STUDIU DE CAZ PRIVIND PLASAMENTUL BANCAR

STUDIU DE CAZ PRIVIND PLASAMENTUL BANCAR

1. Etapele derularii activitatii de creditare si documentele necesare

Banca comerciala acorda credite pentru investitii pe termen lung in completarea surselor proprii necesare acoperirii cheltuielilor prevazute in proiectele de investitii aprobate pentru: realizarea de noi obiective si/sau de productie; dezvoltarea, modernizarea si/sau retehnologizarea obiectivelor de investitii, a capacitatilor de productie existente; cumpararea de active fixe (cladiri, unitati de productie).

Operatiunile de credit efectuate de BCR au la baza prudenta bancara ca principiu fundamental de politica bancara ce caracterizeaza intreaga lor activitate.

Procesul de creditare incepe de obicei cu un interviu, pe care ofiterul de credite il are personal cu solicitantul, potentialul beneficiar de credit. Interviul initial, in general, are loc la sediul bancii de la care se solicita imprumutul sau uneori la sediul agentului economic.

Obiectivul principal al acestui prim interviu este acela de a se constata daca respectiva cerere de imprumut merita sa fie luata in considerare pe mai departe, daca se justifica continuarea investigatiilor, desfasurarea altor interviuri mai in detaliu sau analiza situatiilor financiare. In desfasurarea acestui interviu sunt de mentionat cateva aspecte:

1) Atmosfera propice. Un interviu preliminar poate sa furnizeze o informatie bogata sau poate fi un demers inutil, o pierdere de timp pentru toate partile implicate. Responsabilitatea pentru rezultatele interviului revine in intregime ofiterului de credit, care pune intrebarile si directioneaza ancheta. Modul in care incepe interviul este determinant pentru desfasurarea ulterioara a interviului. O atmosfera relaxata, de conversatie, dar in acelasi timp de lucru, va incuraja clientul sa furnizeze informatiile necesare.

2) Eficienta, meticulozitatea, seriozitatea sunt atribute esentiale, dar nu trebuie pierdut prea mult timp cu probleme ce au o importanta minora. In timpul interviului, ofiterul de credit ar trebui sa aprecieze, din cand in cand, daca cererea de imprumut este fezabila sau trebuie respinsa. Nu are nici un rost ca un interviu sa fie continuat atunci cand este evident ca acordarea imprumutului implica riscuri inacceptabile sau solicitarea este incompatibila cu politica de creditare a bancii.

3) Modul de a asculta si de a observa. Este important ca ofiterul de credit sa-si asculte clientul intr-un mod activ. El trebuie sa noteze informatiile semnificative in timpul discutiei precum si punctele neclare sau echivoce si sa se gandeasca la cele mai bune intrebari. Ofiterul de credit trebuie sa fie atent in acelasi timp la manierele clientului sau, care pot releva caracterul si gradul de pregatire al acestuia.

Consemnarea discutiilor este foarte importanta, intrucat este posibil ca unele raspunsuri sau observatii cheie sa fie uitate daca acestea nu sunt notate pe parcursul interviului.

4) Profesionalismul. In activitatea de creditare nu trebuie sa existe preferinte profesionale sau actiuni partinitoare. Cererile de imprumut trebuie sa fie acceptate sau respinse in functie de bonitatea clientului si nu in functie de alti factori, cum ar fi cea de natura personala.

Concluzionand rezultatele discutiilor preliminare, este de retinut ca trebuie sa se insiste asupra intrebarilor ale caror raspunsuri pot furniza informatii esentiale despre urmatoarele cinci arii de interes: solicitantul, imprumutul cerut, capacitatea solicitantului de a rambursa creditul, existenta de garantii, relatiile dintre client si banci la momentul respectiv.

Raspunsurile date trebuie consemnate intr-un raport care se prezinta spre analiza structurilor organizate din fiecare banca comerciala. Imediat dupa incheierea interviului, ofiterul de credit trebuie sa faca un raport in care sa detalieze informatiile obtinute in timpul interviului.

In unele banci se utilizeaza, pentru aceasta, formulare standardizate de solicitare a creditului, in care se detalieza informatiile obtinute in timpul interviului.

Nu trebuie omisa, in situatia in care imprumutul cerut este substantial, orice interviu trebuie sa-i vizeze si pe membrii echipei manageriale a societatii. Competenta si onestitatea sunt cele doua atribute principale pe care ofiterul de credit trebuie sa le urmareasca.

Propunerea de acceptare sau de respingere a cererii de imprumut, analizata in faza discutiilor preliminare, nu trebuie adoptata inaintea de culegerea tuturor  informatiilor necesare.

Pentru a evita expunerile la risc, ar trebui sa existe un compartiment de risc care isi poate da acordul sau nu, dupa care organul de conducere colectiva (la unele banci exista comitete de credite, la altele sunt stabilite competente de aprobare) aproba sau respinge cererile de credite.

Daca cererea de imprumut nu se incadreaza in politica de creditare a bancii, aceasta trebuie respinsa.

Daca dupa discutia preliminara se considera ca solicitarea de imprumut este in concordanta cu criteriile de baza ale bancii in domeniul creditarii, urmatorii pasi vor fi facuti pentru investigatii mai in detaliu si a unei analize financiare, pe baza documentelor solicitate clientului si a unor informatii obtinute de banci din alte surse.

Cererile de credite primite de la agentii economici persoane juridice se inregistreaza intr-un registru special, dupa care se repartizeaza spre analiza compartimentelor de creditare

Cererea de credite ar trebui sa cuprinda pe langa suma solicitata pentru activitatea curenta sau pentru investitii si urmatoarele:

a) Date informative cu privire la societate: denumirea, reprezentantii legali, sediul societatii, numarul de inregistrare in Registrul societatilor comerciale, numarul de actionari, soldul conturilor curente de credite pe termen scurt, mediu si lung, componenta Consiliului de administratie, date de identificare ale reprezentantilor legali, obiectul de activitate al societatii potrivit prevederilor din statut, forta de munca, capitalul subscris varsat;

b) Capacitatile de productie industriale, comerciale in functiune, care cuprind terenuri, constructii, utilaje-instalatii, mijloace de transport;

c) Productia si destinatia acesteia obtinuta in sectoarele industriale, comerciale si alte activitati din anul precedent precum si in anul curent pe total, din care pe baza de contracte;

d) Sursa veniturilor si destinatia cheltuielilor, profitul, astfel: venituri totale pe sectoare de activitate in anul precedent si estimate in anul curent, cheltuieli aferente veniturilor totale pe sectoare obtinute in anul precedent sau estimate in anul curent, profitul brut total, impozitul pe profit si profitul net;

e) Destinatia creditelor solicitate separat pentru activitatea curenta (pe sectoare de activitate,  perioada de rambursare, propuneri pentru restituire) si separat pentru investitii din care sa reiasa descrierea proiectului, suma, data punerii in functiune, perioada de rambursare, perioada de garantie si propuneri pentru restituire;

f) Garantii propuse care pot fi: garantii de baza si garantii complementare, nominalizandu-se bunurile aduse in garantie, anul construirii sau fabricarii, valoarea din evidenta contabila, valoarea estimata de banca, precum si asigurarea acestora precizand compania de asigurari, valoarea asigurata si data expirarii politei de asigurare.

Pentru efectuarea analizei, cererile de credite trebuie sa fie insotite de documente privind legalitatea constituirii societatii precum si de urmatoarele documente: bilantul contabil pe anul precedent, avizat de organele fiscale si insotit de toate anexele, balanta de verificare pe luna anterioara solicitarii creditului, situatia patrimoniului si rezultatele financiare pe trimestrul expirat, bugetul de venituri si cheltuieli pe anul in curs, fluxul de incasari si plati pe perioada de creditare, planul de activitate (planul de afaceri) pe anul curent, centralizatorul de vizelor tehnologice, situatia veniturilor brute realizate in anul precedent de regiile autonome indiferent de profit, situatia miscarii stocurilor, cantitativ si valoric pe perioada de constituire, graficul de utilizare sau vanzare s.a.

Procesul de analiza cuprinde trei faze: analiza formala, analiza de fond si evaluarea creditului.

Analiza formala urmareste prezentarea tuturor documentelor care insotesc cererea de credite, continutul acestora si semnarea lor de persoane autorizate legal sa reprezinte unitatea, corelatia dintre diferiti indicatori, daca documentele tehnice sunt intocmite de persoane competente, etc. De asemenea, se va urmari modul de organizare a activitatii, repartizarea responsabilitatilor in cadrul firmei, structura vechimea in domeniul respectiv, a personalului de conducere si de executie. Totodata, se va verifica si concordanta datelor cuprinse in documentele prezentate cu evidenta unitatii si cu raportarile efectuate catre organele fiscale, precum si modul de organizare si conducere a evidentei contabile.

Analiza de fond consta in verificarea si interpretarea unor indicatori economici si financiari pe baza datelor din cererea de credite si situatiile financiare din dosarul de credite.

Pentru agentii economici cu personalitate juridica se va determina grupa de bonitate in care acestia se incadreaza, pe baza indicatorilor financiari determinati dupa o metodologie pe care banca comerciala o stabileste.

Exista urmatoarele categorii de bonitate, astfel: categoria A: 85-100 puncte, categoria B: 70-84 puncte, categoria C: 50-60 puncte, categoria D: 25-49 puncte, categoria E > 25%.

Incadrarea pe categorii de bonitate se interpreteaza astfel :

Categoria A - performantele financiare sunt foarte bune si permit achitarea la scadenta a dobanzii si a ratei. Totodata se prefigureaza mentinerea si in perspectiva a performantelor financiare la nivel ridicat;

Categoria B - performantele financiare sunt bune sau foarte bune, cu posibilitati de degradare intr-o perspectiva mai indelungata;

Categoria C - performantele sunt satisfacatoare, dar au o evidenta tendinta de inrautatire;

Categoria D - performantele financiare sunt scazute si cu o evidenta ciclicitate la intervale scurte de timp;

Categoria E - performantele financiare arata pierderi si exista perspective clare ca nu vor fi platite nici ratele scadente, nici dobanda.

Sursele din care se extrag datele pentru stabilirea indicatorului de bonitate sunt bilanturile contabile anuale sau trimestriale.

In cazul in care indicatorii financiari se calculeaza pe baza datelor din balanta de verificare, conturile vor fi grupate in prealabil potrivit schemei de bilant. Activele totale si respectiv activele curente vor fi corelate cu soldurile conturilor de amortizari si diferente de pret din pasiv.

Dupa efectuarea analizei privind indeplinirea conditiilor de creditare, cererile de credite insotite de referatul de analiza, fisele de evaluare a imprumuturilor si intreaga documentatie depusa de solicitant se supun spre analiza, corespunzator competentelor stabilite de banca comerciala pentru aprobarea sau respingearea cererii.

Deciziile privind aprobarea creditelor se iau in majoritate absoluta (jumatate plus unu) a voturilor membrilor prezenti.

Faza urmatoare aprobarii creditelor o constituie incheierea contractului de credite si semnarea acestuia de cele doua parti, solicitantul creditului si conducerea unitatii bancare, conform competentei de aprobare prin care se materializeaza acordul de vointa intre cele doua parti.

Contractul de credit se incheie pe baza unui formular tipizat si cuprinde urmatoarele etape:

completarea formularului tip, in trei exemplare;

semnarea contractului completat cu toate elementele;

avizarea pentru legalitate a contractului de credit de catre compartimentul juridic din banca.

Odata semnat, contractul se considera de drept incheiat, acesta fiind si momentul de la care contractul isi produce pe deplin efectele sale juridice, atat in raporturile cu imprumutatul, cat si in raporturile cu banca.

Orice modificare ulterioara a clauzelor unui contract de credit incheiat se va putea face numai pe baza unui act aditional. Actul aditional se va incheia ori de cate ori cel putin una din clauzele contractului de credit anterior incheiat, necesita modificari ca urmare a uneia din urmatoarele situatii:

se majoreaza sau se diminueaza creditul initial aprobat pentru acelasi obiectiv creditabil;

se modifica datele de acordare sau de ramburasare a creditului;

se modifica durata contractului de credit.

Acordarea creditului aprobat se face in limita plafoanelor maxime de creditare si se poate face integral (la o anumita data) sau esalonat (in transe) conform prevederilor din contractul de credite si a graficului de acordare si rambursare intocmit.

Garantarea creditelor

In vederea evitarii unor riscuri in incasarea creditelor acordate, banca se va asigura ca solicitantii sa dispuna de posibilitati de restituire a creditelor in conditiile desfasurarii unei activitati normale, precum si pentru recuperarea acestora in situatiile in care imprumutatii nu-si executa obligatiile din diverse cauze.

Determinarea posibilitatilor de rambursare se efectueaza pe baza analizei indicatorilor economico-financiari ai activitatii si ai proiectelor de investitii prezentate pentru care se solicita credite.

Pentru asigurarea creditelor si in situatia in care imprumutatul nu executa obligatiile contractuale de rambursare a ratelor scadente, dobanzilor si celorlalte obligatii rezultate din contract, din cauze care nu au putut fi prevazute la acordarea creditului, precum si pentru crearea unui privilegiu fata de alti creditori, banca va solicita imprumutatilor garantii asiguratorii, care pot fi oferite de debitori, cat si de terte persoane fizice sau juridice, numite garantii.

Valoarea minima a garantiilor acceptate de banca va fi in toate cazurile cel putin egala cu datoria cea mai mare a debitorului, formata din creditul aprobat plus dobanda pana la rambursarea primei rate de imprumut.

Potrivit reglementarilor legale in vigoare garantiile ce pot fi acceptate de banca se impart in doua mari categorii, respectiv garantii reale si garantii personale.

A. Garantiile reale sunt acele garantii care constau in afectarea speciala a unor bunuri individualizate pentru garantarea creditului si sunt formate din ipoteci si gajuri.

a) Ipoteca este o garantie imobiliara care nu comporta deposedarea celui ce o constituie de bunul adus in garantie. Ipoteca practicata de banca in relatia cu clientii sai este o ipoteca conventionala, intrucat are la baza intelegerea intervenita intre banca si constitutorul ipotecii, care poate fi debitorul sau un garant persoana fizica sau juridica. Obiectul ipotecii il constituie numai bunurile imobiliare actuale, nu cele viitoare, aflate in proprietatea constitutorillor si in circuitul civil.

Pentru a fi aceptate in garantie, bunurile imobiliare propuse trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa fie in proprietatea constitutorului si sa se afle in circuitul civil (sa faca obiectul cumpararii vanzarii);

- sa existe o piata sigura pentru bunurile ipotecate;

- bunurile sa fie situate in zone de interes pentru o categorie larga de potentiali cumparatori;

- cladirile sa permita amenajari si adaptari pentru utilizari multiple;

- bunurile ipotecate sa fie asigurate la o societate de asigurari pe toata durata contractului de credit, iar drepturile cuvenite din despagubiri sa fie sa fie concesionate bancii;

- bunurile ipotecate sa nu fie afectate de sarcini;

- existenta unui inscris(contract) autentificat de Notariatul de stat in raza teritoriala a caruia se afla imobilul in cauza, in care se descrie imobilul ipotecat si valoarea creditului garantat;

- persoana ce constituie ipoteca sa aiba o deplina capacitate de exercitiu, respectiv persoanele fizice sa aiba 18 ani, iar persoanele juridice sa fie legal constituite si sa aiba in proprietate bunul ipotecat.

b) Gajul este un contract accesoriu contractului de credit, prin care debitorul sau garantul, dupa caz, remite bancii un bun mobil pentru garantarea creditului. In temeiul prevederilor codului civil si codului comercial gajul este de doua feluri:

- gajul cu deposedare, numit si "amanet, care presupune deposedarea de bunul mobil al constitutorului si depunerea acestuia la banca. Aceasta forma de gaj se materializeaza printr-un contract care se intocmeste in doua exemplare, din care unul se pastreaza la banca si unul se inmaneaza constitutorului. Obiectul gajului cu deposedare il constituie bunurile mobile cu volum mic si valoare ridicata cum ar fi metalele si pietrele pretioase, tablourile, sculpturile, bijuteriile si altele asemenea;

- gajul fara deposedare, prevazut de art. 480 alin. 4 cod comercial, nu presupune  deposedarea de bunurile mobile aduse in garantie, el fiind posibil de aplicat numai asupra produselor solului prinse in radacini sau deja culese, precum si asupra materiilor prime industriale, in stare de fabricatie sau deja fabricate si aflate in unitati sau depozite. In intelesul prevederii legale sus mentionate, produsele ce pot constitui obiect al contractului de gaj fara deposedare sunt numai produsele cerealiere, plantele tehnice si oleaginoase, leguminoasele boabe, legumele, cartofii, pepenii, strugurii si plantatiile furajere.

Pentru ca produsele mentionate sa poata fi luate in garantie este necesar sa se indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa existe o posibilitate reala in obtinerea produselor mentionate in sensul ca la data constituirii garantiei culturile din care rezulta acestea sa fie cel putin infiintate sau produsele sa se afle in stare de fabricatie sau deja fabricate aflate in unitati sau depozite, dupa caz;

- sa existe o piata sigura pentru valorificarea respectivelor produse.

Pentru valabilitate, in afara conditiilor specifice mentionate anterior, cele doua forme de gaj trebuie sa mai indeplineasca si urmatoarele conditii:

- constitutorul, persoana fizica sau juridica, imprumutat sau garantat, trebuie sa fie proprietarul bunului gajat si sa aiba deplina capacitate de exercitiu, respectiv 18 ani pentru persoanele fizice sau calitatea de persoana juridica legal constituita, dupa caz;

- bunurile gajate sa se afle in cicuitul civil, adica sa faca obiectul vanzarii-cumpararii;

- bunurile gajate sa fie asigurate la o societate de asigurari pe toata durata contractului de credit, iar drepturile rezultate din despagubiri sa fie cesionate bancii;

- in contractul de gaj, indiferent de forma acestuia, sa se mentioneze creditul pentru care se constituie gajul, felul si natura bunurilor gajate care se vor descrie, mentionandu-se greutatea, cantitatea, calitatea si alte elemente de identificare, specifice dupa caz si locul unde se gasesc bunurile gajate. Bunurile mobile pentru care s-a practicat gajul cu deposedare, vor fi retinute de banca pana la achitarea integrala a creditului.

B. Garantii personale. Garantia personala este angajamentul asumat de o persoana fizica sau juridica, dupa caz, prin care aceasta se obliga sa execute obligatia debitorului (imprumutului), in cazul neexecutarii ei de catre imprumutat. Garantia personala mai poarta si denumirea de fidejusiune sau de cautiune.

Conditiile de valabilitate ale acestei garantii sunt urmatoarele:

-existenta unui contract distinct, fata de contractul de credit prin care o persoana fizica sau juridica, dupa caz se obliga sa garanteze obligatiile imrumutatului cu intregul sau patrimoniu;

-garantul (fidejusorul) sa fie o persoana cu deplina capacitate, respecti persoana fizica sa aiba 18 ani impliniti, iar persoana juridica sa fie legal constituita, sa fie o persoana solvabilla, cu un patrimoniu indestulator pentru banca in cazul trecerii la executarea silita, garantul sa domicilieze sau sa aiba sediul in raza teritoriala a judetului unde functioneaza unitatea bancii ce acorda creditul.

O modalitate specifica de materializare a fidejusiunii o constituie scrisoarea de garantie bancara, care reprezinta in fapt garantia data de catre o banca in favoarea unei persoane fizice sau juridice ce contracteaza un credit.

C. Alte garantii. Mai importante sunt:

a) Gajul general. Acesta reprezinta in fapt cea mai generala garantie, ea fiind in acelasi timp un gaj comun la dispozitia tuturor creditorilor, care au cu totii o pozitie egala fata de bunurile debitorului impotriva caruia s-a pornit executarea silita. Din aceasta egalitate decurge consecinta ca, in caz de insuficienta a sumelor obtinute prin executarea silita, sumele realizate efectiv se impart intre banca si ceilalti eventuali creditori proportional cu valuarea creantelor fiecaruia.

b) Depozite in lei si in valuta. Disponibilitatile banesti existente in conturile imprumutatilor sau alte persoane fizice si juridice cu cont la unitatile bancare pot constitui garantii la creditele solicitate, daca acestea se constituie in depozite distincte, create in scopul exclusiv al garantarii creditelor. Depozitele create in scopul garantarii unui credit se pot constitui atat de imprumutat, cat si de o terta persoana fizica sau juridica care garanteaza pe imprumutat.

Constituirea depozitelor in scopul garantarii imprumuturilor se realizeaza pe baza unui contract de garantie prin constituirea unui depozit bancar, in care in mod obligatoriu se va mentiona scopul crearii depozitului, respectiv garantarea creditului acordat de banca.

In situatia in care obiectul garantiei il constituie disponibilitatile in valuta, BCR accepta in garantie numai valutele cotate de Banca Nationala.

3. Rambursarea creditelor si venitul plasamentului

Esalonarea la rambursare a creditelor aprobate se face in cadrul termenelor maxime de rambursare in functie de posibilitatile reale de plata ale beneficiarilor determinate de specificul activitatii, perioadele de realizare a veniturilor sau constituirii surselor pentru investiii, rezultate din programele de activitate si bugetele de venituri si cheltuieli prezentate.

In functie de situatia concreta a fiecarui imprumutat, banca stabileste impreuna cu acesta sumele de rambursat si termenele la care urmeaza a se face plata pe care le inscrie in graficul de acordare si rambursare.

Scadentele se stabilesc de comun acord cu clientul, la date fixe, dar nu mai tarziu de 25 ale lunii de rambursat.

In cazul lipsei de disponibilitati in conturile agentilor economici titulari de cont, ratele din credite ajunse la scadenta ramase nerambursate se trec la restanta in ziua lucratoare urmatoare scadentei. Trecerea la restanta se efectueaza pe baza de nota de contabilitate intocmita de compartimentul de contabilitate si vizata de serviciul de creditare. Un exemplar al notei contabile se anexeaza la dosarul de credite al imprumutatului.

In cazul agentilor economici persoane juridice, concomitent cu trecerea la restanta, se va proceda si la reducerea corespunzatoare a volumului maxim al creditelor aprobate pentru luna sau lunile urmatoare. In acest sens, serviciul de credite va opera modificarile corespunzatoare in graficul de acordare si rambursare a creditelor, aflat la compartimentul de contabilitate.

In aceasta situatie, serviciul de creditare va analiza situatia concreta a imprumutului ti posibilitatile reale de rambursare in perioada urmatoare, prezentand concluziile si propunerile sale comitetului de credite care va hotari conditiile de creditare in continuare a agentului economic respectiv.

In situatia in care, dupa expirarea termenului prevazut, nu se ramburseaza creditele restante si apar restante noi, se suspenda temporar creditarea. La aprecierea comitetului de credite, se va informa in scris Directia Generala de Resort din Centrala asupra masurii luate si a cuzelor care au determinat masura respectiva precum si asupra posibilitatilor de rambursare in perioada urmatoare.

Comitetul de credite al directiei de resort din Centrala va analiza situatia agentului economic si va comunica sucursalei judetene respective punctul sau de vedere.

La cererea agentului economic, in cazuri bine justificate, comitetul de credite din sucursala poate aproba prelungirea cu pana la 60 zile a termenului de rambusare a unor rate, cu mentiunea nivelului de dobanzi practicat pentru creditele curente.

Prelungirea termenelor de rambursare va fi aprobata numai dupa efectuarea unei analize amanuntite asupra situatiei economico-financiare a imprumutatului, a cauzelor care au determinat lipsa de fonduri necesare rambursarii si a posibilitatilor de redresare a situatiei,  in perioada pana la rambursarea integrala a creditului acordat.

Concluziile analizei si propunerile argumentate vor fi prezentate comitetului de creditare din sucursala intr-un raport detaliat.

Dupa aprobare, noile termene de rambursare vor fi inscrise in graficul de rambursare, sub semnatura sefului serviciului de creditare.

La creditele restante, banca percepe, pana la rambursarea integrala, o dobanda majorata. Dobanda majorata se aplica la toate creditele nerambursate la scadenta, inclusiv la cele acordate in lei din fonduri cu destinatie speciala, fiind formata din dobanda pietei practicata la creditele pentru activitatea curenta, la care se adauga un procent de penalizare stabilit de conducerea bancii.

Venitul plasamentului.Dobanda bancara inregistrata ca venit este o dobanda activa, incasata de la debitorii beneficiari de credite bancare.

Dupa metodologia de calcul, dobanda simpla e dobanda calculata asupra unei sume ce nu se modifica pe intreaga perioada a plasamentului. Pentru a calcula dobanda, metoda numerelor este cea mai folosita.In practica, se utilizeaza divizorul fix, calculat astfel-(Numarul de zile dintr-un an (360x100)/Procentul dobanzii.

4.Controlul financiar intern al  plasamentului

Controlul faptic constituie principala forma de control a utilizarii si garantiei creditelor  se executa trimestrial, sau la perioade mai scurte.

In functie de rezultatele financiare obtinute, ritmicitatea rambursarii creditelor, constatarilor privind garantia creditelor facute la controalele anterioare, Comitetele de credite pot aproba ca verificarea unor imprumutati sa fie efectuata.

Controlul faptic se exercita la sediul beneficiarilor de credite si la locurile de desfasurare a activitatii si are principalele obiective:

-respectarea graficului de acordare si rambursare a creditelor, precum si achitarea dobanzilor;

-analiza realizarii fluxului de numerar comparativ cu cel estimat cu ocazia aprobarii creditelor;

-utilizarea creditelor potrivit destinatiilor pentru care au fost aprobate;

-modul de folosire a capacitatilor de productie, de prestari servicii si a spatiilor comerciale.

Rezultatele controlului faptic la agentii economici persoane juridice se consemneaza in procesul verbal de control in care se inscrie constatarile, in ordinea obiectivelor prevazute, precum si masurile luate de organul de control sau care vor fi propuse de acesta comitetului de credite al bancii.

Constatarile facute la controlul faptic exercitat consemneaza intr-o Nota de control (act bilateral) din care un exemplar se lasa imprumutatului verificat.

Actele de control intocmite se inregistreaza la banca a doua zi de la intoarcerea din control si se predau sefului serviciului (biroului) de creditare-finantare care va analiza constatarile in termen de 3 zile si va dispune aplicarea sau inaintarea spre aprobare comitetului de credite a masurilor propuse.

In cazul constatarii lipsei de garantie sau nerespectarii destinatiei creditelor, se va proceda la rambursarea de egala valoare a creditului iar in lipsa de disponibil, se trece la restanta, urmarindu-se recuperarea cu prioritate.

Rambursarea sau trecerea la restanta a creditului se face cu nota de contabilitate intocmita de economistul (referentul) care a efectuat controlul, contrasemnata de seful serviciului, in maxim 3 zile de la inregistrarea actului.

Analiza financiara se efectueaza la sediul bancii, pe baza documentelor prezentate de agentii economici beneficiari de credite si consta in urmatoarele

a)Analiza graficului de acordare si rambursare a creditelor se face lunar pentru toti beneficiarii de credite si consta in compensarea acordarilor si rambursarilor efective de credite cu cele prevazute in graficele anexa la contractul de credite.

b)Analiza echilibrului financiar se face prin verificarea garantiei creditelor.Pentru intocmirea situatiei privind garantia creditelor, datele se extrag din balanta de verificare pentru lunile 1 si 2 din trimestru, din situatia patrimoniului pentru luna a 3-a din trimestru, respectiv din bilantul contabil pentru sfarsitul anului de gestiune.

-Pentru suma rezultata ca plus de garantie nu se acorda automat noi credite,dar acest rezultat va fi avut in vedere la solutionarea unei eventuale cereri de credite suplimentare din partea agentului economic respectiv.

In cazul in care imprumutul are credite restante provenite din minus de garantie constatat din lunile anterioare,acestea vor fi reactivate in limita plusului de garantie si a volumului creditului aprobat numai daca au fost inlaturate cauzele care au determinat trecerea la restanta.

Indiferent de marimea plusului de garantie nu vor fi reactivate creditele trecute la restanta la expirarea scadentelor prevazute in graficul de acordare si rambursare,anexa la contractul de credite.

Minusul de garantie fiind determinat de pierderi de mijloace circulante, deturnari de fonduri, stocuri nevandabile, clienti neincasati (peste nivelul surselor atrase) si alte deficiente in activitatea agentului economic, se vor lua masuri pentru recuperarea cu prioritate a acestora.

In cazul in care agentul economic a inregistrat minus de garantie la analiza financiara din luna precedenta,cu suma respectiva se va diminua minusul de garantie din luna pentru care se determina garantia si numai diferenta se ramburseaza sau se trece la restanta.

Sefii serviciilor (birourilor) de creditare vor prezenta lunar comitetului de credite rezultatele obtinute in urma analizelor pentru determinarea echilibrului financiar si propuneri privind masurile ce se impun.

Determinarea bonitatii agentilor economici cu personalitate juridica se face,de regula,trimestrial,potrivit metodologiei.

La agentii economici incadrati anterior in grupele I si II de bonitate, comitetele de credite pot aproba ca aceasta analiza sa se faca trimestrial.

La agentii economici care pe baza analizei echilibrului financiar,au inregistrat lichiditate curenta negativa,determinarea bonitatii se va face inaintea expirarii trimestrului,pe baza datelor din balanta de verificare,iar deciziile privind creditarea vor fi luate de comitetul de credite, in functie de noua grupa de bonitate in care se incadreaza fiecare agent economic.

Controlul faptic se exercita trimestrial, potrivit graficului de control.

La agentii economici cu personalitate juridica controlul faptic se executa de organele tehnice si economice ale bancii, care vor urmarii

-respectarea graficului de acordare si rambursare a creditelor, precum si plata dobanzilor aferente;

-analiza fluxului de numerar comparativ cu cel estimat la aprobarea creditelor si a posibilitatilor de participare cu fonduri proprii in proportia stabilita;

-respectarea destinatiei creditelor prevazuta in contract;

-stadiul fizic al lucrarilor de investitii si incadrarea acestuia in graficele de executie, precum si concordanta acestora cu situatiile de lucrari;

-respectarea solutiilor tehnice prevazute in documentatii;

-calitatea lucrarilor executate;

-modul de depozitare, conservare, intretinere si utilizare a utilajelor  si materialelor de investitii;

-incadrarea valorica a lucrarilor executate si platilor efectuate in documentatia tehnica;

-realizarea indicatorilor tehnico-economici ai investitiei puse in functiune;

-concordanta dintre datele raportate bancii cu cele din evidentele imprumutatilor.

In functie de situatia concreta a fiecarui beneficiar, comitetele de credite pot hotari ca verificarea faptica sa fie efectuata si la perioade mai scurte.

CONCLUZII

Patrimoniul societatii bancare este reprezentat prin bilantul contabil care reflecta, pe de o parte, utilizarile in activ si resursele in pasiv. Caracteristic bancilor este si relatia pe care o au cu strainatatea, pe de o parte prin deschiderea de conturi de corespondent la banci din strainatate, acordarea de credite acestora, iar pe de alta parte prin atragerea de depozite ale bancilor straine sau primirea de imprumuturi de la alte banci.

Activele societatii bancare sunt impartite in doua grupe, in functie de destinatia plasamentelor la intern si la extern astfel: active externe si active interne.

Numerarul din casieriile bancii reprezinta un activ lichid al bancii si, de regula, ocupa o pondere de 80% din totalul activelor lichide.

Plasamentele prin credit acordate ocupa o pondere de 50-60% din activele bancare.

Evaluarea  plasamentelor bancare consta in determinarea si negocierea cu solicitantul a volumului maxim al creditului ce poate fi acordat, a nivelului dobanzii, a termenelor de rambursare a creditului si de plata a dobanzii si eventual a comisioanelor, a garantiilor. Evaluarea creditului se face conform unei metodologii specifice, in functie de categoria creditului, grupa de bonitate a solicitantului, domeniul de activitate si obiectul creditarii.

O parte a disponibilitatilor unei banci se afla plasate in conturi de depozit la alte banci, primirea in pensiune intrabancara a titlurilor de valoare.

Imobilizarile financiare au in componenta lor credite subordonate, parti in societatile comerciale legate, titluri de participare, titluri ale activitatii de portofoliu. La intrarea in patrimoniul societatii bancare, titlurile se inregistreaza la valoarea de achizitie, iar la inventar, la valoarea adaugata.

Imobilizarile necorporale sunt formate din: fond comercial, cheltuieli de constituire, concesiuni, brevete, licente. Fondul comercial se calculeaza la achizitia activelor, ca diferenta intre valoarea de achizitie si valoarea contabila.

Imobilizarile corporale ale societatii bancare sunt formate din terenuri si mijloace fixe. Terenurile sunt evaluate la valoarea de aport sau achizitie, in momentul intrari in patrimoniul societatii bancare.

La intrarea in patrimoniul societatii bancare, stocurile se inregistreaza in contabilitate la costul de productie.

Operatiunea de creditare reprezinta una din operatiunile  legate de activele bancare. Operatiunea de creditare debuteaza cu etapa de documentatie, care cuprinde discutii de informare-documentare, intocmirea dosarului de documente de catre solicitant, analiza documentelor. Pe baza concluziilor analizei, urmeaza negocierea creditului si acordarea acestuia.

Tot operatii legate de activele bancare sunt si operatiile prin contul curent. Decontarea interbancara este decontarea realizata intre diverse societati bancare la ordinul clientilor acestora. Decontarea interbancara presupune folosirea casei de compensatie multilaterala si a contului curent al societatii bancare deschis la B.N.R.

Realizarea decontarilor prin aceasta modalitate si prin folosirea contului curent al societatii bancare si al contului curent la B.N.R. are loc prin casele de compensatie.

Compensarea multilaterala se caracterizeaza prin faptul ca participa la compensare toate societatile bancare agreate de B.N.R.; compensarea se realizeaza intre clientii bancii, fiind generata de creante si datorii; compensarea are loc in sedinte de creditare.

Dintr-un studiu de caz privind plasamentul bancar reies in primul rand  documentele utilizate la acordarea plasamentului , garantiile asiguratorii, calculul venitului plasamentului reprezentat de dobanda.

Aceste documente de acordare a plasamentului sunt: cererea de credite, bilantul contabil si contul de profit si pierdere pe ultimul an incheiat, bugetul de venituri si cheltuieli, situatia prognozata a incasarilor si platilor aferente perioadei  pe care solicita creditul, situatia contractelor in derulare, proiectul graficului de rambursare a creditului si de plata a dobanzii, lista garantiilor produse bancii, situatia evolutiva a patrimoniului si a principalilor indicatori, documentatia tehnico-economica, contractul de garantie, contractul de creditare.

La acordarea creditelor, societatile bancare vor urmari ca solicitantii sa prezinte credibilitate pentru rambursarea lor la scadenta. In acest scop, acestea pot cere solicitantilor garantarea imprumutului cu bunuri mobile si imobile.

Aceste garantii sunt reale (gajul si ipoteca) sau personale.

Cererile de credit nu pot fi aprobate numai pe baza faptului ca bunurile oferite drept garantie de solicitant pot fi valorificate.

Bunurile care constituie garantie vor fi asigurate pe toata perioada de creditare pentru riscurile specifice fiecarei categorii. Bunurile vor fi asigurate la valoarea de piata, reala, care trebuie sa fie cel putin la valoarea la care acestea au fost luate in garantia creditorilor.

Esalonarea la rambursare a creditelor aprobate se face in cadrul termenelor maxime de rambursare, in functie de posibilitatile reale de plata ale beneficiarilor, determinate de specificul activitatii, perioadele de realizare a veniturilor sau surselor pentru investitii, rezultate din programele de activitate si bugetele de venituri si cheltuieli prezentate. Banca stabileste, in functie de situatia concreta a fiecarui imprumutat, concretizata prin fluxul de numerar, sumele de rambursat si scadentele.

Controlul financiar intern al plasamentului se refera la controlul faptic si analiza financiara. Controlul faptic constituie principala forma de control a utilizarii si garantiei creditelor si se executa trimestrial.

Analiza financiara se refera la analiza graficului de acordare si rambursare a creditelor, analiza echilibrului financiar, precum si la determinarea bonitatii agentilor economici.

BIBLIOGRAFIE

1.Basno C. , Dardac N. -,,Instrumente si tehnici de plata",Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti , 1996.

Dardac N. ,Vascu T.-,,Moneda -credit'', Editura ASE , Bucuresti , 2003.

3.Dascalu C. , Boltea M. - ,,Contabilitatea si tehnica bancara", Ed. Info Mega , Bucuresti, 2005.

4.Iacob C. , Ionescu I. , Goagara D. ,,Contabilitatea de gestiune conform cu practica internationala", Ed. Universitaria Craiova , 2007.

5.Ionescu I. si colaboratorii ,, Bancile si operatiunile bancare", Editura Economica, Bucuresti, 1996.

6.Opritescu M. si colaboratorii -,,Moneda si credit -Teorie si practica", Editura Universitaria, Craiova , 1998.

7.Pirvu C.-,,Contabilitatea institutiilor de credit",Editura Universitaria , Craiova, 2007.

8.Radulescu M.-,,Gestiune bancara" , Editura Sitech , Craiova, 2007.

9.Spulbar C.M.- ,,Management bancar" , Editura Sitech , Craiova, 2007.

10.Stoica C. si colaboratorii -,, Contabilitatea financiara conform cu Directivele Europene", Editura Universitaria , Craiova , 2007.

11. Troaca V.-,, Management financiar-bancar", Editura Rhabon, Tirgu-Jiu, 2005.

1 Zaharciuc E.- "Contabilitatea societatilor bancare", Editura Teora, Bucuresti

13. XXX - Legea nr.58/1998 privind activitatea bancara

14. XXX - Legea contabilitatii nr.82/1991 modificata, repubicata.

15. XXX - Norme si reglementari cu caracter contabil emis de Banca Nationala a Romaniei.

16. XXX - Regulamentul nr.10/1994 al B.N.R privind compensarea interbancara.

17. XXX - Regulamentul nr.6/1995 al B.N.R privind platile cu carduri.

18. XXX - Revista Tribuna Economica, colectia 2006-2009.