Studiu privind structura si evolutia veniturilor bugetare, in perioada 2008-2010, ale sectorului 2, bucuresti

Universitatea Romano - Americana

Facultatea de Relatii Financiar-Bancare Interne si Internationale

Specializarea: Finante - Banci

STUDIU PRIVIND STRUCTURA SI EVOLUTIA VENITURILOR BUGETARE, IN PERIOADA 2008-2010, ALE SECTORULUI 2, BUCURESTI

Structura veniturilor publice

1.1. Structura veniturilor

Veniturile publice includ resursele financiare ale administratiei de stat, ale asigurarilor sociale de stat si ale institutiilor publice cu caracter autonom.

Veniturile publice pot fi structurate dupa mai multe criterii:

a.      Continutul economic al veniturilor:

Venituri fiscale, adica prelevari cu caracter obligatoriu, stabilite prin lege si care au o flexibilitate redusa (conditiile lor nu se pot modifica decat prin lege);

Resurse de trezorerie, adica imprumuturi pe termen scurt efectuate de Ministerul Finantelor pentru acoperirea deficitelor temporare ale bugetelor din sistemul bugetului de stat;

Imprumuturi publice pe termen mediu sau lung, sub forma obligatiunilor de stat sau a unor credite preluate de la organisme financiare internationale, state, banci sau consortii bancare;

Emisiune monetara fara acoperire, cu scopul de a finanta deficitul bugetar si care genereaza inflatie;

b.     Ritmicitatea incasarii:

Venituri ordinare sau curente, care sunt obtinute de stat in mod obisnuit;

Venituri extraordinare, la care se recurge in situatii deosebite.

c.      Provenienta:

Venituri interne, provenite din ecenomia nationala;

Venituri externe, provenite din strainatate.

d.     Nivelul de referinta:

Venituri ale bugetului de stat;

Venituri ale asigurarilor sociale de stat;

Venituri cu destinatie speciala, pentru acoperirea cheltuielilor din fonduri speciale;

Venituri ale bugetelor locale.

Structura veniturilor bugetare totale, conform bugetului local, include:

I. Venituri curente, din care:

A.    Venituri fiscale, din care:

Impozite directe:

a.      Impozit pe profit;

b.     Impozit pe salarii si venituri;

c.      Alte impozite directe;

d.     Contributii.

Impozite indirecte, din care:

a.      TVA, din care:

Incasat;

Sume defalcate pentru bugetele locale;

b.     Accize;

c.      Taxe vamale;

d.     Alte impozite indirecte.

B.    Venituri nefiscale:

II. Venituri din capital

III. Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate

1.2 .Clasificarea veniturilor

Veniturile fiscale, ca cele ce reprezinta cea mai insemnata parte a veniturilor publice, sunt clasificate la randul lor dupa mai multe ctriterii:

a.      Caracteristicile de fond si forma:

Impozite directe, stabilite pentru fiecare contribuabil in parte, nominal, asezate pe venit si/sau pe avere;

Impozite indirecte, stabilite pe consumul de bunuri si servicii, nepersonalizate, asezate pe cheltuieli.

b.     Obiectul impunerii:

Impozite pe venit;

Impozite pe avere;

Impozite pe consum.

c.      Scopul urmarit:

Impozite financiare, instituite pentru acoperirea cheltuielilor statului;

Impozite de ordine, instituite pentru limitarea unor actiuni sau pentru realizarea unor obiective, altele decat cele fiscale;

d.     Frecventa incasarii:

Impozite permanente sau ordinare, care au caracter peren si se incaseaza periodic;

Impozite incidente sau extraordinare, care se instituie pentru perioade determinate si au de regula un scop strict precizat care, odata realizat, determina desfiintarea respectivului impozit;

Impozitele directe, la randul lor, se clasifica dupa oboectul impunerii in:

Impozite reale, asezate pe obiecte si care nu tin seama de situatia personala a contribuabilului, cum sunt: impozitul funciar, impozitul pe cladiri, impozitul pe activitati industriale si comerciale si profesii libere, impozitul pe capitalul mobiliar sau banesc;

Impozite personale, asezate pe venit sau pe avere si care tin seama de situatia personala a contribuabilului.

Impozitele indirecte, la randul lor, se clasifica dupa forma lor in:

Taxe de consum;

Venituri din monopoluri fiscale;

Taxe vamale;

Taxe de timbru si de inregistrare.

Studiu de caz

Structura sistemului economic, al sectorului 2

Economia Sectorului 2 trebuie analizata in contextul situarii Sectorului ca unitate administrativ teritoriala, in partea de NE a Municipiului Bucuresti, capitala tarii, cel mai important centru politic, economic si cultural-stiintific.

In Bucuresti, la nivelul anului 2006, a fost inregistrat cel mai mare PIB pe cap de locuitor, 9075 EURO, comparativ cu media de 3000 EURO pe cap de locuitor cat a fost inregistrat la nivel national. (Studiul CNP- Dezvoltarea regionala - prezent si perspective).

Mediul economic al Sectorului 2 este deosebit de atractiv datorita structurii institutionale existente, a fortei de munca inalt calificate si a sistemului de comunicatii mai dezvoltat.

Desi raportat la nivel de Municipiu, firmele din Sectorul 2 detin o pondere de 17,2% din cifra de afaceri, ocupand locul 2 pe Capitala, pe ansamblul Sectorului dezvoltarea nu este uniforma, existand zone cu activitate economica slab reprezentata. Privind evolutia economica a Sectorului 2 se constata ca, pana in anul 1989, Sectorul 2 a avut o economie puternica, reprezentata prin unitati industriale din ramurile: metalurgica, textile, chimica, prelucratoare, energie electrica si termica, alimentara, confectii, tricotaje, prestari servicii, constructii civile si industriale etc.

Dupa 1990, in perioada de tranzitie spre economia de piata, s-a observat o evolutie negativa a economiei, cu un impact puternic asupra vietii sociale in totalitate.

La nivelul unitatilor industriale s-a inregistrat o schimbare a formei de proprietate, de la economia de stat la cea privata. Acest fenomen a avut ca rezultat, in cele mai multe cazuri, inchiderea unor unitati economice mari si aparitia agentilor economici cu capital privat.

Perioada economiei de tranzitie, prin procesul desfasurat a produs dezechilibre intre componentele sociale si economice ale societatii, pe de o parte, si intre acestea si mediul inconjurator, pe de alta parte. Dezvoltarea economica pune in fata administratiei locale probleme din cele mai complexe, tocmai din aceasta cauza obiectivele si strategia economica a Sectorului 2 trebuie sa se bazeze pe studii, analize, scenarii care iau in considerare aspectele sociale, factorii demografici, caracteristicile fortei de munca, aspectele de mediu, si trebuie sa se inscrie conceptului de dezvoltare durabila pe care Agenda 21 il promoveaza.

Orice comunitate locala confruntata cu finantarea unor numeroase si substantiale cheltuieli, este pusa in situatia de a-si analiza politica de venituri pe care o duce, astfel incat impozitele locale (care constituie sursa principala) sa indeplineasca cel putin urmatoarele conditii:

. sa genereze un venit semnificativ;

. sa fie social acceptabile;

. sa fie concepute astfel incat costurile de colectare sa fie cat mai scazute;

. sa respecte principiul echitatii;

. sa nu distorsioneze activitatea economica;

. sa fie corelate cu capacitatea de plata a contribuabilului.

In acest scop autoritatile locale trebuie sa culeaga periodic informatii privind veniturile si utilizarea lor, veniturile obtinute de alte administratii locale, sa stabileasca un program specializat si agresiv de recuperare a sumelor datorate si sa efectueze o analiza atenta a taxelor si tarifelor pentru a determina gradul in care costurile fiecarui serviciu sunt acoperite din venituri.

Analiza bugetului general

Bugetul general al consiliului local al sectorului 2, Bucuresti

Tabelul 1

Sursa: www.ps2.ro -mii lei-

DENUMIRE INDICATOR
TOTAL VENITURI
I. Venituri curente
A. Venituri fiscale
A1. Impozit pe venit
A2. Impozit si taxa pe cladiri
A3. Impozite si taxe pe proprietate
A4. Impozite si taxe pe bunuri si servicii
Sume defalcate din TVA
A5. Alte impozite sit axe generale pe bunuri si servicii
A6. Taxe pe servicii specifice
A7. Taxe pe utilizarea bunurilor
A8. Alte impozite si taxe fiscale
B.Venituri nefiscale
B1. Venituri din proprietate
B2. Venituri din proprietate
B3. Venituri din dobanzi
B4. Vanzari de bunuri si servicii
B5. Venituri din prestari de servicii si alte activitati
B6.Venituri din taxe administrative, eliberari permise
B7.Amenzi, penalitati si confiscari
Diverse venituri
Transferuri voluntare, altele decat subventiile
II. Venituri din capital
- Venituri din valorificarea unor bunuri
III. Subventii
Subventii de la bugetul de stat
De capital
Curente
Subventii de la alte administratii

Analiza veniturilor sectorului 2, Bucuresti, se poate realiza pe baza nivelului total al acestora, cat si sub aspect structural, pe diferite categorii. Structura veniturilor este exprimata prin proportiile pe care le au categoriile de venituri in totalul veniturilor publice.

Evolutia principalelor categorii de venituri

Graficul 1

Din graficul analizat, observam ca evolutia veniturilor proprii este determinata in principal de evolutia veniturilor curente, iar cea mai mare pondere avand-o veniturile din anul 2009, detinand o pondere de 93,68% din totalul veniturilor.

Observam ca veniturile totale au inregistrat o usoara crestere in ultimii doi ani comparativ cu anul 2008, acestea avand valori de 741.424 lei in anul 2009 si 745.647 lei in 2010, avand o crescand de 0,90% in anul 2009, respective de 0,89% in anul 2010.

Ponderea principalelor categorii de venituri

Tabelul 2

Din tabelul analizat, se poate observa ca veniturile curente inregistreaza o usora scadere de 0,54% in 2009 fata de 2008 si de 3,93% in 2010. Veniturile din capital au avut o evolutie descrescatoare avand o scadere de 0,71% in 2009 fata de 2008 si de 0,98% in 2010.

Graficul 2

Analizand ponderea principalelor categorii de venituri in veniturile totale ale bugetului local al primariei sectorului 2, se poate observa ca veniturile curente detin ponderea cea mai mare. Acestea se caracterizeaza prin ritmicitatea cu care sunt incasate de catre autoritatea locala si sunt reprezentate de venituri fiscale, venituri nefiscale si contributii. Veniturile curente se incaseaza la buget cu regularitate si sunt considerate normale pentru constituirea bugetelor locale, fiind incasate pe baza unor prevederi legale care au o mare valabilitate in timp si se repeta de la un an bugetar la altul. Veniturile din capital detin o pondere scazuta in structura veniturilor bugetare si provin din valorificarea prin vanzare a unei parti din avutia locala aflata in patrimoniul public sau privat. In perioada 2008-2010 subventiile de la bugetul de stat prezinta o evolutie favorabila, ceea ce denota implicarea statului in dezvoltarea administratiei publice locale.

Structura si evolutia veniturilor curente in perioada 2008-2010

Pentru analiza veniturilor curente se vor analiza veniturile fiscale si veniturile nefiscale. Structura si evolutia acestora se regasesc in graficul 3.

Graficul 3

Se poate observa o pondere semnificativa a veniturilor fiscale comparativ cu veniturile  nefiscale. Veniturile fiscale se concretizeaza in impozite, taxe si contributii percepute la buget de autoritatea locala, acestea avand caracter obligatoriu si nerestituibil. Veniturile nefiscale sunt acele venituri care apartin statului in calitatea sa de proprietar, precum si diverse alte venituri.

Veniturile fiscale inregistreaza o evlotie fluctuanta cu o cvrestere de 3,38% in anul 2009 si usoara scadere de 0,62% in 2010.

Structura si evolutia veniturilor fiscale in perioada 2008-2010

Graficul 4

Analizand veniturile fiscale pe categorii se poate observa ca ponderea semnificativa pentru cei 3 ani este determinata de impozitelul pe venit. Acestea detin o pondere de 47,75% in 2008, 44,64% in 2009 si 45,36% in 2010. Se obesrva ca acestea au inregistrat o scadere lenta de la un an la altul. Cotele din impozitul pe venit reprezinta o sursa foarte importanta a bugetului local si asigura in mare masura autonomia financiara. Urmeaza impozitele si taxele pe bunuri si service ce detin o pondere semnificativa din totalul impozitelor fiscale. Acestea au o pondere de 32,75% in anul 2008, de 34,60% in 2009 si 33,56% in 2010.

Structura si evolutia veniturilor nefiscale in perioada 2008-2010

Graficul 5

Analizand comparativ veniturile nefiscale in perioada 2008-2010 se poate constata ca veniturile din proprietate sunt intr-o crestere iar veniturile din vanzari de bunuri si servicii inregistreaza o evolutie pozitiva. Veniturile cu ponderea cea mai mare in categoria veniturilor nefiscale o inregistreaza veniturile din vanzarea de bunuri ssi servicii, care reprezinta 95,54% in anul 2008, 88,41% in 2009 si 87,76% in 2010 venituri din concesiune din inchiriei. Se poate observa ca veniturile din categoriile analizate inregistreaza cresteri semnificative.

Structura si evolutia veniturilor de capital in perioada 2008-2010

Veniturile din capital se regasesc in bugetul local al primariei sectorului 2, sub 2 forme:

Venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice

Venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat al statului

Structura veniturilor din capital se regaseste in graficul 6.

Graficul 6

Din graficul analizat se observa ca veniturile din capital sunt constituite in mare parte din veniturile din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice. Acestea se regasesc in bugetul local doar in anul 2009 si detin o pondere de 100%. In anul 2008, veniturile din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat inregistreaza o pondere de 100% din total venituri de capital, la fel ca si in anul 2010.

Structura si evolutia subventiilor

Graficul 7

Din graficul prezentat mai sus se observa ca subventiile curente inregistreaza o crestere semnificativa in totalul subventiilor, acestea detinand o pondere de 85,28% in anul 2008, de 83,46% in 2009 si de 54,84% in 2010. Observam ca subventiile curente inregistreaza o usoara scadere de la un an la altul, aceasta datorandu-se instalarii crizei economice din tara noastra si lipsa fondurilor allocate acestora.

Subventiile de capital au o evolutie favorabila, inregistrand cresteri in perioada analizata. Acestea detin o pondere de 14,72% in 2008, de 16,54% in 2009 si de 45,15% in 2010.

Concluzii

Agenda 21 este principalul instrument pentru atingerea stadiului de bunastare a populatiei la nivel mondial. AL 21 este implementata la nivelul autoritatilor locale si promoveaza, prin componenta sa de participare publica, un echilibru real intre cresterea economica, echitatea sociala si protectia mediului.

Primaria sectorului 2, isi propune sa realizeze un plan de dezvoltare durabila, care imbunatateste viata cetatenilor din acest sector. Aceasta dezvoltare durabila implica o reevaluare constanta a relatiei om-natura, a solidaritatii intre generatii, ca fiind singura optiune viabila pentru asigurarea unui model de dezvoltare pe termen lung. Acest program este o strategie coerenta insotita de un plan concret de actiune si de implementare. Ambele ofera garantia ca proiectul vine in intampinarea nevoilor comunitatii si ca reprezinta o importanta contributie pentru dezvoltarea durabila din Romania.

Aceste planuri locale pentru dezvoltare durabila vor contribui la imbunatatirea viitorului comunitatilor locale, ceea ce va conduce pe termen lung, la cresterea calitatii vietii oamenilor. De asemenea, aceste documente programatice vor asista autoritatile regionale si pe cele nationale in realizarea politicilor coerente la toate nivelurile, politici ce vor sustine dezvoltarea intregii tari.

Din veniturile obtinute si detinute de Primaria Sectorului 2, se vor putea desfasura in conditii optime, lucrarile de dezvoltare ale sectorului, fiind alocate din buget, sume importante tuturor categoriileor de cheltuieli.

Consecventi unei politici de administratie publica locala judicioasa si transparenta, si constienti de nevoile imediate ale comunitatii locale: strazi reabilitate, cladiri consolidate si reabilitate termic, acces la apa si canalizare, educatie si sanatate la standarde europene, un comert civilizat in spatii modernizate, noi ansambluri rezidentiale si centre de afaceri, solutii pentru fluidizarea circulatiei, parcuri si spatii verzi reamenajate si, de asemenea, lacasuri de cult modernizate, prin realizarea acestui plan primarul sectorului doreste sa ofere o viziune de dezvoltare pe termen mediu si lung a Sectorului 2.

Bibliografie

Finante, Editia aII-a, Prof.univ.dr.Radu STROE; Lect.univ.drd.Dan ARMEANU

Ungureanu Mihai Aristotel, Finante publice, Editura Conphys, 2003

Vacarel Iulian, coordonator, Finante publice, editia a VI-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2007