Structura pietei bancare romanesti - evolutie si actualitate

Structura pietei bancare romanesti - evolutie si actualitate

De la momentul reformarii economiei romanesti, si implicit a sistemului bancar, structura pietei bancare din Romania s-a transformat semnificativ. De la un numar de 8 banci care activau pe piata in anul 1991 s-a ajuns la un numar de 42 de institutii de credit la finele lui 2007. In structura, a scazut numarul bancilor la care statul este actionar majoritar in favoarea bancilor cu capital privat. De asemenea, in aceasta perioada a crescut semnificativ ponderea capitalului strain in total capital bancar, de la mai putin de 20% in anul 1991 la mai mult de 70% la 31.12.2007, ceea ce a insemnat implantarea bancilor straine in Romania prin filiale ce functioneaza ca persoane juridice romane cu capital strain si prin sucursale ale acestora ce functioneaza ca entitati fara personalitate juridica si pe baza deciziilor institutiei bancare - mama din statul de origine.

Totodata, semnarea Acordului de Asociere a Romaniei la UE, demararea procedurilor de negociere a aquis-ului comunitar si mai apoi aderarea efectiva a Romaniei, ca stat cu drepturi depline al UE, au influentat pozitiv concurenta, calitatea si eficienta pietei bancare romanesti care ofera consumatorilor produse si servicii bancare competitive, comparabile cu cele din tarile dezvoltate.

1. Evolutia structurala a pietei bancare din Romania in perioada anilor premergatori aderarii Romaniei la Uniunea Europeana

Modificarile pietei bancare romanesti consemnate pe parcursul anilor de pana in 2006 au fost determinate in mare parte de modificarea structurii actionariatului bancilor. Se remarca aici intrarea pe piata bancara autohtona a unui volum mare de capital strain (mai ales in 2006) in mare parte provenit de la institutii de credit reputate. In acest context, cota de piata detinuta de bancile autohtone s-a diminuat semnificativ, de la 52,5% in 1999 la 11,4% la finele lui 2006, in favoarea investitorilor straini. (Tabelul nr. 15.). In ceea ce priveste ponderea sucursalelor bancilor straine in total activ net bilantier acestea au detinut intotdeauna o pondere de relativ constanta, de sub 9%, si chiar de 5,8% la finele lui 2006.

Tabelul nr. 15. Structura cotei de piata a bancilor si sucursalelor straine. Perioada 1999-2006 

Sursa: BNR- Rapoarte anuale 1999- 2006, www.bnro.ro

O evolutie puternic descrescatoare a inregistrat-o ponderea bancilor cu capital majoritar de stat de la o cota de piata de 46,8% la final de 1999 la 5,5% in 2006 in special datorita finalizarii procesului de privatizare a Bancii Agricole prin preluarea acesteia de catre Raiffeisen Bank in 2001 si datorita trecerii Bancii Comerciale Romane in categoria bancilor cu capital majoritar privat in urma vanzarii pachetului majoritar din actiunile sale catre Erste Bank la finele lui 2005.

Activitatea desfasurata de primele cinci banci din sistem a mentinut un grad ridicat de concentrare, chiar daca competitia pe piata bancara a ultimilor ani a crescut. Daca analizam gradul de concentrare bancara in functie de ponderea cotei de piata a primelor 5 banci din sistem in functie de activele bancare, observam ca Romania a inregistrat un nivel aproape egal cu nivelul mediul al EU-25, insa totusi sub nivelul mediul al celor 10 state care au aderat la UE in 2004.

Graficul nr. 21.

Sursa: BCE -EU banking structures, oct.2007, www.ecb.int

Gradul de capitalizare bancara, care s-a caracterizat printr-o crestere de la un an la altul atat in termeni nominali cat si in termeni reali.

Tabelul nr. 16. Structura fondurilor proprii/dotare bancilor si sucursalelor straine. Perioada 1999-2006 

Sursa: BNR- Raport anual 2005 - 2006, www.bnro.ro

Principalele modificari produse la nivelul capitalizarii sistemului bancar au fost efectul pe de o parte, a unor prevederi legislative (normele privind etapele de majorare a capitalului social minim, ordonante privind recapitalizarea unor banci, adecvarea capitalului in vederea acoperirii riscurilor specifice), iar pe de alta parte a consolidarii pozitiei pe piata bancara din Romania a unor banci cu capital strain. La 31 decembrie 1999 autoritatea monetara a raportat pe intreg sistem bancar un capital social minim/de dotare in valoare de 994,81 mil. lei noi, valoare ce a ajuns la 31. decembrie 2006, la nivelul de 172.297,1 mil. lei. In aceste valori ponderea cea mai mare o detin capitalul privat (Tabelul nr. 16.)

In ceea ce priveste dimensiunea pietei bancare in Romania aceasta a fost influentata de principalii factori:

procesul de asanare a sistemului bancar;

imbunatatirea permanenta a cadrului legislativ,

deschiderea pietei bancare romanesti pentru investitori straini puternici;

aparitia unor noi operatori bancari;

fuziunile si achizitiile bancare.

Tabelul nr. 17. Institutiile de credit din Romania pe forme de proprietate. Perioada 1999-2006

Sursa: BNR - Rapoarte anuale 1999-2005, www.bnro.ro, *include si Creditcoop

La finalul anului 2006, in Romania functionau 39 de institutii bancare si o organizatie cooperatista de credit - CREDITCOOP -. In totalul celor 39 de banci comerciale se includeau Casa de Economii si Consemnatiuni ca societate bancara cu capital integral de stat si EXIMBANK, cu capital majoritar de stat, 3 banci cu capital privat majoritar autohton ( Banca Transilvania, Banca Comerciala Carpatica si Libra Bank), CREDITCOOP cu capital privat autohton, 3 banci specializate cu capital majoritar strain (doua erau banci de economisire si creditare in domeniul locativ - HVB Banca pentru Locuinte si Raiffeisen Banca pentru Locuinte - si Porche Bank specializata in credite auto) si restul banci universale cu capital privat strain,  orientate indeosebi spre operatiuni bancare de retail.

Un factor important al atragerii de competitori bancari pe piata din Romania, il constituie gradul de intermediere bancara inca scazut al pietei bancare din Romania, comparativ cu alte state din regiune.

Graficul nr. 22.

Sursa: BCE -EU banking structures, oct.2007, www.ecb.int

Cu toate acestea, asa cum se observa si din Graficul nr. 21. , referitor la Romania, ultimii ani s-au caracterizat totusi printr-o crestere a ponderii activelor bancare totale in PIB De la numai 27,8% la finele lui 2002, la 52,6% in 2006 (la 62,1% pentru finele lui 2007).

Din punct de vedere al tarii de origine a capitalului investit in piata bancara autohtona, cei mai importanti investitori provin din tarile UE, respectiv Austria care la finele lui 2006 detinea o pondere de peste 30%, urmata de Grecia, Olanda, Italia, Ungaria, Franta, Cipru, Germania, si alte tari. Intre acestea, o ponderea mica a capitalului bancar strain o detin si investitorii din SUA, sau institutii financiare internationale precum BERD.[1]

Evolutiile structurale la nivelul bilantului agregat al institutiilor de credit din Romania, arata ca acestea au continuat sa se finanteze in principal din disponibilitatile si depozitele atrase de la persoane fizice si juridice rezidente. Cu toate acestea s-a remarcat si o tendinta de crestere a contributiei pasivelor externe in bilanturile institutiilor de credit de pe piata bancara autohtona, reprezentate de imprumuturile si depozitele de la banci si institutii financiare nerezidente.(Tabelul nr. 18.).

Tabelul nr. 18. Structura pasivelor sistemului bancar, 2001-2006 - procent in total pasive -

Sursa: BNR - Rapoarte de stabilitate financiar 2006-2007, www.bnro.ro

Din punct de vedere structural pasivul agregat al institutiilor de credit din Romania este caracterizat prin preponderenta surselor atrase de la sectorul nebancar rezident chiar daca ponderea acestora a avut tendinta de scadere de la un an la altul, de la 70,4% in 2001 la 58,1% in 2006 (Tabelul nr. 18.) Scaderea depozitelor atrase de la companii si populatie s-a datorat indeosebi preferintei acestor categorii de rezidenti pentru indatorare (pentru consum si investitii). In acelasi timp, bancile urmareau atragerea de depozite pe termene mai lungi, mai stabile pentru a satisface cererea ce credite pe termen lung, fapt ce s-a reflectat in descurajarea ofertei de atragere de depozite de la companii si populatie care reprezentau surse atrase pe termen scurt si relativ nesigure.

De remarcat este faptul ca bancile din Romania se bazeaza pe sursele atrase de la sectorul nebancar in proportie de peste 55% in timp ce bancile din zona euro cuprind in pasivul bilantului lor o proportie de doar 30% a surselor atrase de la sectorul nebancar.[2]

Pentru satisfacerea nevoi institutiilor de credit de resurse stabile, acestea au apelat la imprumuturi externe, de la societatile - mama si de la alte institutii financiare in conditiile in care profitabilitatea acestor institutii s-a mentinut ridicata. Efectele apelarii la imprumuturi externe s-a reflectat in cresterea pasivelor externe in bilantul institutiilor de credit din Romania, de la 5,9% in 2001 la 22,5% in 2006.

Directionarile pasivelor bancare acumulate din surse interne si externe, au fost indreptate cu precadere spre piata interna, in principal sub forma creditului neguvernamental, care a consemnat o evolutie in crestere de la un an la altul, mai ales pe segmentul gospodariilor.

Tabelul nr. 19. Structura activelor sistemului bancar, 2001-2006 - procent in total pasive -

Sursa: BNR - Rapoarte de stabilitate financiar 2006-2007, www.bnro.ro, *Creantele asupra BNR cuprind: creante in lei (disponibilitati si depozite), creante in valuta, certificate de depozit BNR.

Activele bancare au consemnat un ritm de crestere anual dinamic, cu preponderenta activelor interne realizate de institutiile de credit in detrimentul activelor externe ale acestora. Motivul cresterii semnificative a activelor interne s-a datorat climatului economic favorabil din aceasta perioada si relaxarii conditiilor de creditare pe segmentul corporatiilor si populatiei. In acest mediu, bancile au "profitat" de oportunitatile pietei romanesti utilizand mare parte din lichiditatile acumulate pentru operatiunile de creditare a companiilor si populatiei rezidente, determinand majorarea creantelor asupra sectorului nebancar de la 44,4% (2001) la 54,8% (2006). Cea mai dinamica crestere a avut-o nivelul creantelor asupra populatiei de la 2,3% (2001) la 22,4% (2006) - Tabelul nr. 19.

Anul 2006, reflecta continuarea nivelului creditului neguvernamental (pana la 53,2% din activul agregat bancar la finele anului) mai ales pe segmentul populatiei. Principalii factori care au determinat aceasta evolutie au fost: nivelul crescut al cererii de credite din partea rezidentilor, cresterea veniturilor populatiei, mediul economic favorabil din ultimii ani (cresterea economica, reducerea inflatiei, aprecierea monedei nationale), intensificarea concurentei pe piata bancara fapt ce a determinat oferta de produse si servicii bancare mai competitive la rate de dobanzi mai scazute precum si aparitia institutiilor financiare nebancare care au contribuit semnificativ la intensificarea concurentei pe piata creditelor.

De asemenea se remarca o scadere continua a creantelor asupra sectorului guvernamental, mai ales dupa 2002, in parte datorita scaderii volumului de certificate de trezorerie emise de stat (mai ales in 2006) si a volumului obligatiunilor de stat in valuta din bilantul bancilor (de exemplu, in perioada dec.2005 - dec. 2006 valoarea obligatiunilor de stat in valuta existente in bilantul institutiilor de credit au scazut de la 429,1 milioane lei la 15,1 milioane lei).

In vederea mentinerii stabilitatii financiare, se observa din Tabelul nr.19., nivelurile ridicate a creantelor asupra BNR, sub forma rezervelor minime obligatorii si a facilitatilor oferite in mod permanent (depozite atrase pe termene de pana la 1 luna si certificate de depozit BNR) de catre aceasta in vederea absorbirii excesului de lichiditate de pe piata. Astfel, creantele asupra BNR au crescut de la 23,4% (2001) la 31,3% (2006).

2. Dimensiunea pietei bancare romanesti la un an de la aderare

Anul 2007, an in care Romania a devenit stat membru al UE, evidentiaza anumite efecte asupra sistemului bancar romanesc. Asa cum se prevedea (prin reglementarile BNR anterior emise, respectiv OUG nr. 99/2006 si OUG nr. 98/2006), odata cu aderarea la UE, a avut loc deschiderea a pietei bancare romanesti spre competitorii din statele membre. Orice institutie de credit dintr-un stat membru are dreptul sa se "implanteze" in Romania pe baza unei notificari transmise anticipat Bancii Nationale a Romaniei. Astfel, provocarea majora pentru institutiile de credit din Romania este sa fie capabile sa faca fata unei concurente autentice si crescande.

Pe parcursul anului 2007, concurenta din sistemul bancar romanesc s-a accentuat sensibil, conducand la transformari structurale, si la o crestere a dimensiunii a pietei bancare romanesti. (Tabelul nr.20).

Tabelul nr. 20. Structura sistemului bancar la finele anului 2007.   -procente-

Sursa: BNR - Raport anual 2007, www.bnr.ro, *include si Creditcoop, ** Sucursala din Bucuresti a Bancii Fortis si-a inceput activitatea doar in 2008.

Principalele evenimente care au generat modificarea dimensiunii pietei bancare, in cursul anului 2007, au fost[3]:

Autorizarea unei noi institutii de credit, Banca Millenium, ce apartine grupului portughez Millenium;

Finalizarea fuziunii prin absorbtie dintre Banca HVB Tiriac si a Bancii UniCredit Romania;

Implantarea in Romania a trei sucursale straine ce apartin unor grupuri financiare din Uniunea Europeana, respectiv:

Fortis Bank SA/NV - sucursala Bucuresti, din zona Benelux;

La CAIXA - sucursala Romania, din Spania;

Finicredito IFC S.A. - sucursala Romania, din Portugalia;

Incetarea si transferarea activitatii sucursalei straine a Bancii Bloom Bank Egipt catre sucursala din Romania a Bloom Bank France S.A. Paris;

Modificarea actionariatului unor banci.

Deschiderea de catre Banca Transilvania (banca ce detine capital majoritar privat autohton) a unei sucursale in Cipru.

In fapt, numarul bancilor a ramas constant 31 de banci si o cooperativa de credit. Au ramas aceleasi 2 banci cu capital majoritar de stat EXIMBANK si CEC (cu capital integral de stat). Au ramas de asemenea aceleasi 3 banci cu capital majoritar privat autohton - Banca Transilvania, Banca Comerciala Carpatica si Libra Bank la care se alatura si Creditcoop ca si organizatie cooperatista de credit. Bancile cu capital majoritar strain au ramas si ele la numarul de 26 de institutii de credit.

Practic modificarea structurala a pietei bancare din Romania a fost generata de implantarea acelor 3 sucursale ale unor banci straine amintite mai sus. S-a ajuns astfel la 42 de institutii de credit care isi desfasoara activitatea in Romania.

La jumatatea anului 2008, surprindem o noua modificare a dimensiunii sistemului bancar, determinata de inregistrarea in Registrul IDC a inca trei sucursale ale unor institutii de credit din alte state membre, respectiv:

DEPFA BANK plc - sucursala Bucuresti, autorizata sa inceapa activitatea din 1 februarie 2008, insa din motive necomunicate, deschiderea efectiva a sucursalei se va realiza doar din 1 octombrie 2008;

BNP PARIBAS LEASE GROUP S.A. FRANTA - sucursala Romania, inregistrata in Registrul IDC la 4 martie 2008, si care va incepe activitatea la o data comunicata ulterior;

Banca Sygma - sucursala Romania, inregistrata in Registrul institutiilor de credit la 27 martie 2007 si cu incepere a activitatii din 1 iunie 2008;

Pe langa acestea, la data de 3 iulie 2008 s-a deschis o noua banca BCR Banca pentru Locuinte, ca si filiala a BCR - ERSTE GRUP.

Avand in vedere tipurile institutiilor de credit ce se pot constitui si functiona in Romania, in baza prevederilor Directivei nr. 48/2006 a CE si transpuse in prevederile OUG nr. 99/2006, art. 3, actual in sistemul bancar activeaza (Tabelul nr.21.):

26 - banci;

1 - organizatie cooperatista de credit;

- banci de economisire si creditare in domeniul locativ;

- banci de credit ipotecar;

- institutii emitente de moneda electronica;

13 - sucursale ale institutiilor de credit din alte state membre;

0 - sucursale din state terte;

Actualmente piata bancara din Romania este formata din:

Tabelul nr. 21. Structura pietei bancare din Romania la 14 septembrie 2008[4]:

Sursa: BNR - Registrul institutiilor de credit din Romania, www.bnro.ro; * Actualmente RBS BANK ROMANIA S.A.

Nivelul agregat al activelor bancare si-a pastrat tredul ascendent inceput cu cativa ani in urma si care la finele anului 2007 acestea au totalizat 250.782,8 milioane lei, in crestere cu 45,6% fata de nivelul anului 2006. Structural, in 2007, cea mai mare pondere au avut-o bancile cu capital majoritar strain, de 82,9% (207.906,7 milioane de lei), apoi la mare distanta, activele bancilor cu capital majoritar autohton au totalizat 12,1% din total (30.330,5 milioane lei), urmate de doar cei 5,0% ai sucursalelor bancilor straine. De remarcat este ca cele 3 banci cu capital privat majoritar autohton au acumulat 16.789,7 milioane lei, ceea ce reprezenta aproximativ 6,7% din activele totale ale sistemului bancar romanesc cuantificate la finele lui 2007. (Tabelul nr. 20.).

De asemenea, in 2007, cota de piata a primelor 5 banci din sistem din punct de vedere al activelor a scazut la 56,5%, iar gradul de concentrare, a reprezentat 57,1% din totalul creditelor acordate, 60% din depozitele atrase, 55,7% din titlurile de stat si 50,1% din capitalurile proprii ale bancilor comerciale romanesti.[8]

Evolutia structurala a bilantului institutiilor de credit si-a continuat traiectoria inceputa in ultimii ani. Activele interne au crescut la 98,3% din total active, nivel influentat mai ales de cresterea creantelor asupra sectorului nebancar autohton au crescut de la 54,8% (2006) la 61,2% (2007), in care influenta cea mai puternica a avut-o cresterea cu 5,3 p.p. a creantelor fata de populatie. Datorita acestui fapt, pentru prima data, anul 2007, confera pozitia de debitor net fata de sistemul bancar a clientelei nebancare rezidente (companii si populatie). Cauza principala a fost continuarea expansiunii creditului acordat populatiei care a depasit sensibil depozitele atrase din sectorul nebancar in total pasiv care au scazut de la 58,1% (2006) la 52,6% (2007). In ansamblu pasivele interne au scazut la 71,7% din total in favoarea continuarii cresterii ponderii pasivelor externe de la 22,5% (2006) la 28,3% (2007).

In anul 2007 nivelul capitalului social/dotare inregistrat per total sistem bancar a fost de 11.015,8 milioane de lei, in crestere cu doar 16,6% fata de nivelul anului 2006. Structural, ponderea cea mai mare o detin, ca si in cazul activelor, bancile cu capital majoritar strain de 73,2% (8.060,4 milioane de lei), apoi bancile cu capital autohton detin 20,6% (din care 12,8% cele 2 banci cu capital majoritar sau integral de stat - EXIMBANK si CEC Bank - si doar 7,8% bancile cu capital privat autohton, fiind o ierarhie inversa decat din punct de vedere al activelor bancare). Capitalizarea sucursalelor straine reprezenta doar 6,2%, respectiv 681,6 milioane de lei.

Analiza gradului de bancarizare este importanta, in special, din punct de vedere al concurentei. De obicei, marii competitori sunt atrasi de pietele cu bancarizare mai scazuta deoarece acest stadiu "promite" obtinerea de beneficii superioare zonelor in care bancarizarea unei economii este ridicata.

Tabelul nr. 22. Indicatorii gradului de bancarizare in Romania, 2006 - 2007

Sursa: BCE -EU banking structures, oct.2007 - 2008, www.ecb.int

In ceea ce priveste Romania, analiza gradului de bancarizare se rezuma doar la analiza datelor disponibile de pe site-ul Bancii Centrale Europene, care publica astfel de indicatori specifici bancarizarii. In baza acestor date observam o imbunatatire a indicatorilor specifici gradului de bancarizare fata de anul 2006.(Tabelul nr. 22). Cu toate acestea, nivelurile acestor indicatori inregistrati in Romania, o claseaza pe ultimele locuri intre celelalte 26 de state membre. De exemplu in functie de numarul de locuitori per institutie de credit ocupam locul 27, pentru numar de locuitori per ATM, per angajat bancar si din punct de vedere al valorii activelor bancare per angajat bancar, Romania ocupa in 2007 locul 27. In ceea ce priveste numarul de locuitori per sucursala bancara, ocupa locul 18. (Anexa nr. 2.).

3. Modificari de perspectiva ale concurentei din cadrul pietei bancare din Romania

Dezvoltarea mediului concurential in contextul noului statut al Romaniei, ca membru UE, va determina treptat schimbari substantiale ale structurii pietei bancare. Aceasta se datoreaza intentiei declarate a unui numar semnificativ de institutii de credit de talie internationala de a furniza in mod direct servicii financiar-bancare pe teritoriul Romaniei. Afirmatia este sustinuta de doua aspecte importante:

Pe de o parte de dreptul institutiilor de credit din statele membre sa se implanteze in Romania doar pe baza unei notificari transmise in prealabil bancii centrale;

Pe de alta parte de dreptul concurentilor directi, pe anumite tipuri de activitati ale institutiilor financiare de a se transforma in institutii de credit.

Conform reglementarilor bancare, adoptate prin OUG nr. 99/2006 - privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, in art. 46, alin 1 si 2, astfel:

" (1) Pentru infiintarea unei sucursale de catre o institutie de credit dintr-un stat membru nu este necesara obtinerea unei autorizatii din partea Bancii Nationale a Romaniei si nici asigurarea unui capital de dotare la nivelul sucursalei

(2) Banca Nationala a Romaniei efectueaza inregistrarea in registrul institutiilor de credit a sucursalelor prevazute la alin. (1) pa baza unei notificari"

Notificarea amintita se transmite BNR de catre autoritatea competenta din statul de origine al institutiei de credit, impreuna cu anumite documente justificative asupra unor date si informatii obligatorii, precum: tipurile de activitati ce urmeaza a se desfasura de sucursala in cauza, identitatea persoanelor care vor conduce activitatea noii sucursale, nivelul fondurilor proprii si suma cerintelor de capital ale institutiei de credit, etc. Dupa obtinerea datelor si informatiilor necesare, BNR aproba deschiderea efectiva a sucursalei in cel mult 2 luni de la inregistrarea notificarii;

La finele anului 2007, un numar de 143 de institutii straine, din alte state membre, au notificat intentia de a oferi servicii bancare pe teritoriul Romaniei. Numarul acestora a crescut in perioada ce a urmat, iar la 14 septembrie 2008, in registrul de evidenta al BNR, erau inscrise 159 de banci precum si activitatile pe care doresc sa le desfasoare direct pe teritoriul tarii noastre. Amintim aici banci de renume ca  HSBC Bank Plc (cea mai mare banca din lume a momentului), J.P. Morgan International Bank Limited, Lloyds TSB Bank plc, Anglo Irish Bank (Austria) AG, Bank of Scotland plc, Barclays Bank plc, Bank of Tokyo-Mitsubishi UFJ (Holland) N.V., Bear Stearns Bank Plc, Commerzbank International S.A., Credit Suisse (UK) Limited, Dresdner Bank AG, etc.

Alaturi de acestea au mai notificat 9 institutii de credit specializate ca institutii emitente de moneda electronica, fapt care ar determina infiintarea primelor banci emitente de moneda electronica din Romania. (Anexa nr.3. ).

Regulamentul nr. 1/2008 - privind transformarea institutiilor financiare in institutii de credit, al BNR, emis in 23 ianuarie 2008 si publicat in Monitorul Oficial nr. 70/30.01.2008 pe baza reglementarilor prevazute de OUG 99/2006, creeaza dreptul institutiilor financiare de a se transforma in unul din tipurile de institutii de credit.

Institutiile financiare sunt reprezentate de acele entitati, diferite de institutiile de credit, a caror activitate principala consta in dobandirea de participatii in alte entitati. Ele pot desfasura si una sau mai mute activitati prevazute de OUG nr. 99/2006, la art. 18 alin. 1., lit. b.) - l.).

Procedura de transformare a institutiilor financiare in institutii de credit cuprinde doua etape:

Aprobarea transformarii institutiei financiare in institutie de credit pe baza unei cereri si a documentelor insotitoare in mod obligatoriu. In acest caz este important ca, capitalul social al institutiei financiare in cauza sa fie constituit numai din varsaminte in numerar. In acelasi timp, rata riscului de credit aferenta portofoliului institutiei financiare, trebuie sa se situeze, in fiecare din ultimele patru luni, peste media anuala a sistemului bancar romanesc calculata si publicata de BNR;

Autorizarea functionarii institutiei de credit rezultate, in baza reglementarilor prevazute de OUG nr.99/2006.

Sursele de date, in special cele ale BNR, nu ofera informatii exacte despre categoriile de institutii care fac parte din grupa institutiilor financiare. Cel mai mult aceste sunt confundate cu institutiile financiare nebancare (IFN), care reprezinta, in fapt, cea mai importanta categorie a institutiilor financiare.

In sfera de monitorizare si supraveghere a bancii centrale, se aflau la finele anului 2007, nu mai putin de 4.563 de institutii financiare nebancare, dintre care 221 au fost inscrise in Registrul General, iar 3 dintre acestea au fost radiate din evidentele BNR.

In 2007, trei institutii financiare nebancare din alte state membre - ABC FACTORS S.A, CIB Lizing Zrt., K&H Pannonlizing Pénzügyi Szolgáltató holding Zrt. - au notificat la BNR desfasurarea de activitati directe in Romania.

Transformarea IFN in institutii de credit, este relativ simpla din punct de vedere al procedurilor, mai ales in ceea ce priveste prima etapa, insa se pune problema indeplinirii cerintelor celei de a doua etape, cand solicitantii trebuie sa indeplineasca criteriile de autorizare a unei institutii de credit. Se pune atunci problema asigurarii unui capital social minim in valoare de 5 milioane euro (denominat in lei) si varsat integral la subscriere. Se pune problema indeplinirii conditiilor in ceea ce priveste calitatea si forta financiara a actionarilor. Se pune problema indeplinirii a numeroase cerinte ce privesc supravegherea bancara, mai exact indeplinirea indicatorilor de prudentialitate si a acoperirii principalelor categorii de riscuri (de credit, de piata, operational, de lichiditate, etc). Deci, numai IFN puternice, cu o capitalizare financiara solida, administrata de actionari puternici si care se bucura de renume se vor transforma cel mai repede si mai usor in institutii financiare. Prin urmare, din acest punct de vedere nu ne putem astepta la o schimbare spectaculoasa a numarului de institutii de credit ce activeaza in Romania, cel putin nu pe termen scurt.

Cu toate acestea consideram totusi ca se intrevede o concurenta tot mai acerba, pe piata bancara din Romania, motivata cu precadere de noile sucursale ale institutiilor de credit din alte state membre ce se vor deschide in Romania.

Diversitatea pietei bancare din Romania - caracterizare generala

Diversitatea pietei bancare din Romania, privita aici din punct de vedere al originii bancilor institutiilor de credit care activeaza pe aceasta piata, ne arata faptul ca primele trei locuri din punct de vedere al tarii de origine al capitalului investit, au fost ocupate la finele anului 2007, de Austria cu 22% in total capital bancar, Grecia cu 21,7% si Olanda cu 7,7%, locuri dobandite chiar din 2001, indeosebi Austria si Grecia.

Tabelul nr. 23. Participatiile straine la capitalul bancilor comerciale si a sucursalelor bancilor straine din Romania (sfarsitul perioade)  - procente -

Sursa: BNR - Rapoarte anuale 2001-2007, www.bnro.ro.

Ponderea cea mai mare a capitalului strain provine, dupa cum se poate observa, din tari membre ale UE. Dintre acestea, marile grupuri bancare care au investit in Romania, au avut in vedere diverse motivatii, dintre care, incercand sa le surprindem, amintim:

O motivatie deseori declarata oficial, este cea a extinderii activitatii lor globale catre tari din Europa Centrala si de Est, tari care au fost supuse sistemului centralizat de economie, inaintea anilor 1989, si care de dupa reformarea sistemelor bancare ale acestora, prezentau oportunitati. Din experienta tarii noastre spunem ca oportunitatile s-au concretizat in achizitia unor banci de stat supuse privatizarii la preturi convenabile, sau achizitia altora mai mici, cu capital privat autohton si cu probleme financiare astfel ca salvarea din partea unor investitori straini de renume era binevenita.

Alte motivatii pot rezulta din divergenta sistemelor bancare ale tarilor in curs de dezvoltare fata de sistemele bancare, mai precis fata de pietele bancare din tarile avansate. Dupa ce majoritatea tarilor in tranzitie sau in curs de dezvoltare au aliniat reglementarile bancare cu cele stabilite la nivel regional si/sau international, precum si sub impactul globalizarii activitatilor bancare, interesul marilor grupuri financiar-bancare ale lumii, de a se "implanta" in astfel de "tari cu oportunitati" a crescut. Pentru tarile avansate, abordarea "tarilor cu oportunitati" prezenta mari probabilitati de a obtine cote de piata superioare si profituri crescute, deoarece in aceste tari, concurenta se prezenta la un nivel scazut comparativ cu cea de pe piata de origine, iar gradul de bancarizare era de asemenea la un nivel scazut si cu potential.