STUDII DE CAZ IMPOZIT PE PROFIT

STUDII DE CAZ IMPOZIT PE PROFIT

STUDIU DE CAZ 1

Pe data de 1 ianuarie N, S.C. TEXTILON S.A. a achizitionat un echipament tehnologic in valoare de 10.000 lei. Echipamentul achizitionat este amortizat liniar pe 5 ani, din punct de vedere contabil, iar din punct de vedere fiscal se amortizeaza liniar pe 4 ani. La sfarsitul anului societatea constituie un provision pentru garantii, nedeductibil fiscal, in valoare de 1.500 lei. Cota de impozit pe profit este de 16%. Anul urmator, societatea realizeaza cheltuieli in perioada de garantie.

1 ianuarie N

S.C. TEXTILON S.A inregistreaza achizitia echipamentului tehnologic

% = 404 11.900

Furnizori de imobilizari

2131 10.000

Echipamente tehnologice

4426 1.900

TVA deductibila

31 ianuarie N

1) Calculul amortizarii fiscale

-lei-

2) Calculul amortizarii contabile

-lei-

3) Calculul bazei fiscale

Baza fiscala = Valoare contabila - Sume viitoare impozabile + Sume viitoare deductibile

-lei-

4) Calculul diferentelor temporare de impozit pe profit amanat

-lei-

Pasiv (datorie) de impozit pe profit amanat = 5.000*16% = 800

S.C. TEXTILON S.A inregistreaza diferente temporare de impozit pe profit amanat

Cheltuieli cu impozitul pe = Pasiv (datorie) de impozit 800

profit amanat pe profit amanat

6) S.C. TEXTILON S.A constituie provizion pentru garantii

6812 1512

Cheltuieli de exploatare = Provizioane pentru garantii 1.500

privind provizioanele acordate clientiilor

31 decembrie N+1

1) Reluarea provizionului pentru garantii la venituri

1512 7812

Provizioane pentru garantii = Venituri din provizioane 1.500

acordate clientiilor

2) Calculul diferentelor temporare de impozit pe profit amanat

-lei-

Activ (creanta) de impozit pe profit amanat = 1.500*16% = 240

3) S.C. TEXTILON S.A inregistreaza diferente temporare de impozit pe profit amanat

Activ (creanta) de impozit = Venituri din impozit 240

pe profit amanat pe profit amanat

STUDIU DE CAZ 2

In luna ianuarie anul N, S.C. TEXTILON S.A vinde S.C. TRAINICA S.A. marfuri la un pret de vanzare de 37.500 lei. S.C. TRAINICA S.A plateste pentru marfurile cumparate un avans de 35% si, apoi, alte doua rate astfel:

• 30% prima rata
• 35% a doua rata

Costul de productie al marfurilor vandute este de 29.000 lei.

Rata dobanzii aplicata de S.C. TEXTILON S.A este de 15%.

Din punct de vedere fiscal, veniturile si cheltuielile cu dobanziile sunt recunoscute in momentul incasarii.

Ianuarie N

1) S.C. TEXTILON S.A inregistreaza vanzarea marfurilor

4111 = % 43.125

Clienti

707 37.500

Venituri din vanzarea marfurilor

472 5.625

Venituri inregistrate in avans

Calculul dobanzii

• Dobanda aferenta primei rate

15% * (37.500 – (37.500 * 35%)) = 3.656

• Dobanda aferenta celei de-a doua rate

2) S.C. TEXTILON S.A inregistreaza scoaterea din gestiune a marfurilor vandute

607 371

Cheltuieli privind = Marfuri 29.000

marfurile

3) S.C. TEXTILON S.A incaseaza avansul aferent marfurilor vandute

5121 4111

Conturi la banci = Clienti 13.125

in lei

Decembrie N

S.C. TEXTILON S.A inregistreaza veniturile din dobanzi

766

Venituri inregistrate = Venituri din dobanzi 3.656

in avans

Calculul diferentelor temporare si a impozitului pe profit amanat

-lei-

Valoare contabila clienti = Avans + Dobanda prima rata

Baza fiscala marfuri = Costul de productie * Procentul de avans

Inregistrarea activelor de impozit amanat

Activ (creanta) de impozit = Venituri din impozit 1.624

pe profit amanat pe profit amanat

Inregistrarea pasivelor de impozit amanat

Cheltuieli cu impozitul pe = Pasiv (datorie) de impozit 2.685

profit amanat pe profit amanat

Ianuarie N+1

S.C. TEXTILON S.A incaseaza prima rata

5121 4111

Conturi la banci = Clienti 14.906

in lei

Decembrie N+1

1) S.C. TEXTILON S.A inregistreaza veniturile din dobanzi

472 766

Venituri inregistrate = Venituri din dobanzi 1.969

in avans

2) Calculul diferentelor temporare si a impozitului pe profit amanat

-lei-

3) Reluarea activului de impozit amanat

Activ (creanta) de impozit = Venituri din impozit (232)

pe profit amanat pe profit amanat

4) Reluarea pasivului de impozit amanat

Cheltuieli cu impozitul pe = Pasiv (datorie) de impozit (570)

profit amanat pe profit amanat

Ianuarie N+2

S.C. TEXTILON S.A incaseaza prima rata

5121 4111

Conturi la banci = Clienti 15.094

in lei

Decembrie N+2

Valorile contabile si bazele fiscale sunt egale cu 0. Inregistrarile ce trebuie efectuate de S.C. TEXTILON S.A sunt:

Activ (creanta) de impozit = Venituri din impozit (1.392)

pe profit amanat pe profit amanat

Cheltuieli cu impozitul pe = Pasiv (datorie) de impozit (2.115)

profit amanat pe profit amanat

STUDIU DE CAZ 3

S.C. TEXTILON S.A s-a angajat prin contract, sa construiasca o noua hala de productie. Lucrarile trebuie terminate pana la data de 20 iunie N+2. Clauzele prevazute in contract sunt urmatoarele:

• La 20 iunie N, se semneaza contractul prin care se stabileste un pret revizuibil de 450.000 lei si se estimeaza un cost de 250.000 lei
• La sfarsitul anului N, costul lucrariilor in curs este de 150.000 lei
• La sfarsitul anului N+1, costul lucrariilor este de 325.000 lei; tot acum pretul prevazut in contract este revizuit la 575.000 lei, iar costul la 350.000 lei
• La 20 iunie N+2, are loc livrarea si facturarea halei de productie; pretul de livrare este de 600.000 lei, iar costul efectiv de 400.000 lei

S.C. TEXTILON S.A utilizeaza pentru evaluarea si contabilizarea contractului metoda gradului de avansare a lucrariilor.

Din punct de vedere fiscal, rezultatul contractului se recunoaste la terminarea lucrariilor.

Cheltuielile angajate pentru realizarea contractului sunt:

cheltuieli cu salariile 37%

cheltuieli cu materiile prime folosite 45%

cheltuieli cu energia si apa 18%

anul N

S.C. TEXTILON S.A contabilizeaza cheltuielile ocazionate de realizarea lucrariilor dupa natura lor

641 421

Cheltuieli cu salariile = Personal – salarii 55.500

personalului datorate

601 301

Cheltuieli cu materiile = Materii prime 67.500

prime

605 401

Cheltuieli privind = Furnizori 27.000

energia si apa

Calculul rezultatului si inregistrarea lucrariilor in curs de executie

-lei-

332 711

Lucrari si servicii = Variatia 270.000

in curs de executie stocurilor

S.C. TEXTILON S.A contabilizeaza impozitul pe profit amanat

-lei-

Cheltuieli cu impozitul pe = Pasiv (datorie) de impozit 19.200

profit amanat pe profit amanat

anul N+1

1) S.C. TEXTILON S.A contabilizeaza cheltuielile ocazionate de realizarea lucrariilor dupa natura lor

-lei-

641 421

Cheltuieli cu salariile = Personal – salarii 64.750

personalului datorate

601 301

Cheltuieli cu materiile = Materii prime 78.750

prime

605 401

Cheltuieli privind = Furnizori 31.500

energia si apa

2) Calculul rezultatului si inregistrarea lucrariilor in curs de executie

-lei-

332 711

Lucrari si servicii = Variatia 264.250

in curs de executie stocurilor

3) S.C. TEXTILON S.A contabilizeaza impozitul pe profit amanat

-lei-

-lei-

Cheltuieli cu impozitul pe = Pasiv (datorie) de impozit 14.280

profit amanat pe profit amanat

anul N+2

1) S.C. TEXTILON S.A contabilizeaza cheltuielile ocazionate de realizarea lucrariilor dupa natura lor

-lei-

641 421

Cheltuieli cu salariile = Personal – salarii 27.750

personalului datorate

601 301

Cheltuieli cu materiile = Materii prime 33.750

prime

605 401

Cheltuieli privind = Furnizori 13.500

energia si apa

2) Calculul rezultatului si inregistrarea lucrariilor in curs de executie

-lei-

332 711

Lucrari si servicii = Variatia 65.750

in curs de executie stocurilor

S.C. TEXTILON S.A factureaza lucrariile

4111 = % 714.000

Clienti

704 600.000

Venituri din lucrari executate si

servicii prestate

4427 114.000

TVA colectata

S.C. TEXTILON S.A descarca din gestiune lucrariile facturate

711 332

Variatia = Lucrari si servicii 600.000

stocurilor in curs de executie

S.C. TEXTILON S.A regularizeaza impozitul pe profit amanat

-lei-

-lei-

Cheltuieli cu impozitul pe = Pasiv (datorie) de impozit (33.480)

profit amanat pe profit amanat

STUDIU DE CAZ 4

S.C. TEXTILON S.A. cumpara, la inceputul exercitiului N, un utilaj la un cost de 300.000 lei. De asemenea, societatea constituie un provizion pentru dezafectarea acestui utilaj in valoare de 50.000 lei. Acest provizion este nedeductibil fiscal.

Durata de utilitate a utilajului a fost estimate de catre societate la 5 ani. Din punct de vedere contabil, metoda de amortizare utilizata a fost cea degresiva, iar din punct de vedere fiscal se foloseste metoda liniara.

La sfarsitul anului N+3, S.C. TEXTILON S.A. reestimeaza durata de utilizare la 9 ani, care nu este recunoscata fiscal.

1) Calculul amortizarii contabile si a valorii nete contabile pentru anii N – N+2

Cota de amortizare liniara = 100/5 = 20%

Cota de amortizare degresiva = 20% * 1,5 = 30%

-lei-

Anul	Amortizare contabila	Valoare neta contabila
N	350.000 * 30% = 105.000	320.000 – 105.000 = 245.000
N+1	245.000 * 30% = 73.500	245.000 – 73.500 = 171.500
N+2	171.500 * 30% = 51.450	171.500 – 51.450 = 120.050

2) Calculul amortizarii contabile pentru anii N+3 – N+8

anul N+3

durata de utilizare reestimata = 9 ani

durata de utilizare ramasa = 9 ani – 3 ani = 6 ani

-lei-

3) Calculul amortizarii fiscale pentru anii N – N+4

-lei-

4) Calculul diferentelor temporare impozabile nerecunoscute

-lei-

Modul de calculul al bazei fiscale

-lei-

5) Calculul diferentelor temporare recunoscute

-lei-

Modul de calculul al bazei fiscale si al diferentelor temporare recunoscute

-lei-

STUDIU DE CAZ 5

S.C. TEXTILON S.A. aplica normele contabile internationale. La sfarsitul anului N, ea prezinta urmatoarea situatie privind activele si datoriile:

Informatii suplimentare:

(1) Costul de achizitie al terenului este de 47.000 lei. Terenul a fost reevaluat la sfarsitul anului N. Pentru realizarea operatiei de reevaluare a terenurilor, S.C. TEXTILON S.A. nu a respectat prevederile fiscale.

(2) Baza fiscala pentru echipamentele tehnologice este de 20.000 lei. In anul N, amortizarea contabila a fost in valoare de 7.000 lei, iar amortizarea fiscala a fost in valoare de 5.000 lei.

(3) Creantele clienti au o valoare bruta de 37.000 lei si exista un provizion pentru depreciere de 2.000 lei. Provizionul nu este deductibil fiscal.

(4) Dobanziile sunt recunoscute fiscal in exercitiul in care vor fi incasate sau platite.

(5) Dividendele de incasat nu sunt impozabile.

(6) Provizioanele pentru garantii acordate clientiilor nu sunt deductibile fiscal.

(7) Cheltuielile de dezvoltare sunt deductibile fiscal la momentul angajarii si amortizate pe 5 ani contabil.

(8) Imprumutul in valuta este in valoare de 4.000 €. Cursul valutar la data contractarii imprumutului este de 3,5 lei/€, iar la sfarsitul anului 3 lei/€. Castigul din diferente de curs valutar este impozabil la momentul realizarii.

(9) In confornitate cu IAS 17, s-au inregistrat cheltuieli cu dobanziile in valoare de 6.350 lei si cheltuieli cu amortizarea de 5.000 lei. Redeventa anuala de 68.600 lei a fost platita la sfarsitul exercitiului N. Din punct de vedere fiscal, contractul este considerat leasing operational.

(10) Amenziile nu sunt deductibile fiscal.

Rezultatul contabil inainte de impozitare, in exercitiul N, este de 210.000 lei.

In bilantul de deschidere al exercitiului N exista un pasiv de impozit amanat de 3.000 lei.

Cota de impozit este de 16%.

1) Calculul diferentelor temporare si a impozitului pe profit amanat

Pasiv (datorie) de impozit pe profit amanat = 96.000 * 16% = 15.360

Pasiv (datorie) de impozit pe profit amanat existent = 3.000

-lei-

Activ (creanta) de impozit pe profit amanat = 24.200 * 16% = 3.872

2) Inregistrarea pasivului de impozit pe profit amanat

% = Pasiv de impozit pe profit amanat 12.360

105 2.080

Rezerve din reevaluare

Cheltuieli cu impozitul pe 10.280

profit amanat

3) Inregistrarea activului de impozit pe profit amanat

Activ (creanta) de impozit = Venituri din impozit 3.872

pe profit amanat pe profit amanat

4) Calculul impozitului pe profit curent

5) Inregistrarea impozitului pe profit curent

Cheltuieli cu impozitul = Impozit pe profit 28.392

pe profit curent curent

6) Efectul impozitarii asupra rezultatului contabil

7) Reconciliere intre cheltuiala totala cu impozitul pe profit si valoarea obtinuta prin inmultirea rezultatului contabil cu cota de impozit pe profit

8) Reconciliere intre cota medie de impozit pe profit si cota de impozit pe profit aplicata

CONCLUZII

Romania a inregistrat progrese in imbunatatirea transparentei fiscale. In ultimii cativa ani, ritmul reformelor in acest domeniu si in intarirea managementului finantelor publice s-a intensificat, cu angajamentul puternic al aderarii la Uniunea Europeana servind ca drept catalizator. Aceasta a dus la o cantitate semnificativa a legislatiei relevante, care, a fost aprobata recent, sau se situeaza in etapele finale de aprobare. Oricum, aceste reforme au un impact prompt si de durata. O atentie particulara va trebui sa fie acordata asigurarii ca asemenea schimbari legislative sunt efectiv operationalizate in cadrul sectorului public.

Conform prevederilor Constitutiei, impozitele, taxele si celelalte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale sunt stabilite prin lege. Totusi, numarul si frecventa schimbarii legislatiei si reglementarilor fiscale, inclusiv prin ordonante de urgenta, in ultimii ani, au condus la confuzii in interpretare atit pentru contribuabili cit si pentru personalul administratiei fiscale.

Totusi, pentru a se obtine o imagine fidela in situatiile financiare, contabilitatea trebuie sa fie deconectata de fiscalitate. In contabilitate ar trebui sa se inregistreze amortizarea contabila si nu amortizarea fiscala. In contabilitate amortizarea activelor ar trebui sa se realizeze in functie de duratele utile de viata ale activelor, durate stabilite pe baza rationamentului profesional sau in functie de experienta cu active similare, si nu pe baza duratelor stabilite prin Legea 15/94 privind amortizarea activelor imobilizate. De asemenea, pentru amortizarea activelor imobilizate trebuie sa se utilizeze metoda de amortizare care corespunde deprecierii reale a activelor si nu metoda a carei aplicare ar conduce la un rezultat fiscal minim.

Aplicarea in contabilitate a IAS 12 Impozitul pe profit nu influenteaza impozitul pe profit exigibil pe care intreprinderea trebuie sa-l plateasca statului. Diferenta apare la nivelul impozitului pe profit amanat inregistrat in bilant si a cheltuielilor cu impozitul pe profit (exigibil si amanat) inregistrate la nivelul contului de profit si pierdere, astfel incat rezultatul net inregistrat in contabilitate sa nu fie influentat de regulile fiscale.

Ramane de rezolvat problema delimitarii contabilitatii de fiscalitate, acest lucru putandu-se realiza daca in contabilitate s-ar aplica rationamentul profesional si nu regulile fiscale. Acestea din urma ar trebui sa fie utilizate doar extracontabil, pentru determinarea rezultatului fiscal.

In vederea sustinerii programului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana si pentru corelarea unor dispozitii din legislatia fiscala, Guvernul Romaniei a adoptat Ordonanta de Urgenta pentru modificarea si completarea Legii numarul 571/2003 privind Codul Fiscal. Aceasta prevede ca, dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:

dividendele primite de o persoana juridica romana

diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de evaluare a investitiilor financiare pe termen lung; acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii titlurilor de participare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare

veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile

veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative

Comparand ratele de impozit pe profit existente la data de 1 ianuarie 2006 cu echivalentul lor la data de 1 ianuarie 2005, statele membre UE care au redus cotele de impozit pe profit sunt:

1) Cehia (cu 2 procente, pana la 24%)

2) Estonia (cu 1 procent, pana la 23%)

3) Franta ( cu 0,5 procente, pana la 33,33%)

4) Grecia (cu 2, respectiv 3 procente, pana la 22%, si respectiv 29%, in functie de tipul de societate comerciala; se asteapta ca aceste cote sa scada in anul 2007 pana la 25% si respectiv 20%)

5) Luxemburg (cu 0,75 procente, pana la 29,63%)

6) Olanda (cu 1,5 procente si respectiv 1,9 procente, ajungand la 25,5% din profituri pentru primii 22.689  EURO, respectiv 29,6% pentru ceea ce depaseste aceasta suma; aceste rate se asteapta sa scada in 2007 pana la 24,5%, respectiv 29,1%)

Cotele de impozit pe profit se afla in scadere constanta in toate statele europene, datorita actiunii combinate a competitiei pentru locuri de munca si capital in care se afla statele membre UE si a liberalizarii economice. Media ratelor de impozit pe profit in Uniunea Europeana a scazut cu 0,28 %, ajungand la 25,04 % in anul 2005, urmare a reducerii impozitelor in sase tari membre UE printre care si Franta, Grecia si Olanda, comparativ cu rate de impozit pe profit de 28,31% in tarile membre OECD, 28,25% in tarile din America Latina si 29,99% in tarile din regiunea Asia Pacific.

Tarile cu cele mai ridicate rate de impozitare au fost Japonia cu 40,69% si Statele Unite ale Americii cu 40%. Insulele Cayman au inregistrat cea mai redusa rata de impozit pe profit, de 0%.

Cele mai semnificative reduceri ale ratelor de impozitare s-au inregistrat in:

1) Barbados (cu 5 %, ajungandu-se la o rata de 25%)

2) Albania (cu 3 procente, ajungandu-se la o rata de 20%)

3) Israel (cu 3 %, ajungandu-se la o rata de 31%)

4) India (cu 2,9 %, ajungandu-se la o rata de 33.66%)

Tarile care au raportat cresteri semnificative ale ratelor de impozitare au fost:

1) Republica Dominicana (cu 5 %, ajungandu-se la o rata de 30%)

2) Filipine (cu 3 %, ajungandu-se la o rata de 35%)

Aderarea a 10 noi state la Uniunea Europeana in anul 2004, alaturi de eforturile continue ale sistemului juridic european de a desfiinta barierele din calea libertatii de miscare a capitalurilor in interiorul Uniunii Europene, par sa fi dus la accentuarea competitiei intre statele membre UE.  Aceasta situatie contrasteaza vizibil cu alte parti ale lumii unde granitele sunt mai putin permeabile, dar chiar si asa, tendinta globala este de mentinere sau reducere a ratelor de impozitare. Pe masura ce competitia fiscala erodeaza progresiv diferentele dintre cotele de impozitare din diferite tari, este de asteptat ca acesti factori sa creasca in importanta.  Una dintre cheile catre competitivitatea fiscala ar putea-o reprezenta, in viitor, accesibilitatea utilizarii de catre mediul de afaceri a sistemului fiscal al unei natiuni.

Simplificarea sistemului de impozitare poate fi la fel de importanta ca asigurarea unui sistem competitiv al cotelor de impozitare  Societatile comerciale romanesti trebuie sa depuna declaratii de impozit pe profit trimestrial. In majoritatea tarilor Uniunii Europene, aceste declaratii trebuie depuse doar anual, iar in timpul anului  se fac plati in avans pe baza unor calcule estimative.  Guvernul trebuie sa corecteze aceasta anomalie, pentru a face viata mai usoara mediului de afaceri.

Competitia sistemelor de impozitare europene a devenit un aspect comun al vietii de zi cu zi.  Daca o tara doreste sa atraga investitii sau sa incurajeze cu adevarat dezvoltarea mediului sau de afaceri intern, nu este suficient ca ratele de impozitare sa fie reduse, ci trebuie ca si sistemul sau de impozitare sa fie simplu si transparent.  Altfel, contribuabilii vor deveni frustrati din cauza birocratiei, si isi vor muta afacerile in alta parte.