Sisteme bancare

1.De cite feluri sint sistemele bancare ? Particularitati. Dpv istoric economia a cunoscut 2tipuri de sisteme: sistemul monobancar specific economiilor centralizate si care se caracterizeaza prin faptul ca o singura banca indeplineste cumulativ atit functia de emisiune monetara cit si functia comerciala; sistemul dual se caracterizeaza prin faptul ca bancile au functii specifice astfel: pe primul nivel se afla Banca Centrala care are functii de emisiune monetara si de coordonare a bancilor comerciale; pe al 2lea nivel se situeaza Bancile Comerciale - au functii operative (opereaza direct cu clientii).

2. Care este rolul bancilor in economie? Banca este importanta pt economie pt ca:- creaza banii.Moneda produsa de banci imbraca doua forme : moneda efectiva (numerar) – care este pusa in circulatie de banca centrala ; moneda scripturala (decont sau contabila ) – este pusa in circulatie de catre bancile comerciale. In economie, bancile au rol intermediar in relatia economisire-investire, astfel ele colecteaza sub forma depozitelor, lichiditatile de la persoanele care inregistreaza excedente ( surplus) financiare si le redistribuie sub forma creditelor persoanelor care inregistreaza deficite financiare. Bancile se implica in efectuarea platilor din economie prin instrumentele si modalitatile de plata, oferite agentilor economici, sau prin intermediul unor canale care ajuta la realizarea viramentelor.

3.Enumerati functiile Bancii Centrale. Care sint intelesurile functiei de banca de stat.

Banca centrala (Banca de emisiune, Banca Nationala)este principala entitate din sistemul bancar si cea mai importanta deoarece are functii cu carácter de unicitate : functia de emisiune monetara Banca Centrala este singura institutie care poate emite moneda efectiva sub forma bancnotelor si a monedei metalice; functia de creditare – este o derivata a primei functii, consta in faptul ca Banca Centrala acorda Bancilor Comerciale credite pentru a stimula dezvoltarea economica sau pentru a evita posibilele falimente bancare; functia de centru valutar – functia in virtutea careia Banca Centrala stabileste cursul de schimb al monedei nationale; constituie rezerva valutara si reprezinta statul in materie monetara internationala. functia de banca a bancii – are urmatoarele intelesuri: cea mai importanta entitate din sistemul bancar, motiv pentru care se ocupa cu autorizarea, reglementarea si supravegherea celorlalte banci;Banca Centrala joaca acelasi rol pentru B. Comerciale pe care acestea din urma il au pentru economie. functia de banca de stat – are urmatoarele sensuri :este proprietate de stat; Banca Centrala crediteaza statul si il imprumuta; Banca Centrala stabileste si pune in aplicare politica monetara a statului roman.

4.Care sint operatiunile bancare, active si pasive? Bancile comerciale – sunt acele entitati din sistemul bancar care realizeaza activitatea operativa comerciala (tine conturile agentilor economici ) si emit moneda scripturala sau de cont. Operatiunile prestate de bancile comerciale se impart in 2 mari categorii: operatiuni pasive de atragerea resurselor - Depozitele primite, Imprumuturile primite, Capitalul propriu. operatiuni active de utilizare a resurselor - Numerar si disponibil in conturi la alte banci; Plasamente in titluri (ex.: bon tezaur) ; Credite acordate economiei.

5.De cite feluri sint depozitele bancare? Descrieti-le. Depozitele sint principala resursa (60-70% din resurse). Ele pot fi privite din 2 p.d.v.: sant o forma de existenta a monedei (sub forma banilor din cont) si sume temporar disponibile in economie. Au 2 forme: la vedere – sint reprezentate de conturile de disponibilitati ale ag. ec. si de conturile curente ale populatiei din care acestia fac plati respectiv in care inregistreaza incasarile. Ptr ca depozitele la vedere oscileaza de la o zi la alta urmare a operatiunilor dispuse de titular, bancile utilizeaza intr-o proportie scazuta aceste depozite in operatiuni aducatoare de venit precum cele de creditare si prin urmare bancile vor bonifica dobanzi foarte reduse la acest tip de depozite; la termen – sunt reprezentate de conturile de economii ale populatiei sau conturile de acumulari ale interprinderii. Depozitele la termen sunt reprezentate de niste conventii, contracte, incheiate intre depozitar (banca) si deponent (o firma sau persoana fizica) prin care deponentul pune la dispozitia bancii o suma determinata de bani pe un anumit termen iar banca se obliga sa restituie la scadenta suma, si sa-i plateasca o anumita dobanda. Depunderile la termen sunt utilizate pe scara larga de catre banci in operatiunile de plasament (creditoare) deci incaseaza venituri si deci pot plati deponentilor o dobanda mare, apropiata de media pietei. In czul in care deponentul solicita restituirea depozitului inaintea scadentei, banca va onora solicitarea dar il va penaliza platindu-i dobanda la vedere.

6.De ce investesc bancile comerciale in numerar si titluri? Numerarul si disponibilul in conturi la alte banci au o pondere de 3-5%in activul b.comerciale. Banca pastreaza o parte din resurse sub forma de numerar pentru a putea raspunde solicitarilor de retragere de depozite formulate de clientela; sau pt a putea raspunde solicitarilor de numerar a intreprinderii (ex.: plata salariilor). Numerarul si disponibilitatile in conturi la alte banci au lichiditate, dar ele nu au rentabilitate, motiv ptr care bancile isi gestioneaza cu mare atentie trezoreria. Plasamente in titluri au o pondere de 20-30% din activul bancii – actiuni, obligatiuni, bonuri de tezaur, alte titluri publice, hartii de comert (cambii). Bancile prefera plasamente in titluri pentru ca au 2 caracteristici importante : sunt rentabile – banca castiga dividende de pe urma actiunilor, respectiv dobanzi de pe urma obligatiunilor; sunt lichide – fiind tranzactionate la bursa pe pietele de capital, daca banca are nevoie de bani le va vinde imediat ;

7.Ce sint cvasibancile? Enumerati principalele tipuri si subtipuri de cvasibanci. Cvasibancile (semibancile) – sunt institutii care presteaza una sau mai multe operatiuni bancare dar nu emit moneda, ele doar utilizeaza moneda creata in sistem bancar. In categoria cvasibancilor includem : Institutiile de economisire – lucreaza in special cu populatia si operatiunea predilecta este atragerea de resurse. Aici includem: case de economii (au caracter public- se adreseaza intregii populatii), banci populare (cooperative de credit) si CAR-uri (au caracter mutual, privat – se adreseaza doar membrilor). Societatile financiare – sint o categorie mai noua, dar a caror activitate e fie apropiata de cea bancara fie e o prelungire a activitatii bancare. Banci de afaceri – nu au dreptul sa atraga depozite pe termene scurte sub un an respectiv sa acorde credite (finantari) pe termene mai mici de un an; operatiunile se fac pe pietele de capital la bursa de valori, de aici atrag resursele emitind propriile titluri de valoare, actiuni sau obligatiuni respectiv tot pe piata de capital isi utilizeaza resursele de unde cumpara titluri emise de alte intreprinderi. Bancile de afaceri contin:b.de investitii;b.ipotecare; soc.de portofoliu; soc.de investitii;fonduri mutuale;cluburi de afaceri

8.Care sint operatiunile Bancii Nationale a Romaniei ? Din ce este formata conducerea BNR ?Detaliati. BNR : este banca centrala a statului roman ; este institutia publica independenta care raspunde doar in fata parlamentului ; se afla in relatii de colaborare cu autoritatile publice locale si de subordonare fata de guvernul Romaniei. Obiectivul principal – stabilizarea preturilor. Atributii legale : eleboreaza si aplica politica monetara si valutara a statului; autorizeaza reglementeaza si supravegheaza institutiile de credit din Romania; emite bancnote si moneda metalica ; administreaza rezerva internationala a Romaniei; este casierul general al statului; tine in evidentele sale contul general al trezoreriei. BNR – este condusa de un Consiliu de Administratie format din 9 membri alesi de catre Parlament. Poate fi reinnoit. Conducerea curenta a bancii revine Guvernatorului BNR.

9.Care sint institutiile de credit in Romania si in ce consta activitatea fiecarui tip de institutie? O institutie se poate institui in Romania in urmatoarele forme : Bancile sint institutii cu vocatie universala si poate efectua urmatoarele obligatiuni: atragerea de depozite plus alte fonduri cu caracter rambursabil de la public; acordarea de credite; finantarea tranzactiilor comerciale inclusiv forfetare; leasing financiar; plati de decontari; emiterea de mijloace de plata; emiterea de garantii plus asumarea de angajamente; tranzactii pe cont propriu sau pe contul clientilor cu instrumente monetare; emisiune de valori mobiliare; consultanta economica; tranzactii pe piata internationala; furnizarea de date si referinte in domeniul creditarii; inchirierea de casete de siguranta; operatiuni cu metale si pietre pretioase; dobindirea de participatii la capitalul altor intreprinderi; alte servicii circumscrise domeniului financiar. Bancile ipotecare sint institutii financiare care realizeaza constructii, finantarile acordate fiind garantate cu ipoteci, resursele acestor investitii sint atrase pe piata de capital prin emisiunea de obligatiuni ipotecare. Bancile de economisire creditare in domeniul locativ finanteaza constructiile si cumpararea de terenuri. Deosebirea fata de bancile ipotecare e aceea ca accesarea unei finantari este conditionata de economisirea de catre solicitant a unei parti din valoarea finantata care de regula ajunge la jumatate. Cooperativele de credit sint asociatii de persoane fizice care convin sa-si satisfaca reciproc anumite nevoi financiare; se poate finanta daca are 1000 membri; acestea functioneaza in retea; pentru constituirea unei retele trebuie sa se asocieze minim 30 de cooperative; o retea este condusa de o casa centrala a cooperativelor de credit. Institutiile emitente de moneda electronica atrag numerar de la public transformindu-l in moneda electronica prin stocarea acestuia pe cipuri, carduri, alte memorii externe; incepind cu 1 ian 2007 in Romania pot sa-si desfasoare activitatea fara sa fie autorizate de BNR institutiile de credit din UE. Aceste institutii de credit din tarile UE pot sa-si desfasoare activitati: fie in mod direct (infiintind agentii, puncte de lucru) fie sub forma de sucursale; fie ca reprezentante .

10.Care sint operatiunile desfasurate de bancile comerciale romanesti? Operatiunile prestate de bancile comerciale se impart in 2 mari categorii: 1. Operatiuni pasive de atragerea resurselor : depozitele – principala resursa (60-70%) din resurse. Depozitele pot fi privite din 2 p.d.v.: sant o forma de existenta a monedei (sub forma banilor din cont) si sume temporar disponibile in economie; imprumuturile primite – (20-30%) o banca poate primi imprumuturi fie de la banca centrala fie de la celelalte banci comerciale din sistem; capitalul propriu – (6-7%) este format din capital social care provine de la actionari si care in UE e de 5 milioane €, trebuie varsat integral la infiintare si exclusiv in forma baneasca si din fondurile proprii constituite din profit (fond de rezerva, de dezvoltare, rezerva generala pentru riscuri la credite). 2. Operatiuni active de utilizare a resurselor: numerar si disponibil in conturi la alte banci (3-5%) banca pastreaza o parte din resurse sub forma de numerar pentru: a putea raspunde solicitarilor de retragere de depozite formulate de clientela; a putea raspunde solicitarilor de numerar a intreprinderii (ex.: plata salariilor); plasamente in titluri (20-30%) – actiuni, obligatiuni, bonuri de tezaur, alte titluri publice, hartii de comert (cambii). Bancile prefera plasamente in titluri pentru ca au 2 caracteristici importante : sunt rentabile si sunt lichide.; credite acordate (60-70%) – reprezinta activul predilect al bancilor comerciale. Creditele acordate de banci aduc cele mai mari castiguri dar nu sunt lichide (bancile nu le pot rascumpara inainte de scadenta). In afara operatiunilor amintite anterior, bancile mai presteaza si o serie de servicii precum: plati si decontari; emitere de instrumente de plata;acorda garantii, angajamente; schimb valutar; operatiuni cu metale pretioase; administrarea, custodia si tranzactia cu titluri de valoare; consultanta economica; inchirieri de casete si seifuri bancare ;operatiuni moderne : leasing, factoring .

11.Enumerati principalele structuri organizatorice ale unei societati bancare. Cum functioneaza cu ce se ocupa si cum sint ele organizate. Organizarea si conducerea unei banci: Centrala – functioneaza la nivel national – capitala, are activitate de coordonare si indrumare a tuturor operatiunilor derulate de banca; nu are activitate operativa; la nivelul centralei se organizeaza directii de specialitate si functionale; Sucursala – functioneaza in resedintele de judet, au dubla activitate ( pe de o parte coordoneaza activitatea bancii in acel judet si pe de alta parte au activitati operative); activitatea sucursalei se realizeaza prin servicii de specialitate si functionale. Agentia are in exclusivitate activitati operative, de regula agentiile functioneaza in localitatile cu activitate importanta. Punctul de lucru are tot activitate operativa dar de dimensiuni mult mai reduse in raport cu ale agentiei. Verigile organizatorice ale unei banci au activitate operativa isi impart sectorul de activitate in 2 parti : front office – zona in care clientela ia contact cu personalul bancar ; back office – zona din spatele ghiseelor unde clientela nu are acces, este zona in care se desfasoara managementul activitatii. Verigi : Adunarea generala a actionarilor (se intruneste o data pe an, hotaraste majorarea / micsorarea capitalului, fuziunii divizarii bancii, impartirea profitului, strategia de dezvoltare. Consiliul de administratie (format din reprezentantii actionarilor, hotaraste in ceea ce priveste politica de creditare, de atragere de depozite. Iar politica de dobinzi si comisioane, politica comerciala de investitii si cea salariala) supravegheaza managementul bancii. Comitetul director (manag. bancii) are ca principala prioritate gestionarea activitatii curenta a bancii. Sucursala unei banci e condusa de 1 comitet director format din director sucursala; contabil sef, sefi compartimente credit. Agentia si punctele de lucru sint conduse de 1 sef de agentie sau seful punctului de lucru (conducere unipersonala).

12.Care sint principalele tipuri de conturi pe care si le pot deschide ag ec la banci? Ag. economici pot deschide 3 tipuri de conturi la banci : cont de disponibil, cont simplu de imprumut, cont curent. Conturile de disponibil sunt cele mai numeroase in practica bancara, sint cele prin care ag.ec. efectueaza in mod curent o operatie de plati si incasari. Conturile functioneaza atit in contabilitatea ag ec cit si a bancii. La ag ec contul deschis la banca are functie de activ, iar in debit reflecta incasarile si pe credit – platile. La banca are functie contabila de pasiv, iar in debit reflecta platile si pe credit – incasarile. Regula de functionare a contului este aceea ca din el nu se pot face plati (majorari/scaderi) mai mari fata de disponibil (sold). Conturile simple de imprumut functioneaza pentru a evidentia operatiunile de creditare (imprumuturi acordate de banca intreprinderilor). Conturile de imprumut apar atit in contabilitatea ag ec cit si in cea a bancii. Regula conturilor simple de imprumut – ele functioneaza in paralel cu contul de disponibil pentru ca orice credit acordat de banca inseamna si cresterea disponibilitatilor ag ec, dupa cum orice rambursare de credit facuta de ag ec echivaleaza cu scaderea disponibilitatilor acestuia. Conturile curente – reflecta nu numai operatiunile de plati si incasari ci si operatiunile de acordari respectiv rambursari de credit. Conturile curente sint un amestec intre : conturile de disponibil - de la care vor prelua rulaj (pe credit – incasarile ; pe debit – platile) si soldul creditor reprezentind disponibil la banca ; conturile simple de imprumut - de la care vor prelua soldul debitor, reprezentind credit acordat de banca. Regula de baza : din aceste conturi se pot face plati mai mari fata de disponibil, cu conditia sa existe un plafon de creditare acordat de banca.

13.Ce este creditul? Cine participa la credit? Ce atributii au acestia?Care este scopul pentru care recurg la credit? Prin credit se intelege operatiunea contractuala la care participa banca in calitate de creditor si o persoana fizica sau juridica in calitate de debitor, prin care banca pune la dispozitia debitorului o suma determinata de bani pe un anumit termen, iar debitorul se obliga sa ramburseze suma imprumutata la scadenta si sa plateasca o anumita dobinda care sa remunereze banca creditoare. Caracteristicile creditului : transfer financiar dar rambursabila - suma de bani se intoarce la persoana de la care a plecat; subiectii sint : creditorul – (banca) avanseaza suma de bani si incaseaza dobinda; debitorul – (pers fizica sau juridica) primeste banii, ramburseaza, plateste dobinda; obiectul creditului - suma de bani; scopul creditului – pentru creditor – profit, pentru debitor – completarea resurselor. Are 3 functii : mobilizare - prin ea banca creditoare colecteaza de pe piata resurse financiare pe care le va utiliza in operatiuni de creditare; distributie (de repartitie) – se suprapune peste procesul de acordare a creditului ; de control (management) – banca supravegheaza modul in care debitorul utilizeaza suma imprumutata . Creditul se compune din 6 elemente: promisiunea de rambursare, garantia creditului, termenul de acordare, schema de rambursare, costul creditului, consemnarea creditului.

14.Ce este garantia creditului?Cum se clasifica acestea si care sint principalele particularitati ale fiecarei categorii de garantii? Garantia creditului – e reprezentata de un bun (activ) din patrimoniul debitorului sau un angajament de plata asumat de un tert pe care banca le poate valorifica cind debitorii nu fac platile si astfel pot sa-si recupereze creantele.Creanta creditorului : garantii personale (nemateriale) – sint angajamentele de plata asumate de terti: giranti, polite de asigurare de risc financiar; garantii reale (materiale) – active din patrimoniul debitorului: ipoteca ( cladiri, terenuri) si gajul (bunuri mobile deplasabile): gaj cu deposedare – se instituie asupra bunurilor care intr-un volum mic incorporeaza o valoare mare (aur, depozite valuta); gaj fara deposedare – stocuri, materii prime, mijloace fixe. Caracteristici comune - ptr a fi garantii bunurile trebuie sa indeplineasca anumite conditii: sa fie in stare de functionare; sa nu fie grevate de creante anterioare; sa fie inregistrate gajurile la arhiva electronica de valori reale mobiliare si ipotecile in cartea funciara (ptr a nu fi instrainate); sa fie asigurat si cesionat dreptul de despagubire in favoarea bancii.

15.care sint termenele de acordare ale creditelor bancare si destinatia fiecarui tip de credit?Ce este promisiunea de rambursare si in ce consta? Termenul de acordare reprezinta perioadele care apar intr-un credit; momentul de acordare a creditului; finalizarea rambursarii. Perioada de gratie – perioada in care nu se fac rambursari, dobinzile pot sa fie platite sau nu, dar in acest din urma caz ele vor fi calculate de banca marind cuantumul. Bancile acorda credite : pe termen scurt pina la 1 an - in acest caz scopul lor este finantarea activitatilor curente; pe termen mediu 1-5 ani – obiectul fiind investitiile de mica amploare; pe termen lung peste 5 ani – cind obiectul este proces de investitie de mare amploare. Promisiunea de rambursare – element central fundamental al relatiei de creditare. Daca debitorul nu ar rambursa sumele imprumutate atunci bancile s-ar confrunta cu 2 riscuri: riscul de imobilizare – conduce la intreruperea continuitatii procesului de creditare, reducerea veniturilor ptr banca, scaderea profitului sau chiar pierderi; riscul de insolvabilitate – se manifesta atunci cind un nr foarte mare din creditele acordate, nu sint rambursate de debitori, bancile nu vor mai putea sa returneze depozitele(sursa de finantare a creditelor) iar urmatorul pas va fi falimentul bancii. Pentru a evita cele 2 riscuri bancile solicita de la debitori garantii.

16.Cum se pot rambursa creditele si plati dobinzile?Care sint schemele de rambursare si care sint principalele avantaje si dezavantaje pentru banca? Schema de rambursare – creditul de rambursare si dobinzile se platesc dupa una din urmatoarele scheme: atit creditul cit si dobinda intr-o singura transa la scadenta; dobinda se plateste esalonat pe parcursul perioadei de creditare iar creditul intr-o singura transa la scadenta; creditul se ramburseaza esalonat iar dobinda se plateste esalonat; dobinda se plateste anticipat la acordare iar creditul se ramburseaza esalonat.

17.Din ce se compune costul creditului? In ce consta fiecare element?Cum se calculeaza dobinda? Costul creditului este format din dobinda platita bancii (dobinda perceputa) si comisioanele la credit. Dobinda este elementul principal al costului si se formeaza astfel: dobinda credit 15% = dob depozite7% + ch fct 5% + profit 3%. La costul resurselor de creditare (dobinda platita la depozite) banca va adauga cheltuieli de functionare si o marje de profit considerata normala, astfel se obtine nivelul de dobinda standard utilizata de banca in relatiile cu cei mai buni clienti ai sai. Ptr clientii noi, cei ocazionali sau ptr cei cu un standard financiar mai scazut dobinda poate creste la nivele cu mult superioare. Factorii care determina cresterea dobinzilor la credite sint : riscul; costul resurselor de finantare ale bancii; inflatia; raportul cerere oferta pe piata fondurilor de imprumut. Dobinda la credite se calculeaza cu relatia D = C x T x rd / 360 x 100. Comisioanele platite la credit se justifica prin acoperirea unor cheltuieli pe care le face banca ptr acordarea si administrarea creditului.

19.Care sint componenetele documentatiei de creditare pentru firme si persoane fizice? Documentatia de creditare pentru firme: cerere de credit; documente contabile (bilant, cont de profit si pierdere, balanta de verificare); documente financiare – situatia fluxului de numerar (cash-flow) bugetul de venituri si cheltuieli; documente justificative privind destinatia creditului (pentru creditele nominalizate – situatii ale stocurilor sau cheltuielilor ce se doreste a fi finantate; contracte cu furnizorii externi, creante comerciale; planul de afaceri); un studiu de fezabilitate (numai pentru creditele de investitii); o lista cu bunurile ce pot servi drept garantie si acte de proprietate asupra acestora; acord de consultare a bazelor de date referitoare la credite si debitori; alte documente solicitate de banca. O persoana fizica trebuie sa depuna la banca o documentatie formata din urmatoarele elemente: cererea de creditare;  - copii ale actelor de identitate; documentul din care sa rezulte veniturile (adeverinta de salariu); documente din care sa rezulte periodicitatea venitului (copii ale cartii demunca, ale contractului de munca, colaborare etc.); documente justificative din care sa rezulte destinatia creditului (numai pentru creditele nominalizate. Ex.: facturi proforma pentru bunuri de folosinta indelungata, vauchere de la agentiile de turism, contracte de scolarizare etc.); declaratii privitoare la angajamentele de plata; acte de proprietate asupra bunurilor ce pot servi drept garantie; acorduri de consultare a bazelor de date referitoare la credite si debitori; alte documente solicitate de banca.

20.Care este tipologia creditelor acordate populatiei? Tipuri de credite pentru persoane fizice: credite de consum - se refera la consumul de subzistenta si achizitionarea de bunuri de consum de folosinta indelungata. Pot fi linii de credite (credite reincarcabile) – sunt creditele care permit trageri si rambursari multiple fara a se depasi plafonul maxim aprobat de banca. Garantia este salariul urmator; credite nenominalizate – nu au o destinatie precisa stabilita de banca. Se mai numesc credite pt nevoi personale.Sunt2 tipuri: de valori mici – sub 10 000€ pentru 5 ÷ 10 ani; garantia este personala (polita asigurare si/sau girant); de valori mari – peste 10 000€ pentru 25÷ 30 ani. Garantia este ipoteca; creditele nominalizate – au o destinatie precisa stabilita prin contractul de credit. Destinatiile pot fi: achizitionarea de bunuri de consum indelungat; cumparare de automobile; finantarea studiilor; finantarea unor tratamente medicale; sau a unor voiaje turistice. Perioada de creditare depinde de suma finantata; perioada minima e de 1 an pt. creditele de consum si turism si max 10 ani ptr.auto.Garantia creditelor e fie personala fie gaj asupra bunului cumparat prin credit; credite pentru investitii imobiliare – au ca destinatie achizitionarea/constructia de locuinte, consolidarea si modrnizarea locuintelor sau cumpararea de terenuri pentru scopuri locative si nu numai. Perioada de creditare este de 30÷35 ani. Garantia este ipoteca asupra bunului cumparat prin credit sau asupra altui bun imobil din patrimoniul debitorului.

21. Care este tipologia creditelor acordate firmelor? Tipuri de credite pentru intreprindere: credite pentru activitati curente finantarea activitatii de exploatare. Acestea pot fi: credite nenominalizate – pot fi: linii de credite – se acorda pentru 1 an, permit trageri multiple; sunt reinnoibile si se acorda prin intermediul contului curent sau de disponibil; credite globale de exploatare –seamana cu liniile dar nu permit trageri multiple; se acorda prin conturi separate de imprumut; facilitati de casa / avansuri in cont – acestea au o perioada foarte scurta de acordare intre 7-90 de zile si au in vedere traversarea unei perioade in care firma inregistreaza un deficit de lichiditate; credite nominalizate – pot fi acordate pentru urmatoarele finantari: constituirea de stocuri si cheltuieli temporare; credite de export (adica de prefinantare a exporturilor); sezoniere / agricultura; pe documente remise spre incasare (credite pentru mobilizarea creantelor comerciale). Creditele nominalizate se acorda prin conturi separate de imprumut pe o perioada de maxim 1 an precizindu-se cauzele ptr care se solicita finantarea. credite de investitii – finanteaza cumpararea de noi mijloace fixe, modernizarea celor existente; realizarea unor noi capacitati de productie; achizitionarea de noi terenuri. Termenul de acordare depaseste 1 an.

22.Cum se analizeaza cererile de creditare ale populatiei? Documentatia depusa de solicitant va fi supusa unei analize de catre banca care are 2 etape: analiza / evaluarea bonitatii solicitantului – se apreciaza situatia financiara a debitorului printr-o tehnica numita scroling (acordarea de note, puncte) adica stabilesc un set de indicatori (nivelul veniturilor solicitantului, periodicitatea veniturilor, angajamentele de plata, persoanele aflate in intretinere, existenta unor referinte bancare etc.), acordarea de note pentru fiecare indicator si apoi totalizarea notelor obtinute unui scor general. Scoruri mari implica ca persoana sa fie creditata; analiza / evaluarea capacitatii de rambursare – in aceasta etapa, banca intocmeste un buget in care va lua in considerare veniturile (care trebuie sa fie ajustate in functie de certitudini si permanenta) si cheltuielile (care vor cuprinde cheltuielile de subzistenta precum si angajamentele de plata, altele decat cele decurgand din credite).Dupa balansarea veniturilor cu cheltuielile se va obtine venitul disponibil pe baza caruia se va calcula gradul de indatorare si care nu poate depasi 40%.

23.Enumerati si caracterizati etapele deciziei de creditare. Analiza solicitarii de credite a intreprinderilor are 3 etape: analiza economico-financiara – in care banca va calcula o serie de indicatori necuantificabili (modul de organizare juridica a firmei; calitatile managerilor; dependenta de clienti, furnizori; relatiile intre patronat si sindicate) si indicatori cuantificabili (rentabilitatea, lichiditatea, solvabilitatea, gradul de indatorare).Valorile indicatorilor vor fi apreciate prin note; analiza capacitatii de rambursare – are in vedere stabilirea capacitatii firmei de a produce in viitor venituri din care sa se ramburseze creditul si sa se plateasca dobanzile; selectarea si evaluarea garantiilor materiale – in aceasta etapa banca va trebui sa aiba in vedere aspectele clasice referitoare la garantii si modul de evaluare al bunurilor in care se realizeaza creditul plecandu-se de la valori de piata actuale din care se va deduce o marja care sa previna banca de riscul scaderii preturilor in viitor.

24.Clasificati creditele dpv al controlului si supravegherii?Care sint criteriile care stau la baza acestei clasificari? Clasificarea si provizionarea creditelor Este o procedura obligatorie pentru toate bancile; se executa lunar; are in vedere toate creditele acordate de banci. In urma aplicarii procedurii creditele vor fi clasificate in: credite standard; in observatie; substandard; indoielnice si pierdere. Criteriile utilizate de banci pentru clasificarea creditelor sunt: serviciul datoriei debitorului – intarzierile masurate in zile de la graficele de rambursare, si in functie de care avem intarzieri intre 0 si 15 zile; 16-30 zile; 31-60 zile; 61-90 zile si peste 90 zile; performanta financiara a debitorului – rezultata din calculul unor indicatori cantitativi (rentabilitatea, solvabilitatea, lichiditatea) si calitativi (despre managementul firmei, organizare etc.) si in functie de care debitorii se grupeaza pe 5 clae codificate de la A la E in ordinea descrescanda a performantei; initierea de proceduri de executie silita a debitorului sau de declarare a falimentului. Daca s-au initializat astfel de proceduri creditul este considerat o pierdere. Dupa ce bancile si-au clasificat creditele trec la constituirea de provizioane. Aceste provizioane niste sume care maresc cheltuielile bancii si au ca scop acoperirea pierderilor pe care banca le-ar inregistra din operatiunile de creditare. Cotele de provizionare sunt: creditele standard – 0%; creditele in observatie – 5%; creditele substandard – 20%; creditele indoielnice – 50%; creditele pierdere – 100%.

25.Ce este cambia ? Care sint elementele obligatorii a.i. cambia sa fie considerata valabila? Care sint participantii? Cambia este ordinul scris, neconditionat, de plata a unei sume determinate de bani la o anumita scadenta, dat de o persoana numita tragator unei a doua persoana numta tras, prin care i se cere sa achite suma de bani inscrisa in instrument in favoarea unei a treia persoane numita beneficiar. Elementele obligatorii sint: numele de cambie; ordinul de plata a sumei determinate de bani; numele trasului; numele beneficiarului; scadenta; locul platii; data si locul emiterii; semnatura tragatorului/emitentului. Participantii: Tragatorul – persoana care intocmeste cambia, da ordinul de plata a sumei de bani inscrisa in instrument.Dpv juridic este creditor si are corespondent in economia reala pe vinzatorul marfii. Trasul – persoana careia ii este destinata cambia, trebuie sa plateasca suma de bani din cambie .Dpv juridic e debitor si in economia reala e cumparator.Beneficiarul – trebuie sa incaseze suma de bani din cambie si concret poate fi fie un furnizor al tragatorului, fie chiar tragatorul insusi.

26.In ce consta acceptarea ? Dar avalizarea?Dar plata?Care sint participantii la operatiuni si in ce se materializeaza ele? Acceptarea – operatiune prin care trasul isi recunoaste/asuma obligatia de plata a sumei de bani din cambie. Acceptarea nu este obligatorie dar daca trasul a acceptat cambia devine obligat principal si va trebui la scadenta sa plateasca suma din cambie. Concret operatiunea de acceptare consta intr-o semnatura pe care trasul o depune pe fata/aversul cambiei. Avalizarea – inseamna operatiunea de garantare a cambiei in sensul ca daca trasul nu va plati suma de bani din cambie, acest lucru, plata va fi facuta de persoana care a garantat plata numita avalist si care intotdeauna este o banca. Operatiunea de avalizare consta intr-o semnatura pe care banca avalizatoare o depune pe fata cambiei.Plata cambiei – cambia va fi platita la scadenta de catre tras, acesta din urma solicitindu-i beneficiarului sau ultimului posesor exemplarul original al cambiei, pe care trebuie inscrisa mentiunea platit/achitat. In cazul cambiilor se obisnuiesc urmatoarele tipuri descadeente: la vedere; la un anumit nr de zile de la vedere – in acest caz e obligatorie procedura de acceptare ; la termen-putind fi indicat printr-o data fixa sau un nr de zile care trebuie sa curga de la emitere. Participantii: Tragatorul – persoana care intocmeste cambia, da ordinul de plata a sumei de bani inscrisa in instrument.Dpv juridic este creditor si are corespondent in economia reala pe vinzatorul marfii. Trasul – persoana careia ii este destinata cambia, trebuie sa plateasca suma de bani din cambie .Dpv juridic e debitor si in economia reala e cumparator.Beneficiarul – trebuie sa incaseze suma de bani din cambie si concret poate fi fie un furnizor al tragatorului, fie chiar tragatorul insusi.

27.Prin ce proceduri circula intre ag ec cambia ? In ce constau acestea si cum se formalizeaza? Cambia poate fi transmisibila in urmatoarele moduri: prin gir – girul este un act prin care posesorul cambiei, numit girant, transfera altei persoane numita giratar toate drepturile izvorind din cambie. Girul poate fi facut in folosul trasului, indiferent daca a acceptat sau nu cambia, al tragatorului sau al oricarui obligat. Acestia pot sa gireze la rindul lor cambia. Girul trebuie sa fie neconditionat si semnat de catre giranti; prin cesiune de ceanta ordinara- daca tragatorul a inscris in cambie mentiunea ‘nu la ordin’,titlul se transmite prin cesiune de creanta ordinara. Cesiunea de creanta inseamna vinzarea efectiva a cambiei, adica vechiul posesor a transmis atit drepturile cit si obligatiile.

28.Ce este scontarea, in ce consta care sint participantii la o astfel de operatiune? Ce este regresul si protestul de neplata? Scontarea reprezinta transformarea cambiei in lichiditati, in numerar, daca un posesor al cambiei ne-ajunse inca la scadenta are nevoie de numerar se va adresa unei banci careia ii va gira cambia de care dispune. Posesorl cambiei va primi de la banca o suma de bani numita valoare actuala VA care este mai mica decit suma inscrisa in cambie numita valoare nominala VN cu o suma numita scont S care reprezinta remunerarea bancii pentru ca a primit cambia inainte de maturitate(scadenta). Regresul si protestul de neplata –daca trasul nu plateste suma din cambie, beneficiarul sau ultimul posesor al cambiei va trebui sa apeleze la un protest de neplata. Acesta consta in recunoasterea refuzului de plata al trasului care se poate face fie de acesta prin mentiunea refuzului pe cambie fie de un organ judecatoresc sau notarial care va trebui sa constate refuzul de plata. Existenta protestului de neplata da posibilitatea beneficiarului sa deschida actiune in justitie in regres (recurs)impotriva celorlalti obligati cambiali(toate persoanele care au detinut si semnat cambia inaintea sa : tragator, avalist, giranti)pentru a-si recupera creanta.

29.Ce este biletul la ordin?Precizati care sint participantii si care sint elementele obligatorii. Biletul la ordin(cambie simplificata) se defineste ca fiind promisiunea de plata a unei sume determinate de bani la o anumita scadenta, data de o persoana numita emitent in favoarea unei a 2 persoane numita beneficiar. Participantii : emitentul – persoana care intocmeste biletul la ordin si promite sa plateasca la scadenta suma de bani inscrisa in el. Dpv juridic este debitor si are corespondent in economia reala pe cumparatorul marfii; beneficiarul – lui ii este adresat biletul la ordin, trebuie sa incaseze la scadenta suma de bani din inscris. Este in pozitia juridica de creditor si lui ii corespunde in economia reala vinzatorul marfii. Elementele obligatorii : numele de bilet la ordin; promisiunea de plata a unei sume determinate de bani; numele beneficiarului; scadenta; locul platii; data si locul emiterii; semnatura emitentului.

30.Ce este CECul?Care sint participantii la circuitul cecului, ce sint ei dpv juridic si ce rol ocupa in economia reala?Care sint elementele obligatorii? Cecul este instrumentul de plata prin care o persoana numita tragator, posesoare a unui cont deschis la o banca in care se gasesc resurse financiare suficiente, da ordin unei a doua persoane, numita tras si care este chiar banca la care isi are deschis contul, sa plateasca suma de bani inscrisa in acesta, la prezentarea inscrisului, unei a treia persoane numita beneficiar.Participanti (1) Tragatorul, persoana care emite inscrisul, da ordin trasului sa plateasca suma inscrisa in acesta si, care prin emiterea cec–ului doreste sa-si achite anumite obligatii de natura comerciala fata de beneficiar. Tragatorul, trebuie sa fie titularul unui cont deschis la banca, in care se gasesc suficiente disponibilitati din care sa fie achitata suma inscrisa in cec. In baza disponibilului existent la banca trasa, tragatorul a solicitat acesteia eliberarea unui carnet de cecuri, pe care il va utiliza pentru efectuarea de plati. Trasul este persoana care plateste instrumentul si este intotdeauna o banca (banca la care isi are deschis contul tragatorul). (3) Beneficiarul este persoana care trebuie sa incaseze suma inscrisa in instrument si poate fi un tert din economie, creditor al tragatorului (de exemplu un furnizor de marfuri al tragatorului), sau poate fi chiar tragatorul (de exemplu, atunci cand ridica de la banca numerar pentru plata salariilor). Mentiuni obligatorii la cec: numele de cec; ordinul de plata a unei sume determinate de bani; numele bancii trase; numele beneficiarului; locul platii; data si locul emiterii; semnatura tragatorului emitent.

31. Care sint principalele operatii care pot fi efectuate cu cecurile? In ce constau acestea? Cum se inregistreaza ele pe cec? Care sint particularitatile cecului?

Operatiuni cu cecuri: 1. Plata cecului. Cecul este platit la prezentare. B.N.R. a stabilit termene maximale in care cecul trebuie prezentate la banca trasa pt a fi platit, in caz contrar beneficiarul pierzand dreptul de regres asupra persoanelor obligate la cec. Aceste termene sunt: 8 zile – daca cecul se plateste in aceeasi localitate unde a fost emis; 15 zile – daca cecul se plateste in alte localitati decat in cele de emitere; 30-60 zile – pt cecurile ce trebuie platite in strainatate. 2. Circulatia cecului. Cecul poate sa circule prin trei proceduri: remitere libera – in cazul cecului la purtator (care nu au inscris numele beneficiarului), transmiterea cecului catre un alt agent economic nu presupune inscrieri suplimentare pe acest act; gir – se utilizeaza in cazul cecurilor nominative (care au inscris numele beneficiarului) si suplimentar contin clauza la ordin (numele noului posesor va fi inscris pe spatele cecului precizandu-se si data la care are loc transmiterea, alaturi de semnatura girantului); cesiune de creanta – in cazul cecurilor nominative si care nu au inscrise clauza la ordin. Pe aceste nu se pot face mentiuni in legatura cu schimbarea beneficiarului.

32.Cum se clasifica cecurile?Descrieti fiecare tip de cec. dupa natura lor (dupa modul de circulatie), cecurile pot fi: la purtator (nu au inscris pe ele numele beneficiarulului); la ordin (se poate schimba numele beneficiarulului printr-o mentiune pe cec, transmiterea cecului facandu-se prin gir); nominative (nu se poate schimba numele beneficiarulului decat printr-un act separat, transmiterea facandu-se prin cesiune de creanta). 2. dupa modul de plata: cecuri barate (contin pe fata cec 2 bare oblice sau verticale si aceasta inseamna ca pot fi incasate numai prin conturi bancare. Daca intre bare este prevazut si numele unei banci, se numesc cecuri cu barare speciala si inseamna ca trebuie prezentate numai la banca indicata intre bare pt a fi incasate); cecuri certificate (contin o semnatura/viza a bancii trase pe ele, aceasta insemnand ca tragatorul are suficiente disponibilitati din care sa fie onorat instrumentul); cecuri circulare (la care toti participantii sunt banci); cecuri de voiaj sau calatorie (sunt destinate p. fizice, au valori fixe, pot fi folosite ptr plata prestatiilor turistice sau pentru preschimbarea in numerar in timpul voiajelor. Elementul de siguranta il constituie semnatura cumparatoruluj/tragatorului, depusa pe cec, prima data, la cumpararea acestuia si, a doua oara, la utilizare).

33.Ce este ordinul de plata.Care sint participantii la circuitul OP?Dar mentiunile obligatorii?Ce operatiuni se fac de banca la primirea OP? Ordinul de plata se defineste ca fiind dispozitia data de o persoana numita emitent bancii sale de a plati suma inscrisa in el unei alte persoane numita beneficiar. Participanti. emitentul – intocmeste documentul; platitorul – persoana din al carui cont de la banca se provizioneaza suma care urmeaza sa fie platita (platitorul poate fi emitentul ordinului de plata sau o alta persoana). beneficiarul – incaseaza instrumentul; banca emitentului – tine contul emitentului si introduce in circuitul bancar ordinul de plata; banca beneficiarului – tine contul beneficiarului si finalizeaza circuitul bancar al ordinului de plata; banca intermediara – apare atunci cand intre cele 2 banci nu sunt relatii directe. Mentiuni obligatorii la ordinul de plata: numele de ordin de plata; ordinul de plata a unei sume determinate de bani; numele emitentului si contul la banca; numele bancii emitente; numele beneficiarului si contul la banca; numele bancii beneficiarului; data si locul emiterii; semnatura emitentului.Circuitul ordinului de plata de la emitent la beneficiar se numeste transfer credit. O banca cand primeste ordinul de plata se numeste banca receptoare si cand transmite in circuit ordinul de plata se numeste banca emitatoare. La primire unui ordin de plata banca va efectua urmatoarele operatiuni: receptia ordinului de plata, adica primirea acestuia; autentificare emitentului, identificarea acestuia ca si client al bancii, prin semnatura de pe ordin care trebuie sa concorde cu cea din lista cu specimenele de semnaturi; acceptarea sau refuzul, adica verificarea ca provizionul din contul de la banca sa fie acoperitoare pentru suma de plata; executarea, transmiterea OP in circuit bancar. Ordinul de plata este irevocabil. Costurile sunt suportate de emitent.

34.Care sint caracteristicile platilor fara numerar(decontarilor):definitie, participanti, fluxuri, necesitate?Dar mesajele: suporti, canale de transmitere, particularitati? Decontarea este operatia prin care se stinge datoria debitorului fata de creditorul sau, utilizandu-se moneda de cont si foflsind circuitele bancare. Participanti: platitorul – persoana ale carui disponibilitati din contul de la banca se provizioneaza (acopera) suma ce trebuie platita; banca platitorului; beneficiarul de suma – persoana in al carui cont de la banca se incaseaza suma achitata de platitor; banca beneficiarului de suma. Operatia de decontare e formata dintr-un flux de mesaje – este necesar ptr ca initiatorul decontarii sa instiinteze banca la care are deschis contul asupra operatiilor care trebuie efectuate ;fluxul banilor – se rezuma la inregistrarile contabile pe care le fac bancile in conturile celor 2 participanti. Mesajele de plata pot fi inregistrate pe suport de hirtie sau pe suporti magnetici, sau suporturi electronice. Modul de transmitere a mesajelor : se poate apela la mijloace letrice, telefon sau fax, telex sau telegraf, calculatorul electronic .Aceste modalitati isi pun amprenta asupra decontarii prin intermediul: costurilor, duratei de efectuare a decontarii, modul de documentare a decontarii. Mijloace letrice – durata decontarii mare; telex, telegraf, calculator – presupun costuri mari; posta, telefon sau fax – costuri reduse;

35.De cite feluri sint decontarile bancare dupa bancile participante?In ce constau acestea? Decontari interne – apar cind platitorul si beneficiarul sumei lucreaza cu aceeasi societate bancara si au conturile la aceeasi unitate operativa a bancii. In cazul acestor decontari apare un singur mesaj de plata de la initiator la unitatea operativa a banciicare tine conturile platitorului si beneficiarului de suma, iar fluxul banilor nu va modifica pasivul acelei unitati operative. Decontari intrabancare – apar cind cei 2 participanti lucreaza cu aceeasi societate bancara, dar au conturile deschise la unitati operative distiincte, caz in care fluxul de mesaje va fi format din 2 componente-unul de la initiator la banca sa si altul intre cele 2 banci implicate. Fluxul banilor va modifica ambele patrimonii, dar nu si patrimoniul societatii bancare. Decontari interbancare – cei 2 participanti lucreaza cu societati bancare diferite. Datoria platitorului se va transmite la nivelul bancilor, devenind o datorie a banci platitorului catre banca beneficiarului de suma. Trebuie ca si bancile implicate sa aiba disponibilitati ptr efectuarea platii. Ptr efectuarea platilor intre banci distincte, bancile comerciale sint obligate sa-si deschida conturi la Banaca Nationala.

36.De cite feluri sint decontarile dupa natura lor(felul operatiunii)In ce consta fiecare tip? Decontari de credit au la baza, ca instrument de plata ordinul de plata. Initiativa inceperii acestei decontari apartine platitorului. El va depune OP la banca, care ii va lua suma respectiva din cont(il va debita)si va transmite celeilalte banci implicate, a beneficiarului de suma, sa-i puna banii in contul beneficiarului(sa-i crediteze contul). Decontarile de debit se fac in baza unor instrumente de plata precum: cec, cambia, biletul la ordin. In acest caz initiativa inceperii decontarii o are beneficiarul de suma, prin depunerea instrumentelor de banca la banca sa. Astfel banca beneficiarului de suma va inregistra suma ca incasata in acontul acestuia (va credita contul beneficiarului de suma)si va transmite celeilalte banci implicate a platitorului sa ia suma de bani din contul platitorului(sa-i debiteze contul platitorului).

39.Enumerati componenetele sistemului romanesc de plati. Sistemului romanesc de plati are 2 componente: sistemul electronic de plati SEP si servicii de compensare a instrumentelor de plata de debit pe suport de hirtie. SEP are componentele: REGIS-sistemul de decontare pe baza bruta in timp real – este un procedeu electronic bazat pe transmiterea de mesaje electronice de catre participanti, procesarea instructiune cu instructiune a acestora in limita disponibilului existent in contul de decontare de la banca centrala. Participantii sint : banca centrala, bancile comerciale romane si sucursalele bancilor straine autorizate sa opereze in Romania, Trezoreria Statului, casele centrale ale cooperativelor de credit, casele de compensare administrate de TransFonD. In cadrul procedeului se proceseaza instructiuni de plata de tipul transfer credit si in cazuri bine definite instructiuni de tipul debit direct. ; SENT-casa de compensare automata ACH-proceseaza in vederea compensarii instrumente de plata de tip transfer credit de mica valoare (pina la 50 mii lei)si instrumente de plata de tip debit-direct de orice valoare. Ciclul de procesare- instructiunile de plata se primesc de la participanti sub forma de fisiere electronice pe tot parcursul zilei si se efectueaza 3 compensari pe zi. Garantiile unilaterale se pot constitui din titluri de stat gajate de participant in favoarea ACH si lichiditati transferate de participanti in contul ACH de la banca centrala. Ptr comunicarea cu participantii ACH dispune de un sistem de posta electronica securizat care sa asigure criptarea/decriptarea mesajelor, autentificarea initiatorului si a destinatarului. SAFIR-sistemul de inregistrare si decontare a titlurilor de stat- tine evidentaemisiunilor de titluri in circulatie(functia de registru), asigura decontarea operatiunilor cu titluri de stat cu respectarea principiului”livrare contra plata”. Sistemul de Back-up si recuperare in caz de dezastre – asigura continuitatea activitatii in caz de avarie si justifica oportunitatea conceperii si implementarii unui sistem de back-up si a unui centru de recuperare in caz de dezastru.

40.Ce este cardul?Care sint elementele cardului? Cardul reprezinta un instrument de plata fara numerar care permite plata marfurilor cumparate de la comercianti precum si retragerea de numerar de la automatele bancare. O definitie mai exacta a cardului este aceea ca el reprezinta o cheie de acces (un cod) a utilizatorului autorizat la disponibilitatile sale din contul de la banca. Pe fata cardului se gasesc mentionate urmatoarele elemente: numele cardului; banca emitenta; numarul cardului, format dintr-un sir de 12-16 cifre; valabilitatea cardului, care este indicata prin patru cifre, primele doua pentru luna in care expira si urmatoarele doua pentru anul in care expira; numele utilizatorului autorizat; mediul (locul) unde poate fi utilizat cardul; holograma, adica emblema organizatiei emitente de carduri; un logotip (o emblema) sub care este emis cardul si care da informatii asupra tipului de card si asupra locului unde poate fi utilizat cardul. Pe spatele cardului se disting patru zone cu continut informational: zona in care se inmagazineaza informatia cuprinsa in card si, care poate fi, o banda magnetica sau o pastila electronica pentru cardurile din ultimele generatii; o zona rezervata semnaturii posesorului autorizat; o zona in care se cuprind o serie de instructiuni ale bancii emitente; alte logotipuri sub care este emis cardul. Elementele de siguranta ale cardului sunt urmatoarele: numele utilizatorului autorizat; semnatura utilizatorului autorizat; codul PIN (personal identification number).

41.Cum se clasifica cardurile dupa natura disponibilului si dupa tehnologie? I. Dupa tehnologia ce sta la baza constructiei lor se disting cardurile: cardurile cu banda magnetica Acestea au informatia de pe ele cuprinsa intr-o banda magnetica dispusa pe spatele cardului. Urmare a memoriei limitate a acestei benzi magnetice, informatia cuprinsa pe aceste carduri este redusa, ca dimensiune si se refera: utilizator, emitent si cheile prin care se valideaza codul PIN introdus de utilizator; smart cardurile (cardurile inteligente) reprezinta ultima generatie de carduri. Ele au memoria inmagazinata intr-un cip (microcircuit, circuit integrat). Cip-ul are memoria mult mai mare decat cea cuprinsa in banda magnetica a cardurilor clasice. Informatia inmagazinata in cip se structureaza pe patru nivele: o zona rezervata informatiei non-confidentiale, o a doua zona rezervata informatiei cu caracter confidential, o zona rezervata cheilor de codificare a informatiei (ce permit autentificarea utilizatorului autorizat) si o a patra zona rezervata unei agende (in care se inscriu toate tranzactiile efectuate cu cardul). II. Dupa natura disponibilitatilor din care se fac platile, cardurile pot fi: de debit sunt cele la care platile pentru marfurile cumparate de la comercianti sau retragerile de numerar de la automatele bancare au la baza disponibilitatile utilizatorului, provenite din venituri personale ; cardul de credit este acela la care sursa platilor pe care le face utilizatorul autorizat are la baza un credit acordat de banca. Creditul acordat prin intermediul acestor carduri este in sistem revolving - se numesc CHARGE. Banca emitenta a cardului, care este si cea care a acordat creditul poate fixa termene sau cuantumuri de rambursare temporara a imprumutului acordat.

42.Cum se clasifica cardurile dupa emitent?Dar dupa efectuarea platilor?Descrieti fiecare categotie. Dupa organizatia emitenta a cardului deosebim: cardurile emise de asociatii ale bancilor sunt considerate a fi universale, pentru ca: pot fi utilizate intr-o multitudine de locatii; permit o diversitate de operatiuni financiare: retrageri de numerar, plata marfurilor catre comercianti, operatiuni de creditare etc.; cardurile emise de asociatiile nonbancare - emitentii lor sunt companii din domeniul serviciilor de turism si divertisment. Aceste carduri sunt considerate a fi private, adica ele se pot utiliza doar la punctele comerciale ale firmei emitente. Ele se deosebesc de cardurile bancare pentru ca ele nu permit operatiuni financiare (ridicare de numerar, plata marfurilor) si pentru ca scopul pentru care ele sunt emise este diferit, daca ne raportam la obiectivele emiterii unui card bancar. Dupa modul in care se fac decontarea marfurilor sau serviciilor achizitionate cu ajutorul cardurilor deosebim Carduri cu plata anticipata (pay before). Presupun ca produsele sau serviciile ce se doresc cumparate se platesc atunci cand se emite cardul. Carduri cu plata ulterioara (pay after). Se caracterizeaza prin aceea ca la inceput are loc cumpararea bunurilor sau serviciilor cu cardul, iar ulterior se face plata acestora. Carduri cu plata pe loc (pay now) - la momentul la care se achizitioneaza marfurile sau serviciile dorite de detinatorul de card are loc si plata bunurilor respective.

43.Enumerati principalele echipamente necesare utilizarii cardurilor. Care este destinatia lor? Particularizati. Principalele echipamente ce permit utilizarea cardurilor: pentru ridicari de numerar: distribuitoare de numerar- permit exclusiv ridicarea de numerar ; automate bancare sau bancomate (ATM-automated teller machine) permit: ridicari de numerar; consultarea soldului contului; consultarea ultimelor tranzactii facute cu cardul); efectuarea de plati; transferuri intre conturi; plata marfurilor in magazine : EFT-POS (electronic fund transfer at point of sale) - dispozitive electronice ce sunt conectate la centrele de procesare a platilor si permit efectuarea on-line a decontarii (in timp real); imprintere (zip-zap-uri)- dispozitive mecanice ce permit tiparirea informatiei de pe card pe chitanta eliberata de comerciant. Decontarea se face ulterior prin predarea de comerciant a chitantelor la banca. Autorizarea platii se face telefonic.

44.Care sint noile canale de comunicare cu banca In ce constau acestea si cum se caracterizeaza operational? Noile canale de comunicare cu banca : Tele-bankingul (prin telefonul fix): IVR (interactiv voice response) – robot - operatiuni pasive: dobanzi, cursuri, eventual solduri cont ; call center ( salariatii bancii) - operatiuni active: plati, preaprobari credit si informatii pasive; Home-bankingul (prin calculator) - pe calculator se instaleaza un soft care prin circuitele telefonice se conecteaza la calculatorul bancii; Internet-bankingul - orice calculator legat la internet si permite operatiuni active si pasive; Mobile-bankingul - orice mobil ce dispune de tehnologia wap (internet mobil) sau care are pe SIM un program de banking, informatia se schimba bidirectional prin sms-uri si permite operatiuni active si pasive

45.Ce este acreditivul?Care este documentul de deschidere, ce contine si cine il depune la banca? Cum se numeste documentul in Romania?Care sint documentele ce atesta efectuarea exportului si cine le depune la banca? Acreditivul se defineste ca find angajamentul asumat de o banca numita banca emitenta (ordonatoare) care actioneaza la cererea si in conformitate cu instructiunile unui client al sau, numit emitent /ordonator care este importatorul, prin care se obliga: sa faca plati catre tert sau la ordinul acestuia sau sa accepte sau sa plateasca cambii emise de tert; sa autorizeze o alta banca sa efectueze astfel de plati sau sa accepte cambii emise de catre terti; sa autorizeze o alta banca sa negocieze cumpararea documentelor ce atesta efectuarea exportului de la tert, care este exportatorul marfii. Documentul de deschidere al acreditivului este o scrisoare (nota, recipisa) remisa de emitent (importator) catre banca sa. Documenteul poate fi tipizat sau nu si contine elementele: participantii; valoarea acreditivului si moneda in care este deschis, natura marfurilor care urmeaza sa fie platite, termenul de valabilitate si de plata, alte cauza. In Romania documentul este tipizat si se numeste “dispozitie de plata externa/cerere de deschidere”. Setul de documente care atesta efectuarea exportului sunt depuse de catre exportator la banca si este format din: facturi comerciale, documente de transport, polita de asigurare, certificat de origine, calitate si de garantie a marfurilor; specificatii ale marfurilor si ambalajelor; o cambia (facultativ).

46.Care sint caracteristicile acreditivului ?In ce constau? – caracterul documentar al modalitatii –bancile care platesc exportatorul nu vad marfurile ci doar documentele care fac obiectul tranzactiei; independenta acreditivului de contract de comert international – bancile implicate in acreditiv nu cunosc continutul contractului incheiat intre importator si exportator, cunosc doar realtia dintre acestia numai prin prisma scrisorii de deschidere a acreditivului; angajament bancar ferm – presupune riscuri minime pentru exportator; siguranta tuturor participantilor – exportatorul este sigura ca va fi platit iar importatorul stie ca va primi marfa de care are nevoie (marfurile au fost specificate de catre acesta in scrisoarea de deschidere iar exportatorul in documentele specifice); acreditivul este o maodalitate de plata scumpa   - presupune pe langa comisioanele clasice si alte comisioane care sunt scumpe; este o modalitate de plata complexa – acreditivul este format din 3 circuite: primul e documentar de deschidere, al doilea tot documentar de atestare a marfii, al treilea financiar (plata marfurilor); adaptabilitate si suplete - se poate adapta tuturor situatiilor care apar in economie.

47.Precizati care sint participantii la acreditiv, cum se numesc, ce rol si ce atributii au acestia? Care este locul pe care il ocupa ei in economia reala? Participantii la acreditiv : importatorul (emitent/ordonator) – initiaza deschiderea acreditivului prin remitere catre banca sa a unei scrisori/nota/recipisa prin care instructeaza banca asupra conditiilor in care trebuie sa-l plateasca pe exportator; banca importatorului emitenta/ordonatoare – cel mai important participant la acreditiv deoarece ea isi asuma angajamentul de a-l plati pe exportator. Acest angajament poate fi: direct (cand ea insasi face platile) sau indirect ( autorizeaza alta banca sa faca platile); exportatorul (beneficiarul) – trebuie sa incaseze suma de bani din acreditiv. El va fi platit numai dupa ce livreaza marfa la importator, depune setul de documente la banca ce atesta efectuarea livrarii si se constata ca acestea respecta conditiile mentionate de importator la deschiderea acreditivului; banca exportatorului – poate fi: banca notificatoare are rol de intermediar si efectueaza operatiunile: il instiinteaza pe exportator de deschiderea acordului; remite documentele ce atesta efectuarea exportului depuse de exportator catre importator; se implca in virarea sumei de bani platita de banca importatorului catre exportator; banca platitoare – aceasta va trebui sa verifice documentele depuse de exportator care atesta efectuarea exportului daca respecta conditiile impuse de importator, iar in caz afirmativ sa plateasca pe exportator; banca negociatoare – foloseste propriile resurse financiare pentru a cumpara de la exportator documente ce atesta efectuarea livrarii dupa care documentele sunt vandute bancii cumparatorului. Banca confirmatoare – apare la unele acreditive ca un al cincilea participant in cazurile in care exportatorul nu are incredere in angajamentul initial asumat de banca importatorului sau aceasata nu este suficient cunoscuta pe plan international.

48.Cum se clasifica acreditivul in raport cu natura angajamentului bancar?Dar in raport cu acoperirea acreditivului?Dar in raport cu domiciliere?In ce consta fiecare tip? Dupa natura angajamentului bancar deosebim: acr. bancar revocabil (poate fi anulat sau modificat de catre banca emitenta la cererea importatorului de la deschiderea sa si pana la prezentarea documentelor de export fara a fi necesar un acord al beneficiarului) irevocabil (nu poate fi anulat sau modificat in timpul valabilitatii sale decat cu acordul tuturor participantilor). In raport cu acoperirea acreditivului: acreditive acoperite anticipat (importatorul depune la deschiderea acreditivului suma din care se vor face platile din acreditiv) si acreditive neacoperite (suma din acreditiv va fi finantata din resursele bancii). Dupa domiciliere (locul unde se va efectua plata): domiciliat in tara exportatorului (prezinta avantajul pentru vanzator ca poate sa incaseze valoarea documentelor imediat dupa depunerea lor la banca sa in cazul in care acestea sunt corecte fara a plati alte comisioane si speze bancare) domiciliat in tara cumparatorului (locul de efectuarea platii se face in tara cumparatorului.).

49.Cum se clasifica acreditivul dupa modelul de utilizare si dupa plata?Mai cunoasteti alte tipuri de acreditive? Dupa modelul de utilizare: acreditive utilizate total (se poate utiliza o singura data, la o livrare se consuma integral); acreditive utilizate in transe (acreditivul poate fi fractionat in cazul marfurilor livrate in transe); acreditive utilizate partial (se consuma treptat pe masura ce au loc livrarile) acreditive revolving (se deschide numai pentru contravaloarea unei transe din contract si isi intregeste valoarea pe masura utilizarii). Dupa modul de plata: acreditive cu plata la vedere (plata se face la prezentarea documentelor ce atesta efectuare livrarilor); cu plata diferata (plata se face dupa ce curge un anumit interval de timp de la momentul in care sunt prezentate documentele ce atesta efectuarea livrarii); acreditive cu plata prin negociere (banca negociatoare foloseste propriile resurse financiare pentru a cumpara de la exportator documente ce atesta efectuarea livrarii dupa care documentele sunt vandute bancii cumparatorului); acreditive utilizabile prin cambii ( cambia la termen este trasa asupra bancii care are sarcina sa execute acreditivul – banca platitoare). Dupa transferabilitate acreditivele pot fi transferabile (exportatorul poate solicita bancii platitoare sa faca plati din acreditiv altor agenti economici) si netransferabile (exportatorul este singura persoana catre care se pot face plati). Alte tipuri: acreditiv “back-to-back” se utilizeaza in reexport (este un acreditiv de import deschis pe baza unui acreditiv de export); acreditivul cu clauza rosie (importatorul permite bancii ordonatoare sa-i avanseze vanzatorului in contul vitoarei livrari o parte din valoarea marfii ce urmeaza a fi livrata)

50.Ce este incassoul documetar?Care sint participantii, cum se numesc si care le sint atributiile? Incassoul inseamna tratarea de catre banci, pe baza instructiunilor primite de la un client al sau in calitate de exportator, a documentelor comerciale sau comerciale si financiare cu scopul de a obtine plata acestora sau acceptarea platii lor de catre importator. Participanti: exportatorul (ordonator/remitent/tragator) este persoana care dupa ce efectueaza livrarea marfii transmite bancii sale fie documentele comerciale (facturi comerciale, documente de transport, polita de asigurare, certificat de origine, calitate si de garantie a marfurilor; specificatii ale marfurilor si ambalajelor) fie documetele comerciale si financiare (o cambie) care sunt anexate la un document numit ordin de incasare (incasso).; banca exportatorului (remitenta) preia documentele depuse de exportator si le transmite bancii corespondente din tara importatorului; banca importatorului (banca prezentatoare) dupa ce primeste documentele le prezinta importatorului fie pentru a fi platite fie pentru acceptare; importatorul – numit platitor atunci cand trebuie sa plateasca documentele ce-i sunt prezentate de banca sa; sau tras atunci cand trebuie sa semneze cambia.

51.Care sint caracteristicile incassoului?In ce constau? – caracter documentar : bancile care se implica nu vad marfurile care fac obiectul tranzactiei ci doar documentele ce atesta efectuarea livrarii; este o simpla vehiculare de documente – bancile nu fac altceva decat sa remita documentele ce atesta livrarea de la exportator catre importator; modalitate nesigura pentru exportator – nu stie daca va fi platit; singura lui certitudine este ca importatorul nu va intra in posesia marfurilor decat dupa ce plateste sau accepta sa le plateasca in viitor; modalitate simpla de plata este formata din doua circuite: unu al documentelorde la exportator la importator si altul al banilor de la importator la exportator prin intermediul bancilor; poate fi intalnit in practica sub 2 forme: remitere contra plata (importatorul plateste documentele ce atesta efectuarea livrarii) si remitere contra acceptare (banca importatorului obtine doar acceptarea platii in viitor de catre imporator); modalitate ieftina de plata – costurile sunt formate doar din comisioane de remitere a documentelor si de virare a banilor.

52.Care sint principalele riscuri care apar in cazul incassoului si in ce constau acestea? Ce modalitati de diminuare a riscului la incasso exista? Principalele riscuri care apar in cazul incassoului : riscul de intarziere a platii – apare atunci cand moneda de plata a importatorului este in depreciere ; riscul de neplata – apare cand importatorul dupa ce a incheiat contract cu exportatorul si marfa a fost livrata, gaseste alt exportator mai ieftin refuzand sa mai plateasca marfa initiala; riscul de diminuare a incasarii – exportatorul a facut livrarea, marfa a ajuns la destinatie iar importatorul solicita reducere de pret; riscul de pierdere a marfii - importatorul intarzie plata marfii, iar marfa este perisabila sau se depaseste o anumita perioada organele vamale din tara importatorului confisca marfa. Modalitati de diminuare a riscului la incasso: solicitarea unui avans de la importator; includerea in pretul de vznzare a unei marje din care sa se poata oferi importatorului reducerile solicitate; solicitarea de la importator a unei scrisori de garantie bancara emisa de banca acestuia sau avalizarea cambiei de catre banca importatorului; utilizarea vinculatiei (exportatorul livreaza marfa prin intermediul unei case de comert din tara importatorului. Daca acesta refuza sa plateasca, casa de comert va gasi alt client in schimbul unui comision de regula ridicat); exportatorul sa lucreze pe piata importatorului cu mai multi clienti.