Stadiul organizarii pietei bancare de carduri in Romania

Stadiul organizarii pietei bancare de carduri in Romania

Preocupate in permanenta de diversificarea produselor si serviciilor oferite clientilor lor, precum si adaptarea activitatii de specialitate la nivelul standardelor internationale, principalele banci din Romania s-au lansat in proiectarea si dezvoltarea unor programe ambitioase de carduri.

Anul 1992 poate fi considerat anul debutului programelor de carduri bancare in Romania.

Tranzactiile cu carduri, respectiv acceptarea la decontare a cardurilor emise de sistemul bancar international, au fost derulate in Romania inca din 1972, dar acest serviciu gestionat de Organizatia Nationala de Turism, reprezenta un privilegiu numai pentru persoanele fizice nerezidente.

Din anul 1972, banci comerciale romanesti cum ar fi: Banca Agricola, Banca Comerciala Romana, Banca Romana pentru Dezvoltare, Banca Comerciala "Ion Tiriac", iar ulterior din 1995 si Banc Post, au pus bazele programelor de carduri in Romania, angajandu-se atat in emiterea cardurilor, cat si in crearea conditiilor pentru acceptarea acestor instrumente de plata in mediul economic romanesc.

Intentiile bancilor sus mentionate au fost materializate in prima faza prin aderarea lor la sistemele mondiale VISA International si ulterior, in 1994, la EUROPAY INTERNATIONAL (promotor al cardurilor Eurocard si Mastercard), precum si prin crearea unor departamente bancare specializate, dedicate exclusiv operatiunilor cu carduri. Aceste nuclee bancare au inregistrat o dezvoltare insemnata, ajungandu-se in 1996 la transformarea lor in puternice centre de profit, care reprezinta baza viitoarelor segmente de "retail" bancar.

Cu ajutorul consultantilor - organisme specializate internationale - in Romania a fost organizata in prima etapa a programelor cu carduri, piata de acceptare a acestor instrumente de plata.

Bancile comerciale promotoare, constituie intr-un veritabil forum de carduri, au pornit in 1993 programe de procesare tranzactii derulate prin carduri emise de sistemul bancar international (in primul rand sub sigla VISA si ulterior dupa 1994 si EUROCARD/MASTERCARD si AMERICAN EXPRESS).

Pentru procesarea tranzactiilor cu carduri potrivit cerintelor mondiale in materie, bancile comerciale amintite au constituit in Bucuresti o societate comerciala denumita ROMCARD, specializata in prelucrarea automata a operatiunilor derulate prin carduri in Romania. In acest fel, comerciantilor romani acceptori le-a fost creata posibilitatea obtinerii automatizarilor in maxim 30 de secunde si facilitarea decontarii valutare in doua zile lucratoare.

Intr-un timp foarte scurt, bancile comerciale au atras in sfera platilor prin carduri toti comerciantii reprezentativi din Romania, astfel incat, la sfarsitul anului 1996 pe teritoriul national se afisau siglele VISA, EUROCARD/MASTERCARD, AMERICAN EXPRESS (conditia minima obligatorie de identificare a punctului de vanzare) si se acceptau carduri la decontare intr-un numar de 2500 de puncte comerciale romanesti. Specializarea acestora este diversificata (hoteluri, restaurante, magazine, benzinarii, agentii de turism, etc.). Toti acesti comercianti au reusit in 3 ani de operare sa vanda produse, sau sa presteze servicii in regim de export "en detail", decontand pana la sfarsitul anului 1996 documente de vanzare de peste 35 milioane USD.

Iata cum, prin simple operatiuni de acceptare, pot fi obtinute rezultate valutare insemnate, fara eforturi diplomatice sau angajamente statale, fara termene sau dobanzi greu de suportat si chiar in conditiile generale de reducere a exporturilor romanesti din lipsa de competitivitate. Cardurile au realizat intr-un termen scurt ceea ce economia se straduieste cu obstinatie, respectiv de promovarea produselor sau serviciilor romanesti la export.

Nu trebuie uitat faptul ca, prin aceste instrumente de decontare, au fost eliberate produse autohtone sau din import, sau au fost prestate servicii ale pietei romanesti fara adaptari extraordinare sau segmentari ale procesului productiv si de comert in functie de cererea interna sau la export.

Procesarea tranzactiilor derulate prin carduri a dus la venituri insemnate bancilor promotoare. In baza comisionului de procesare, bancile au incasat cel putin 2 milioane USD, acoperind astfel investitia lor initiala in proiectul de acceptare.

Un alt element important care a asigurat promovarea acestui instrument bancar ca mijloc de plata in economia romaneasca, l-a reprezentat demararea programelor de emisiune de carduri in moneda nationala. Aceleasi banci comerciale romanesti - Banca Comerciala Romana, Bancorex, Banca Comerciala Ion Tiriac, Banca Romana pentru Dezvoltare si Banc Post - au demarat, incepand cu 1996, procesul de emitere a cardurilor nationale (carduri cu acoperire valorica in depozite exprimate valoric in moneda nationala-leu).

Programele de emisiune preponderente ale debitului au fost cardurile ce pot actiona in afara granitelor nationale (carduri de tip debit emise sub sigla VISA sau EUROCARD/MESTERCARD) care asigurau proprietarilor sau angajatilor, agentilor economici romani efectuarea cheltuielilor pe parcurs extern, in deplina siguranta. Carduri precum "Banca Agricola VISA Business", "BCR VISA International" sau "VISA BCIT" au oferit persoanelor juridice romane posibilitatea efectuarii de cheltuieli in valuta in orice colt al lumii, fara a mai fi necesara prezenta efectiva a numerarului.

Trebuie remarcat faptul ca presiunea exercitata de agentii economici angajati in activitati de export-import datorata solicitarilor frecvente de schimb si eliberare de numerar in valuta a fost diminuata prin emiterea cardurilor, aceste veritabile instrumente de cont bancar.

Prin procesarea tranzactiilor derulate de detinatorii de carduri emise, bancile romanesti au obtinut cel putin doua surse de venit, respectiv venituri din taxe pe operatiuni si surse banesti din depozite in cont. Pana in prezent, operatorii frecventi ai cardurilor valutare romanesti au incasat venituri din taxe si operatiuni de ordinul sutelor de mii de dolari.

In acest sens, trebuie subliniat faptul ca, intregul castig al bancilor nu a fost prezentat numai de venitul efectiv sau potential al taxelor din operatiuni, ci in special, de constituirea resurselor valutare atrase, care printr-o politica adecvata, conduce la dezvoltarea altor sectoare bancare (credite sau garantii valutare) si reduce presiunea asupra rezervelor valutare ale tarii.

Luand in considerare nevoia diversificarii produselor card disponibile in economia romaneasca, bancile comerciale din tara nu si-au redus eforturile investitionale numai la emiterea unor produse de tip debit-card, ci au dezvoltat si programe de emisiune de carduri in lei. BRD, spre exemplu, a lansat pe piata romaneasca un card exclusiv national denumit PRIMA Card care, emis in baza unui contract de depozit bancar in lei, a deschis seria produselor nationale.

Cardul PRIMA, adaptandu-se instrumentelor de plata mondiale, a fost proiectat si imbraca forma unui "change card", unde depasirile disponibilitatilor proprii sunt permise intr-un interval de acoperire de maximum 30 de zile.

Meritele majore in constituirea comportamentelor bancare de plati prin carduri in Romania au revenit produselor nationale puse in circulatie de BCR, Banca Agricola, Bancorex si Banc Post. Carduri precum "Banca Agricola VISA Classic", "BCR Europay Maestro", "BCR VISA Classic", "BCR Eurocard/MasterCard", "Banca Ion Tiriac Eurcard/Mastercard", "Banc Post VISA Electron Ultra", "Banc Post VISA Classic Prospera" au generat o adevarata moda in utilizarea instrumentelor de "plastic" ca mijloc de plata, inlocuind treptat, cu consecventa, numerarul din sfera platilor "en detail".