponderea impozitelor indirecte, aceasta este mai mica decat ponderea impozitelor directe, oscilatiile fiind alternative: de crestere si de scadere. Se poate observa o diferenta in anul 2006, intre ponderea impozitelor directe care este de 11,79% si ponderea impozitelor indirecte de 1,51%.

CONSIDERATII FINALE

Sistemul fiscal reprezinta unul din instrumentele cele mai importante pe care statul le foloseste in conducerea activitatii economice si sociale, in vederea indeplinirii in bune conditii a tuturor functiilor sale. Astfel, dupa modul in care acesta este construit si functioneaza, se pot desprinde concluzii referitoare la presiunea fiscala, politica fiscala si eficienta implicarii puterii publice in viata economica si sociala a unei societati.

Prelevarile fiscale, ca principale forme de atragere a resurselor financiare la dispozitia statului, determina ample mutatii la nivelul vietii eonomico-sociale si se manifesta sub forma unor efecte micro- si macro-economice.

Daca analizam presiunea fiscala, conform graficului 1. (preluat din paragraful 1.), se observa ca aceasta are ca punct de plecare, un nivel scazut in comparatie cu valorile pe care le va avea pentru ceilalti ani.

Graficul 1. - Evolutia presiunii fiscale nationale in statul Québec,

in perioada 2000 - 2006 (din paragraful 1.)

a.    Din perspectiva subiectului, a contribuabilului, presiunea fiscala exprima gradul de supunere a acestuia la suportarea sarcinii fiscale stabilite de lege. De aceea, marimea presiunii fiscale, exprimata in graficul 1., arata ce parte procentuala din venitul care constituie materia impozabila va fi sustrasa pentru nevoile generale ale societatii.

Se poate observa ca are loc o crestere a procentului presiunii fiscale, de la 40,19% in anul 2000, la 41,66% in anul 2001, crestere care va avea loc pana in anul 2003, cand valoarea acestui indicator este de 42,18%. Cresterea coeficientului presiunii fiscale indica o crestere a prelevarii relative la bugetul statului, adica o reducere relativa a venitului disponibil. Daca pana in anul 2003, presiunea fiscala a cunoscut o crestere, in anul 2004, trendul este descrescator, valoarea indicatorului fiind de 41,61% a carui variatie este negativa. Aceasta scadere a presiunii fiscale nationale, semnifica pastrarea unei mai mari parti din venitul castigat de catre individ la dispozitia acestuia. Chiar daca in anul 2004 are loc o scadere a presiunii fiscale, se poate observa ca trendul acestui indicator este de crestere pana in anul 2006, cand valoarea este de 43,81%. Modificarea ratei marginale a impozitarii sau a presiunii fiscale semnifica, in cazul cresterii, o penalizare (descurajare) a efortului de marire a venitului, iar, in cazul scaderii, o premiere (incurajare) a acestui efort de marire a venitului.

b.   Din perspectiva statului, care este beneficiarul impozitelor, marimea presiunii fiscale indica ce parte din venitul national creat de catre agentii economici urmeaza sa se constituie ca venituri bugetare pe calea impozitarii. Cresterea presiunii fiscale din anul 2000 (40,19%) pana in anul 2003 (42,18%), indica o relaxare a mecanismului de finantare a cheltuielilor bugetare (a deficitului bugetar). Avand in vedere faptul ca presiunea fiscala cunoaste o usoara scadere de la 42,18%, valoare inregistrata in anul 2003, la valoarea de 41,61% in anul 2004, se poate spune ca aceasta situatie atentioneaza asupra tensionarii acoperirii deficitului bugetar.

Presiunea fiscala actioneaza si asupra puterii de cumparare prin intermediul variatiei venitului disponibil al agentilor economici: mareste acest venit atunci cand scade si micsoreaza acest venit atunci cand creste. Cum venitul disponibil este venitul care se manifesta pe piata sub forma cererii, rezulta ca variatia presiunii fiscale actioneaza asupra puterii de cumparare a agentilor economici. Puterea de cumparare creste atunci cand scade presiunea fiscala si creste venitul disponibil la persoanele fizice si firme. In cazul de fata, puterea de cumparare creste sau scade in functie de variatia presiunii fiscale, dupa cum urmeaza:

Pe perioada 2002 - 2003, presiunea fiscala are un trend crescator, ceea ce face ca puterea de cumparare sa scada;

In anul 2004 are loc o reducere a presiunii fiscale, iar puterea de cumparare creste;

Pe perioada 2005 - 2006, puterea de cumparare se afla din nou in scadere datorita cresterii presiunii fiscale.

BIBLIOGRAFIE

Bufan R., Castagnede B., Alexandra Safta, Mutascu M., Tratat de drept fiscal-partea generala, Vol.I, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2005

Catineanu, F., Donath, Liliana, Seulean, Victoria; Finante publice, Ed. Mirton, Timisoara, 1997

Catineanu, F., Dan, Victoria, Donath, Liliana; Finante Publice, Ed. Mirton, Timisoara, 1995

Corduneanu, Carmen; Sistemul fiscal in stiinta finante, Ed.Codecs, Bucuresti, 1998

Donath, Liliana, Finantele publice si elemente de administrare a impozitelor, Ed. Marineasa, Timisoara, 2004

5. Hoanta, N., Economie si finante publice, Ed. Polirom, Iasi, 2000

6. Mutascu, M., Finante publice, Ed. Artpress, Timisoara, 2005

7. Peres I., Bunget O., Peres C., Control financiar si expertiza contabila, Ed. Mirton, Timisoara, 2004

8. Talpos, I., Finantele Romaniei, Ed.Politehnica, Timisoara, 2003

9. Talpos, I., Enache , C., Fiscalitate aplicata, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 2001

10. Vacarel I.,Anghelache, Gabriela, Bistriceanu, Gh., Mosteanu Tatiana, Bercea, F., Botnar, Maria, Georgescu, F., Finante publice, Editia a III-a revazuta si adaugita, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003

11. XXX - Gouvernement du Québec - 2007

12. XXX - Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal publicata in Monitorul Oficial nr.927 din 23 decembrie 2003

13. XXX - Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

XXX - www.deloitte.ca

15. XXX - www.finances.gouv.qc.ca

16. XXX - www.investquebec.com

17. XXX - www.revenuquebec.com

18. XXX - www.stat.gouv.qc.ca