STUDIU PRIVIND EVOLUTIA PRINCIPALILOR NDICATORI DE PERFORMANTA BANCARA IN ROMANIA IN ERIOADA 2003-2008
DATELE UTILIZATE
Pentru analiza performantei sectorului bancar romanesc, referitor la indicatorii de performanta bancara, am folosit serii de date incepand cu anul 2003 si pana in anul 2008. Progresele inregistrate pe linia macrostabilizarii, coroborate cu eforturile bancilor de consolidare a pozitiei lor pe piata interna, au contribuit la intarirea stabilitatii si soliditatii sistemului bancar. Astfel, anul 2003 poate fi considerat anul manifestarii depline a rezultatelor procesului de asanare si consolidare ale sectorului bancar, inceput in 1999-2000.
In perioada analizata, nivelul indicatorilor de adecvare a capitalului, calitatea activelor, profitabilitate si lichiditate a caracterizat sistemul bancar drept un sistem solid, bine capitalizat, robust, rezistent si cu lichiditate consistenta.
2 ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI DE PERFORMANTA BANCARA IN ROMANIA
SOLVABILITATEA SECTORULUI BANCAR DIN ROMANIA
Gradul de adecvare a capitalului ocupa locul central in analizele de stabilitate financiara, deorece un nivel adecvat al capitalizarii institutiilor de credit reprezinta o garantie a capacitatii acestora de a absorbi pierderile potentiale generate de diferite riscuri sau de diferite socuri exogene.
Anul 2007 a consemnat o crestere a fondurilor proprii apartinand bancilor persoane juridice romane si, respectiv, a componentei lor principale, fondurile proprii de nivel 1 intr-un ritm inferior celui inregistrat in ultimii trei ani. De asemenea, structura fondurilor proprii apartinand bancilor persoane juridice romane a consemnat o serie de modificari intre anii 2003-2007. Pozitia fondurilor proprii de nivel 1 s-a consolidat, fapt atestat de cresterea contributiei sale la finantarea fondurilor proprii pana la nivelul de 77 la suta. In acelasi timp, s-a consemnat scaderea proportiei fondurilor proprii de nivel 2 pana la 30 la suta din volumul fondurilor proprii de nivel 1, respectiv cu 5 puncte procentuale sub cea aferenta anului 2006. In aceste conditii, potentialul de crestere a fondurilor proprii de nivel 2, care include surse secundare de capitalizare a institutiilor de credit, ramane in continuare ridicat.
Tabel 1 Evolutia fondurilor proprii si a raportului de solvabilitate -procente-
Indicator | ||||||
procente din fonduri proprii totale: | ||||||
Fonduri proprii de nivel 1 Capital social Profitul anului curent Imprumuturi subordonate Rezerve din reevaluare |
85,9 51,9 17,4 3,4 14,5 |
78,1 49,4 17,4 4,8 14,9 |
77,7 49,2 14,0 10,6 10,0 |
74,3 46,5 11,4 14,0 8,8 |
76,8 49,9 12,5 17,1 9,5 |
74,6 49,7 - 20,4 10,1 |
Raportul de solvabilitate (>8%) |
21,2 |
20,6 |
21,1 |
18,1 |
12,7 |
12,3 |
Sursa: Rapoarte asupra stabilitatii financiare pe anii 2006-2009
Dintre componentele fondurilor proprii de nivel 1, capitalul social ramane cel mai important element, alaturi de profitul net al exercitiului curent. Dintre componentele fondurilor proprii de nivel 2, imprumuturile subordonate contractate de banci au consemnat o crestere accentuata in ultimii doi ani.
Analiza raportului de solvabilitate pentru sistemul bancar romanesc intre 2003-2008
Referitor la anul 2003, dinamica activitatii de creditare nu a afectat soliditatea sistemului bancar, intrucat rata de solvabilitate are un nivel inalt (peste 20%). Capitalizarea bancilor persoane juridice romane[1] s-a mentinut la un nivel corespunzator in detrimentul fenomenului de expansiune a creditului neguvernamental inregistrat in aceasta perioada.
In ceea ce priveste solvabilitatea sistemului bancar, in anul 2004, s-a resimtit presiunea exercitata de cresterea activelor ponderate in functie de risc in conditiile dezvoltarii activitatii de creditare inceputa din 200 Situat pe un trend usor descrescator datorita ritmului mai accelerat de crestere a activelor ponderate in functie de risc comparativ cu cel al fondurilor proprii, indicatorul de solvabilitate (20,6%) ramane deasupra limitei minime reglementate (12%).[2]
Anul 2005 se caracterizeaza prin mentinerea unui nivel ridicat al solvabilitatii sistemului bancar. Evolutia mai accelerata a fondurilor proprii[3] in raport cu cea a activelor ponderate in functie de risc a influentat valoarea raportului de solvabilitate, care a inregistrat la sfarsitul anului un nivel mult peste limita legala (12%), respectiv 21,1%.
Si in anul 2006 evolutia mai accelerata a activelor ponderate in functie de risc (+53,3%) in raport cu cea a fondurilor proprii (+34,4%) a influentat valoarea raportului de solvabilitate, inregistrand un nivel de 18,1% (peste limita maxima de 12%).
Trendul descendent al ratei de solvabiliate (12,7% la sfarsitul anului 2007, 18,1% in 2006, 21.1% in 2005) mentine totusi solvabilitatea sistemului bancar deasupra limitei minime reglementate[4], fiind influentata de cresterea mai accelerata a activelor ponderate in functie de risc in raport cu cea a fondurilor proprii. Principalul factor responsabil pentru aceasta evolutie este continuarea expansiunii creditului neguvernamental.
Anul 2008, a consemnat o incetinire a trendului descendent al indicatorului de solvabilitate calculat la nivel agregat pentru institutiile de credit persoane juridice romane, acesta ajungand la 12,3% la finele lunii decembrie.
Pana in anul 2007, institutiile de credit au calculat raportul de solvabilitate in conformitate cu principiile Basel I, respectiva Norma BNR nr.12/2003 privind supravegherea solvabilitatii si expunerilor mari ale institutiilor de credit, cu modificarile si completarile ulterioare. Raportul de solvabilitate exprima fondurile proprii ca proportie din totalul activelor si elementelor din afara bilantului, nete de provizioane, ajustate in functie de gradul de risc.
Cerintele de prudenta bancara referitoare la fondurile proprii nu sunt aplicabile sucursalelor bancilor straine din statele Uniunii Europene si, prin urmare, nici indicatorii prudentiali calculati in functie de acestea.In baza prevederilor Regulamentului BNR - CNVM nr.18/23 din decembrie 2006, incepand cu 1 ianuarie 2007 fondurile proprii ale sucursalelor din Romania ale institutiilor de credit din state terte sunt reprezentate de fondurile proprii de nivel 1.
In concluzie, se poate aprecia ca, desi anul 2007 a consemnat accentuarea tendintei descendente a raportului de solvabilitate reglementat, aceasta evolutie se datoreaza cresterii gradului de intermediere financiara asigurat de bancile din Romania, care se situeaza inca cu mult sub cel inregistrat in tarile Uniunii Europene. Sistemul bancar romanesc ramane bine capitalizat, iar pe termen scurt nivelul solvabilitatii nu va pune probleme, data fiind mentinerea unei marje confortabile a nivelului agregat al acestui indicator in raport cu limita minima reglementata.
Totusi, pentru multe dintre bancile romanesti al caror raport de solvabilitate se situeaza in vecinatatea limitei minime de 8 la suta, castigarea sau consolidarea cotei de piata va depinde de majorarea fondurilor proprii (prin noi aporturi de capital social aduse de actionari, angajarea de imprumuturi subordonate, majorarea rezervelor etc.). In plus, ramane riscul indus de dificultatea comensurarii, la acest moment, a impactului produs de intrarea in vigoare a noilor reglementari de prudenta bancara referitoare la adecvarea capitalului, care impun aplicarea principiilor Basel II incepand cu 1 ianuarie 2008.
ANALIZA INDICATORILOR PENTRU EVALUAREA CALITATII ACTIVELOR
Perfomantele unei banci presupun si o activitate de creditare performanta, aceasta putand fi cuantificata prin calcularea indicatorilor:
- ponderea creditelor restante si indoielnice in total portofoliu credite
- ponderea creantelor restante si indoielnice in total activ
Creditele restante si indoielnice se pot defini ca fiind acele imprumuturi bancare acordate clientilor a caror situatie economico-financiara, deteriorata din diverse cauze, in diferite faze ale procesului de creditare, nu mai asigura conditii de rambursare integrala sau partiala a creditului sau de achitare a dobanzilor si comisioanelor aferente. Nivelul acestor credite trebuie insa sa se situeze la un nivel cat mai redus, datorita impactului asupra profitabilitatii bancii.
In perioada 2003-2008, in Romania, s-au inregistrat urmatoarele valori ale indicatorilor privind calitatea activelor:
Tabel 2 Indicatori privind calitatea creditelor -procente
Denumirea indicatorului | ||||||
Credite restante si indoielnice/ Total portofoliu credite (valoare neta) | ||||||
Credite restante si indoielnice/ Total portofoliu credite (valoare bruta)[5] | ||||||
Total creante restante si indoielnice/ Total activ (valoare neta) |
SURSA: BNR, Raport Anual 2007,2008
Calitatea creditelor din sistemul bancar romanesc se mentine corespunzatoare, inregistrand chiar o imbunatatire comparativ cu anul 2000 cand se inregistra 0,6 . Astfel, ponderea creditelor restante si indoielnice acordate clientelei nebancare (la valoare neta) in total portofoliu de credite aferent clientelei nebancare consemneaza nivele foarte reduse (sub 1%), situandu-se totodata pe un trend descendent.
Creantele restante si indoielnice (la valoare neta), exprimate ca proportie in total active bancare ale institutiilor de credit au consemnat nivele relativ reduse in perioada de supusa analizei, inregistrand de asemenea o imbunatatire fata de anii 2000-2001. Aceasta situatie releva faptul ca nivelul capitalurilor proprii ale entitatilor componente ale sistemului bancar este suficient pentru a absorbi pierderile generate de creantele neperformante inregistrate in bilantul bancilor.
Expansiunea activitatii de creditare, in cursul anilor 2006 si 2007 nu a determinat inrautatirea calitatii portofoliului de credite al bancilor. Dimpotriva, aceasta a consemnat o imbunatatire comparativ cu anii anteriori. Calitatea creditelor se afla permanent sub monitorizarea bancii centrale, cu atat mai mult cu cat anul 2008 a debutat cu o depreciere semnificativa a monedei nationale, care ar putea fi resimtita in cresterea riscului de credit, in special de catre bancile implicate mai mult in activitatea de creditare in valuta.
Calitatea creditelor aflate in portofoliile bancilor romanesti se mentine la un nivel comparabil cu cel al multor tari din Uniunea Europeana.(Fig 2).
PROFITABILITATEA SECTORULUI BANCAR IN ROMANIA INTRE ANII 2003-2008
Evaluarea profitabilitatii unei banci se bazeaza pe indicatorii profitabilitatii bancare, indicatori cu o mare expresivitate, care reflecta o multitudine de aspecte privind gradul de realizare a profitului. Inainte de perioada analizata s-a inregistrat in Romania urmatoarea evolutie a celor doi indicatori:
Tabel 3 Dinamica ROA si ROE
Anul Indicatori | ||||
ROA (%) | ||||
ROE (%) |
Sursa: BNR, Rapoart anual 2004
Ca urmare a masurilor intreprinse de B.N.R. incepand cu anul 1999 si imbunatatirii climatului macroeconomic, valorile indicatorilor de profitabilitate au inregistrat cresteri in fiecare an, anul 2001 inregistrand maximul acestei perioade (3,1% pentru ROA si 21,8% pentru ROE). Evolutia indicatorilor dupa anul 2001 a inregistrat un trend descrescator pana in prezent.
In anul 2003, cei doi indicatori de rentabilitate ROA si ROE s-au situat pe o plaja de valori in crestere in perioada ulterioara aplicarii noului regulament de clasificare a creditelor (de la 1,2% in ianuarie 2003 la 2,2% in decembrie 2003 in cazul ROA si, respectiv, de la 8,4% in ianuarie 2003 la 15,6% in decembrie 2003 in cazul ROE) apropiindu-se la finele anului 2003 de nivelurile aferente anului anterior(2,6% pentru ROA si 18,3% pentru ROE).
Anul 2004 a inregistrat o consolidare a eficientei sectorului bancar, cuantificata prin intermediul indicatorilor de rentabilitate financiara (ROE) si economica(ROA) care au consemnat niveluri de 15,6% si respectiv de 2%. Cresteri mai rapide la nivelul profitabilitatii au inregistrat in special bancile care si-au majorat cota pe piata creditului.
Nivelul relativ ridicat al indicatorilor de rentabilitate financiara si economica reflecta progrese la nivel macroeconomic si absenta socurilor majore.
Fig. 3 Evolutia rentabilitatii economice in Romania
In anul 2005, activitatea de creditare a influentat dinamica indicatorilor de performanta financiara (ROA si ROE), mentinandu-i la un nivel ridicat. Comparativ cu finele anului 2004, cei doi indicatori de performanta financiara au prezentat valori mai reduse: in cazul ROA cu 0,4 puncte procentuale (1,6 la suta la sfarsitul anului 2005 fata de 2,0 la suta in 2004) si in cazul ROE cu 2,9 puncte procentuale (12,7 la suta in decembrie 2005 comparativ cu 15,6 la suta in 2004).
In anul 2006, ritmul mai lent al activitatii de creditare a influentat dinamica indicatorilor de performanta financiara (ROA si ROE), mentinandu-i la un nivel acceptabil. Comparativ cu finele anului 2005, cei doi indicatori de performanta financiara au prezentat valori mai reduse: in cazul ROA cu 0,3 puncte procentuale (1,3 la suta la sfarsitul anului 2006 fata de 1,6 la suta in 2005) si in cazul ROE cu 2,4 puncte procentuale (10,3 la suta in decembrie 2006 comparativ cu 12,7 la suta in 2005).
In anul 2007, in conditiile unui mediu concurential crescut, principalele caracteristici ale sectorului bancar romanesc au fost dinamica sustinuta a activelor bancare si cresterea corespunzatoare a creditului neguvernamental. Fata de finele anului 2006, indicatorul de performanta financiara ROA a inregistrat o valoare mai redusa cu 0,27 puncte procentuale (1,01 la suta la sfarsitul anului 2007 fata de 1,28 la suta in perioada similara a anului anterior), iar ROE a consemnat o diminuare de 0,81 puncte procentuale (9,43 la suta fata de 10,24 la suta).
Fig. 4 Evolutia rentabilitatii financiare in Romania
In anul 2008, cei doi indicatori s-au situat la niveluri foarte ridicate, incheind trendurile descendente din perioada 2003-2007. Nivelul ridicat al profitabilitatii a reprezentat una dintre trasaturile importante care a caracterizat, intre anii 2003-2008, evolutia sistemului bancar romanesc. Marimea celor doi indicatori de rentabilitate, in perioada 2003-2008, ramane comparabila cu valorile consemnate si in alte tari din Europa.
4. ANALIZA LICHIDITATII SISTEMULUI BANCAR DIN ROMANIA
Mentinerea lichiditatii sectorului bancar a reprezentat una dintre masurile prioritare de supraveghere ale BNR, desi nu au fost ridicate probleme majore din perspectiva riscului, lichiditatea situandu-se pe toata perioada analizata la valori confortabile. In perioda 2003-2008, in Romania, indicatorul de lichiditate pe intregul sistem bancar a inregistrat urmatoarea evolutie:
Tabel 4 Indicatorul de lichiditate pe sistem bancar
Sursa:BNR, Rapoarte anuale pe anii 2003-2008
Se oberva ca in perioada 2003-2008, sistemul bancar romanesc a mentinut un nivel al indicatorului peste 1, devenind in ultimii ani un sistem cu o lichiditate consistenta.
Tabel 5 Indicatorul de lichiditate calculat pe fiecare banda de scadenta si pe total
Anul |
D ≤ 1 luna |
1<D≤ 3luni |
3<D≤6luni |
6<D≤12luni |
D>12 luni |
Total |
Sursa: BNR, Rapoarte anuale 2005, 2006, 2007
Indicatorul de lichiditate la nivelul sistemului bancar (lichiditate efectiva/ lichiditate necesara) arata o buna capacitate a bancilor de a face fata propriilor angajamente asumate, nivelurile inregistrate la finele anilor 2005, 2006, 2007 si 2008 fiind peste valoarea superioara limitei minime reglementate (1)[6]. Performanta institutiilor de credit in privinta corelarii pe benzi de scadenta a pasivelor cu activele ramane adecvata, insa lichiditatea globala a sistemului bancar romanesc isi continua dinamica descendenta, pe fondul cresterii gradului de intermediere bancara.
Situatia ponderii activelor lichide in total active si in total resurse pe termen scurt (tabel 5) arata ca lichiditatea se mentine la niveluri ridicate, insa in scadere deoarece bancile au alocat din ce in ce mai multe fonduri activitatii de creditare. Creditul pe termen scurt si creantele fata de banca centrala continua sa reprezinte o parte importanta in portofoliul de active.
Tabel 5 Ponderea activelor lichide in total active si resurse pe termen scurt -procente
Indicator | ||||||
Active lichide/Active totale | ||||||
Active lichide/Resurse pe termen scurt |
210.8 |
199 |
245.7 |
207.0 |
171.7 |
238 |
Sursa: Rapoarte asupra stabilitatii financiare 2007-2009
Principala vulnerabilitate la adresa lichiditatii institutiilor de credit din Romania se datoreaza accentuarii comportamentului unor banci de a-si baza strategia de finantare a cresterii creditelor pe atragerea de resurse interbancare. Dependenta finantarii activelor din resurse externe provenite de la institutii financiare este in crestere, insa se pastreaza sub nivelul de vulnerabilitate inregistrat de alte tari din regiune.
CONCLUZII
In limitele restranse ale acestei lucrari am prezentat o evolutie asupra performantelor sistemului bancar din Romania din ultimii ani, performanta bancilor reprezentand un indiciu al stabilitatii si increderii deponentilor. Exista o stransa legatura intre calitatea activelor si conceptul de solvabilitate bancara deoarece cresterea calitatii activelor conduce la majorarea ratei de solvabilitate. Nivelul relativ ridicat al indicatorilor de rentabilitate financiara si economica reflecta progrese la nivel macroeconomic si absenta socurilor majore.
Sistemul bancar din Romania a devenit un sistem bine capitalizat, rezistent la socuri, cu un bun nivel al solvabilitatii si lichiditate consistenta. Sistemul bancar romanesc a intrat intr-o perioada de turbulente financiare la nivel global cu o puternica pozitie a solvabilitatii. Toate cele 32 de banci respecta conditiile de adecvare a capitalului. Sistemul bancar ca intreg ramane bine capitalizat, dar se confrunta in prezent cu dificultati la nivel macroeconomic si circumstante financiare la nivel global mai mari decat in anii precedenti.
In ceea ce priveste nivelul creditelor neperformante, acestea nu sunt o problema doar pentru Romania. Imprumuturile neperformante nu sunt neaparat pierdere intrucat multe pot fi restructurate. Evolutia lor depinde de durata crizei financiare si de calitatea portofoliilor bancilor. Pentru anul 2009 si pentru perioada de criza mentinerea lichiditatii si solvabilitatii sistemului bancar este prioritara, iar cresterea si nivelul profitului trec pe locul doi.
BIBLIOGRAFIE
Basno C., Dardac N., Produse, costuri si performate bancare, Ed. Economica, Bucuresti, 2000
Basno C., Dardac N., Management bancar, Ed. Economica, Bucuresti, 2002
Codirlasu A., Moinescu B., Strategii si instrumente de administare a riscurilor bancare, Ed. ASE, Bucuresti, 2009
Costica I., Lazarescu S., Politici si tehnici bancare, Ed. ASE, Bucuresti, 2004
Dardac N., Barbu T., Moneda, Banci si Politici Monetare, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2005
Dardac N., Pocan I., Restructurari si privatizari bancare, Ed. ASE, Bucuresti, 2004
Danila N., Anghel L.C., Managementul lichiditatii bancare, Ed. Economica, Bucuresti, 2002
Dedu, V., Gestiune si audit bancar, Ed Economica, Bucuresti, 2003
Predescu, I., Activitatea bancara intre performanta si risc, Ed. Expert, Bucuresti, 2005
[10] Thomas Fitch, Dictionary of Banking Terms, Third Edition
BNR, Norma nr. 1/2001 a BNR cu modificarile si completarile ulterioare
BNR, Regulamentul BNR - CNVM nr.13/18/2006 privind determinarea cerintelor minime de capital pentru institutiile de credit si firmele de investitii
BNR, Regulamentul BNR - CNVM nr.18/23/2006 privind fondurile proprii ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii
BNR, Ordinul BNR nr.12/2007 privind raportarea cerintelor minime de capital pentru institutiile de credit
[15] BNR, Rapoartele anuale ale BNR pe anii 2003-2009
BNR, Rapoarte asupra stabilitatii financiare pe anii 2006-2009
www.bnro.ro
Cerintele de prudenta bancara referitoare la fondurile proprii nu sunt aplicabile sucursalelor bancilor straine
Pana la data de 31.12.2006, normele de prudenta bancara aplicabile in Romania impuneau un nivel minim al raportului de solvabilitate de 12 la suta. Dupa aceasta data, limita minima a indicatorului a fost armonizata cu cea aplicabila pe plan european, respectiv 8 la suta.
Cresterea fondurilor proprii cu 49% a devansat cresterea activelor ponderate in functie de risc 45,9%
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |