Sistemul informational bancar

Sistemul informational bancar

In cadrul sistemului ,,institutie bancara", informatia are o importanta decisiva ea avand rolul de factor de legatura intre elementele sistemului. Fara informatie, fara aceasta legatura, practic nu este posibila nici un fel de actiune in cadrul sistemului. Ca urmare, in domeniul activitatii bancare, organizarea si conducerea activitatii institutiei implica in mod necesar existenta si functionarea unui sistem informational. Prin intermediul lui se asigura fluxul continuu al informatiilor bancare, se realizeaza valorificarea acestora, cu eficienta ceruta de catre factorii decidenti implicati in activatea bancara.

Ca element al sistemului economic institutie bancara, sistemul informational este situat intre sistemul decizional si cel operational, el avand menirea de a asigura legatura, comunicarea permanenta in ambele sensuri, intre sistemul conducator si cel condus. Acest loc si rol deosebit de important al sistemului informational bancar poate fi redat grafic potrivit figurii 1

Se poate afirma ca existenta sistemului informational bancar reprezinta una din conditiile de baza ale organizarii rationale a activitatii bancare a conducerii sale pe principii fundamentate stiintific in acest fel si o premisa a exercitarii cu eficienta sporita a rolului si functiilor bancilor in economie.

INTRARI IEȘIRI

INTRARI IESIRI

FIG. 1. SISTMUL INFORMATIONAL BANCAR

Sistemului informational bancar ii se atribuie urmatoarele caracteristici de baza:

i. Toate informatiile pe care le contine se afla intr-o interdependenta deplina si sunt suspuse unei necontenite miscari, ca urmare a transformarii unor informatii in altele sau a schimbului de informatii cu mediul inconjurator;

ii. Include, ca element structural fundamental, circuitul informational. Acesta presupune un lant de informatii privind operatiunile bancare ce se inchide, fie prin mediul inconjurator, fie in interiorul institutiei bancare;

iii. Circuitele informationale, atat in continutul lor, cat si din punct de vedere al ierarhizarii, se pot modifica, de unde si caracterul dinamic al structurii sistemului informational al institutiei bancare;

iv. Intregul ansamblu are un scop bine determinat, acela de a asigura totalitatea informatiilor cu privire la procesele si fenomenele bancare, prelucrarea acestora, valorificarea lor in actul conducerii activitatii institutiei bancare.

De aici rezulta faptul ca sistemul informational bancar este o reprezentare in spatiul informational a institutiei bancare si ca el nu poate exista in afara acestuia, fara factorul uman ce utilizeaza informatiile, fara metodele, mijloacele, tehnicile folosite pentru prelucrarea si transmiterea informatiei bancare.

v. Circuitele informationale, atat in continutul lor, cat si din punct de vedere al ierarhizarii, se pot modifica, de unde si caracterul dinamic al structurii sistemului informational al institutiei bancare;

vi. Intregul ansamblu are un scop bine determinat, acela de a asigura totalitatea informatiilor cu privire la procesele si fenomenele bancare, prelucrarea acestora, valorificarea lor in actul conducerii activitatii institutiei bancare.

De aici rezulta faptul ca sistemul informational bancar este o reprezentare in spaatiul informational a institutiei bancare si ca el nu poate exista in afara acestuia, fara factorul uman ce utilizeaza informatiile, fara metodele, mijloacele, tehnicile folosite pentru prelucrarea si transmiterea informatiei bancare.

1 Trasaturile sistemului informational bancar:

Modul in care este conceput si modul de functionare permit sa se desprinda cateva trasaturi specifice ale sistemului informational bancar, si anume:

1. principalul suport material il constituie documentaatia bancara. Aceasta face ca informatia bancara sa fie cuprinsa si vehiculata printr-o diversitate de mijloace tehnice specifice domeniului. Continutul lor informational este intr-o permanenta concordanta cu cerintele impuse de derularea logica a operatiilor bancare, de informare a factorilor decidenti si cele ce tin de fundamentarea deciziilor la diferite nivele organizatorice ale institutiei bancare. Ele faciliteaza selectarea si vehicularea informatiei bancare. Spre exemplu documentele operative, care stau la baza efectuarii de operatii bancare pentru a raspunde acestor necesitati, au fost reproiectate si adaptate cerintelor de prelucarea automata a datelor. Astfel, gruparea, ordonararilor si dispunerea informatiilor in documente le de decontare prin conturile bancare (ordine de plata, cecuri de decontare), a fost facutain ordinea logica a prelucrarilor datelor: numar de document, simbol cont debitor, simbol cont creditor, valoare, etc. Prin aceasta ordonare a informatiilor s-a avut in vedere sa se obtina acea succesiune logica care sa faciliteze scrierea, citirea, interpretarea si verificarea datelor, precum si transpunerea acestora pe diferiti suporti materiali ai informatiei (hartie, memorie electronica, disc magnetic, caseta magnetica).
2. prezinta un mod specific de selectare a informatiilor la diferitele nivele de decizie. In principiu, informatiile sunt delimitate in doua mari categorii:

a)     informatii necesare organelor bancare de executie (controlori de ghiseu, inspectori, referenti de specialitate) si sefilor de compartimente, pentru informare proprie si pentru luarea de decizii pe durata zilei operative. Sunt informatii cu caracter primar, operative, obtinute de regula direct din documentele primare pe masura desfasurarii operatiilor bancare;

b)     informatii de stricta necesitate pentru fundamentarea deciziilor organelor de conducere ale unitatilor operative bancare (director, director adjunct) si pentru informarea organelor ierarhice superioare. Sunt informatii gata prelucrate, cu un caracter complex si cu un grad ridicat de sintetizare a fenomenelor si proceselor bancare. Pot avea caracter postoperativ, cand ele se refera la operatiuni bancare ce au avut deja loc, sau caracter previzional, cand se refera la procese si fenomene ce vor avea loc, ele privind planificarea activitatilor bancare;

3. informatia bancara, pe masura ce este vehiculata pe treptele ierarhice superioare ale institutiei, ca urmare a fenomenului concentrarii si centralizarii, desi scade ca volum, ea castiga mult in continut, fiind extrem de condensata si cu un inalt nivel de sintetizare a fenomenelor. In cea mai mare parte , ea devine o informatie gata prelucrata pentru esalonul imediat superior.

Spre exemplu, informatiile privind creditele pe masura ce urca pe treptele organizatorice devin tot mai cuprinzatoare, mai sintetice, astfel incat prin simpla centralizare, dupa criterii bine precizate la nivel de centrala, se poate cunoaste volumul si felul creditelor pe total institutie bancara, pe ramuri si subramuri in care activeaza titularii de cont, in mod analitic sau pe o colectivitate restransa de clienti profilati pe aceeasi afacere. De astfel selectarea informatiei pe diferite verigi organizatorice ale institutiei bancare si centralizarea si agregarea acesteia, reprezinta o conditie esentiala pentru functionalitatea sistemului informational bancar.

4. este specific un anumit mod de realizare a fluxurilor informationale. Datorita complexitatii sale si sensurilor de vehiculare a informatiei bancare, fluxurile informationale permit institutiei bancare interferente cu alte sisteme informationale si in final, conexiunea cu sistemul informational al intregii economii.

Cele mai numeroase fluxuri informationale au loc in plan orizontal. Ele se concretizeaza in informatiile vehiculate intre unitatile bancare si organele administratiei de vehiculate intre unitatile bancare si organele administratiei de stat pe plan local si intre compartimentele functionale a bancii. O astfel de vehiculare de informatie are caracter curent, operativ si periodic si priveste nemijlocit operatiunile bancare efectuate zilnic, la cererea clientilor titulari de cont. Vehicularea pe verticala a informatiei are loc in ambele sensuri, continutul mesajelor fiind de natura diferita. Vehicularea de sus in jos pe treptele organizatorice este un proces in care predomina transmiterea de sarcini si dispozitii date de organele de conducere ierarhic superioare, informatiile avand un caracter decizional, previzional. In vehicularea de jos in sus predominatransmiterea de informatii ce atesta modul in care s-au aplicat dispozitiile date, rezultatele obtinute, nivelul de realizare a diferitilor indicatori bancari, informatiile cu privire la aparitia unor fenomene nedorite, a masurilor de contracarare si prevenire a acestora etc. Preomina, deci, informatiile postoperative definitive, cu un continut complex, avand in procesul conducerii un caracter documentar.

Desi fundamentale pentru sistemul informational sunt fluxurile in plan orizontal si cele in plan vertical, deseori au loc vehiculari de informatie si in plan oblic. Continutul acestor fluxuri este dat de informatiile transmise de unitatile operative bancare si organelor ierarhice superioare ale titularilor de cont, precum si invers. De asemenea, vehiculari oblice pot avea loc si intre unitatile operative bancare si organele administratiei de stat, organe ale procuraturii si judecatoresti etc., aflate organizatoric pe treptele imediat superioare. In marea majoritate a cazurilor acest tip de infomatie are caracter postoperativ si serveste in scopuri documentare, urmarindu-se o conjugare de eforturi pentru a preveni lichida eventualelor fenomene nedorite.

5. operatiunile de culegere, prelucrare, transmitere si inregistrare se bazeaza exclusiv pe codificare. Ea consta in transcrierea cu ajutorul caracterelor numerice a tot ceea ce ar necesita o exprimare letrica: document, titular, cont, destinatar, sediu bancar, categoria operatiunii etc.

Codificarea se bazeaza pe utilizarea unui sistem de coduri care faciliteaza culegerea, inregistrarea stocarea, transmiterea si valorificarea informatiilor bancare, in conditiile prelucrarii mecanizate si automatizate a datelor din banci. Sistemul de coduri folosit este astfel conceput incat sa tina seama de necesitatile impuse de manifestarea deplina a rolului evidentei bancare, de transmiterea curenta si rapida a informatiilor catre locurile de informare si stocare si de necesitatile impuse de schema de structura a bazei de date proprii. Codificarea in banci este realizata pe multiple planuri , fiind extinsa aproape asupra tuturor elementelor ce intervin in efectuare de operatiunibancare, precum si in realizarea fluxurilor informationale. Sunt codificate toate categoriile de operatiuni ce privesc activitatea bancara, codurile fiind unitar aplicate de toate entitatile ce formeaza organizatoric institutia bancara.

Codificarea informatiilor este extinsa cu precadere asupra operatiilor de evidenta bancara si in mod deosebit, a celor de statistica si de contabilitate bancara

Sistemul de coduri mai cuprinde si coduri pentru transmiterea, centralizarea si editarea bilantului bancar, pentru aplicatiile realizate cu ajutorul calculatorului electronic

6. banca de date a sistemului informational bancar o reprezinta evidenta bancara. In acest scop, un rol deosebit ii revine contabilitatii bancare, care, potrivit estimarilor, asigura 90-95% din informatiile vehiculate in cadrul sistemului in formational bancar. De aici importanta si grija deosebita ce se da organizarii si conducerii evidentei in unitatile bancare operative, calitatii desavarsite ce trebuie sa caracterizeze munca personalului operativ, atat din front-office, cat si din back office.

Un exemplu de sistem informational bancar bazat pe principiul piramidal:

Fig.2 structura Grupului BCR

									Bucharest Fiancial Plazza

Asemanator bancilor europene, prin distribuirea produselor si serviciilor financiare ale bancilor sau ale firmelor financiare satelite (comapnii de asigurari, asset management, leasing etc), bancile romanesti adopta modelul de distributie tip ,, arhitectura deschisa", devenind adevarate ,, supermarketuri financiare".

BIBLIOGRAFIE:

Hetes-Gavra Iosif, Operatiunile si Organizarea Bancilor, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara 2003

Hetes-Gavra Iosif, Hetes-Gavra Roxana, Buglea Alexandru, Management bancar, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara 2004

Hetes-Gavra Iosif, Activitatea si Operatiunile Institutiilor de Credit, Editura Mirton, Timisoara 2009

Virgil Andronache, Banca si Operatiunile Comerciale, Editura Universitara, Bucuresti 2006