Structuri institutionale implicate in executia bugetara

Structuri institutionale implicate in executia bugetara

In practica, etapele procesului bugetar in tarile democratice din punct de vedere politic, economic si social se realizeaza prin intermediul institutiilor publice specifice statului de drept. Acest sistem institutional este, pe de o parte, separat pe orizontala, in subsisteme institutionale ale celor trei puteri de stat (legislativa, executiva si judicioasa), iar pe de alta parte, subordonare pe verticala, a institutiilor in cadrul fiecaruia din aceste subsisteme.

La solutionarea problemelor financiare participa:

organe care fac parte din sistemul democratiei reprezentative ( Parlamentul; consiliile judetene, municipale, orasenesti si comunale);

organe care fac parte din autoritatea administrativa (Guvernul; ministere si alte organe centrale ale administratiei publice);

organe financiare specializate ale puterii executive, compartimente financiare din unitatile economice.

Anumite organe, dintre cele prezentate anterior, sunt investite prin lege cu dreptul de a lua decizii si de a controla modul de aplicare a acestora. Altele, au atributii precise pe linie de planificare financiara, indrumare si control.

Parlamentul, in calitate de organ reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii, are urmatoarele atributiuni in domeniul finantelor publice: dezbate si aproba programul Guvernului care cuprinde liniile directoare ale politicii interne si externe a statului si controleaza aplicarea acestuia; adopta legi care reglementeaza activitatea din toate domeniile vietii sociale, inclusiv cele referitoare la problemele economice, financiare si monetare, cum sunt: legea privind finantele publice, legea bancara, legea contabilitatii etc; examineaza si aproba, anual, bugetul national public, precum si conturile de executie ale componentelor acestuia.

Guvernul Romaniei indeplineste, potrivit reglementarilor in vigoare, urmatoarele atributiuni: asigura realizarea politicii financiare a statului, conform programului de guvernare acceptat de Parlament; elaboreaza, anual, proiectele bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, precum si ale conturilor generale anuale de executie ale acestora, le supune spre aprobare Parlamentului, iar dupa aprobare raspunde de realizarea prevederilor bugetare; examineaza periodic executia bugetului national public si a bugetelor fondurilor speciale si adopta masuri pentru mentinerea sau imbunatatirea echilibrului bugetar; raspunde de recuperarea creantelor externe ale statului; emite hotarari pentru organizarea executarii legilor (respectiv norme metodologice, regulamente de aplicare); in perioada vacantelor parlamentare, emite ordonante pentru reglementarea unor probleme, ce nu sufera amanare, din domeniul finantelor publice.

Ministerul Finantelor Publice este institutia de maxima importanta in desfasurarea activitatii structurilor economice, financiare si fiscale din Romania si functioneaza pe baza dispozitiilor legale privind finantele publice si a celor privind organizarea si functionarea sa[1], aplicandu-se strategia si programul de guvernare in domeniul finantelor publice.

Rolul Ministerului Finantelor Publice este acela de constituire si gestionare generala a resurselor financiare publice printr-un sistem complex de bugete: bugetul de stat; bugetul asigurarilor sociale de stat; bugetele locale; bugetele fondurilor speciale; bugetele fondurilor externe nerambursabile; al trezoreriei statului si a altor institutii publice cu caracter autonom. Aceasta activitate se desfasoara, cu asigurarea echilibrului bugetar si aplicarea politicii financiare a statului. La baza elaborarii si executiei acestor bugete stau principiile universalitatii, publicitatii, unitatii, anualitatii, specializarii bugetare si unitatii monetare. In acest sens, Ministerul Finantelor Publice asigura incasarea in numerar si prin conturi a veniturilor stipulate de aceste bugete si efectueaza operatiunile de trezorerie privind imprumuturile guvernamentale. La determinarea cheltuielilor publice, Ministerul Finantelor are in vadere politica financiara a statului, numarul de salariati, reteaua de institutii publice in functiune, cele care urmeazaa se finanata, folosirea bazei tehnice existente cu maxima eficacitate. De asemenea, principalele directii de utilizare a fondurilor publice sunt indreptate catre: sectorul social (invatamant, sanatate, ocrotiri si asigurari sociale, cultura, arta, tineret si sport, refacerea si ocrotirea mediului inconjurator); sustinerea programelor de cercetare; sectorul economic; sectorul de aparare a tarii, ordinii publice si sigurantei nationale; administratia publica centrala si locala; dobanzile aferente datoriei publice si cheltuielile determinate de emisiunea si plasarea valorilor mobiliare.

Ministerul Finantelor Publice actioneaza prin mijloace specifice pentru combaterea si eliminarea evaziunii fiscale si a coruptiei, si infaptuieste politica vamala a tarii. Coordoneaza si supravegheaza activitatea in domeniul loteriilor de stat, elibereaza licente, in conditiile legii, pentru practicarea jocurilor de noroc.

In scopul coordonarii politici financiare, stabilita de Guvern si aprobata de Parlament, privind politica valutara, monetara si de credit, Ministerul Finantelor Publice colaboreaza cu Banca Nationala a Romaniei pentru elaborarea balantei de plati externa, a balantei creantelor si angajamentelor externe si propune solutii pentru acoperirea deficitului sau utilizarea excedentului, participa singur sau impreuna cu Banca Nationala la tratative externe in domeniul financiar valutar si de plati, si avizeaza in faza de proiect acorduri si protocoale incheiate cu parteneri externi. Totodata acesta analizeaza si propune cadrul legislativ privind imprumuturile necesare acoperirii deficitului bugetar sau pentru lucrari si actiuni de interes public, sabileste dobanda pentry finantarea deficitului de stat din disponibilitatile aflate temporar in contul general al trezoreriei statului.

Ministerul Finantelor Publice participa in numele statului, in tara si strainatate, dupa caz, la tratative externe privind acordurile bilaterale si multilaterale, de promovare si protejare a investitiilor si la conventiile de evitare a dublei impuneri si de cobatere a evaziunii fiscale. Avizeaza, in faza de proiect acordurile, angajamentele, protocoalele sau alte asemenea intelegeri incheiate cu parteneri straini, precum si proiectele de acte normative care contin prevederi de ordin financiar-bancar, incheiate de institutiile publice.

Conducerea Ministerului Finantelor Publice se exercita de catre ministru, care subordoneaza intreaga activitate a institutiei si o reprezinta in raporturile cu celelalte ministere, alte autoritati publice si organizatii din tara, cu organisme similare din alte tari, precum si cu persoane fizice si juridice. Ministrul are in subordine directa secretarii de stat, cu atributii si sarcini specifice activitatilor desfasurate de minister si care sunt stabilite prin ordin al acestuia.

Trezoreria generala a statului reprezinta o structura specializata a Ministerului Finantelor Publice, care cuprinde o trezorerie centrala (organizata in cadrul Ministerului Finantelor) si trezorerii organizate in cadrul Directiilor generale ale finantelor publice din municipiul Bucuresti si resedintele judetene, in cadrul Administratiilor financiare municipale, Circumscriptiilor fiscale orasenesti si a Perceptiilor rurale.

Prin trezoreria statului se asigura: executia de casa a bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat si a bugetelor locale, prin incasarea veniturilor bugetare cuvenite si asigurarea finantarii obiectivelor prevazute, in limita creditelor bugetera stabilite; gestionarea mijloacelor banesti extrabugetare si a celor aferente fondurilor speciale; gestionarea datoriei publice interne si externe (respectiv primirea imprumuturilor guvernamentale interne si externe, alocarea sumelor aferente pe destinatiile stabilite, rambursarea ratelor scadente si plata dobanzilor aferente imprumuturilor publice); efectuarea de plasamente pe deferite termene a disponibilitatilor mobilizate in conturile sale si a altor operatiuni financiare in contul administratiei centrale de stat.

Contul general al trezoreriei statului functioneaza la Banca Nationala a Romaniei, iar soldul sau se include in bilantul acesteia. Disponibilitatile banesti din acest cont se pot utiliza in urmatoarea ordine obligatorie: acoperirea temporara a deficitului curent al bugetului de stat; acoperirea teporara a golurilor de casa, inregistrate de bugetele locale; acoperirea temporara a deficitului curent al bugetului asigurarilor sociale de stat si a deficitelor temporare ale bugetelor fondurilor speciale; efectuarea de plasamente financiare, pe termen scurt, prin Banca Nationala a Romaniei; acordarea de imprumuturi pe termen lung si mediu pentru finanterea si refinantarea deficitelor anuale ale bugetului de stat, pe seama disponibilitatilor pe permen mediu si lung din contravaloarea in lei a imprumuturilor externe.

In scopul functionarii sale, Trezoreria statului dispune de un buget propriu care se intocmeste anual de catre Ministerul Finantelor si este supus spre aprobare Guvernului, o data cu propunerile pentru proiectul bugetului de stat. De asemenea, periodic, Ministerul Finantelor intocmeste informari si/sau rapoarte in legatura cu modul cum a fost executat contul general al Trezoreriei statului, pe care le prezinta Guvernului.

Curtea de Conturi constituie organul suprem de control financiar si de jurisdictie in domeniul financiar si functioneaza pe langa Parlamentul tarii, iar in unitatile administrativ-teritoriale, functiile Curtii se exercita prin camerele de conturi judetene. Aceasta isi exercita functia de control: asupra modului de formare si intrebuintare a resurselor financiare ale sectorului public; asupra modului de gestionare a patrimoniului public si privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale.

Obiectul controlului exercitat de Cutrea de Conturi il fac: formarea si utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurarilor sociale de stat si ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale, precum si miscarea fondurilor intre aceste bugete; constituirea, utilizarea si gestionarea fondurilor speciale si a fondurilor de tezaur; formarea si gestionarea datoriei publice si situatia garantiilor guvernamentale pentru credite externe si interne; situatia, evolutia si modul de administrare a patrimoniului public si privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale de catre institutiile publice, regiile autonome, societatile comerciale sau de catre alte persoane juridice in baza unui contract de concesiune sau inchiriere.

Sunt supuse controlului Curtii de Conturi: statul si unitatile administrati-teritoriale, in calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile si institutiile lor publice, autonome sau nu; Banca Nationala a Romaniei; regiile autonome; societatile comerciale la care statul, unitatile administrativ-teritoriale, institutiile publice sau regiile autonome detin singure sau impreuna, integral sau mai mult de jumatate din capitalul social; organisme autonome de asigurari sociale sau de alta natura, care gestioneaza bunuri, valori sau fonduri, intr-un regim legal obligatoriu; alte persoane juridice.

Curtea de Conturi efectueaza controlul preventiv la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, ai bugetului asigurarilor sociale de stat si ai bugetelor fondurilor speciale, precum si controlul preventiv asupra: conturilor anuale de executie a bugetelor, a fondurilor de tezaur; contului anual al datoriei publice a statului; garantiilor guvernamentale pentru credite interne si externe primite de catre alte persoane juridice.

Dupa verificarea conturilor, Curtea de Conturi hotaraste asupra descarcarii de gestiune, iar in cazul descoperirii unor nereguli, acestea sunt aduse la cunostinta Colegiului jurisdictional care judeca si hotaraste cu privire la rezolvarea lor.

Banca Nationala a Romaniei constituie banca centra a statului roman, avand ca obiectiv fundamental asigurarea stabilitatii monedei nationale. Elaboreaza, aplica si raspunde de politicile monetara, valutara, de credit si de plati, precum si de autorizarea si supravegherea prudentiala bancara, in cadrul politicii generale a statului. In calitate de unica institutie autorizata sa emita insemne monatare, emite si pune in circulatie bancnote si monede metodice, ca mijloace de plata legale pe teritorilul tarii. Alte atributii sunt: efectuarea operatiunilor pe piata monetara, operatiuni in contul statului, precum si operatiuni cu aur si active externe; acordarea de credite bancilor, pe timp limitat, garantate cu titluiri de stat, cambii, bilete la ordin si cu alte hartii de valoare; deschide bancilor conturi curente si le asigura servicii de compensare, depozitare si plata; participa, in numele statului, la tratative si negogieri externe in probleme financiare, monetare, valutare, de credit si de plati.

Conducerea Bancii Nationale a Romaniei este realizata de un consiliu de administratie, numit de Parlament, la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale celor doua Camere a acestuia.

Ministerul Muncii si Protectiei Sociale are atributii in ceea ce preiveste asigurarile sociale de stat si protectia sociala a cetatenilor. De asemenea, acest minister are atributii si in ceea ce priveste problemele recalificarii si reorientarii profesionale a persoanelor ce doresc acest lucru, incadrarii in munca a somerilor si a altor persoane. In domeniul finantelor, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale are urmatoarele atributii: elaboreza proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat si asigura executarea acestuia, dupa aprobarea acestuia de catre Parlament; asigura constituirea si gestionarea fondului destinat platii ajutorului de somaj; ofera asistenta de specialitate, la cerere, organismelor care au constituite sisteme proprii de asigurari sociale.

Ministerele si celelalte organe ale administratiei centrale de stat, prin compartimentele specializate, au urmatoarele atributiuni principale in domeniul financiar elaboreza bugetele de venituri si cheltuieli si urmaresc realizarea acestora; repartizeaza creditele bugetare organelor ierarhic inferioare; exercita controlul financiar intern asupra activitatii unitatilor subordonate, luand sau propunand, dupa caz, masurile pentru remedierea deficitelor constante.

Administratia publica locala functioneaza in unitatile administrativ-teritoriale bazandu-se pe principiile: autonomiei locale; eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale; consultarii cetatenilor in problemele locale de interes deosebit. La nivelul comunelor si oraselor functioneaza consiliile locale (care au calitatea de autoritati deliberative) si primariile (ca autoritati executive).

Atributiile principale ale consiliilor locale in problemele legate de finantele publice locale si de alta natura de interes local sunt: aprobarea bugetului local, formarea, administrarea si executarea acestuia; stabileste impozitele si taxele locale, precum si taxele speciale, pe termen limitat, in conditiile legii; administreaza domeniul public si privat al localitatii si exercita drepturile legale cu privire la societatile comerciale pe care le-a infiintat; infiinteaza institutii si unitati economice de interes local; hotaraste asupra concesionarii sau inchirierii de bunuri sau de alte servicii publice de interes local, precum si asupra participarii, cu capital sau cu bunuri, la societatile comerciale pentru realizarea de lucrari si servicii de interes public local, in conditiile legii.

Atributiile principale ale primarului sunt: intocmeste proiectul bugetului local, contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune aprobarii consiliului local; exercita functia de ordonator principal de credite; verifica incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local si comunica consiliului cele constatate; supravegheaza inventarierea si administrarea bunurilor care apartin localitatii respective.

Consiliul judetean reprezinta autoritatea administratiei publice judetene pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti in vederea realizarii serviciilor de interes judetean. In domeniul finantelor publice locale consiliul judetean are urmatoarele atributiuni principale: adopta programe si prognoze de dezvoltare economico-sociala a judetului si urmareste realizarea acestora; adopta bugetul propriu al judetului si contul de incheiere a exercitiului bugetar; stabileste impozitele si taxele judetene, precum si taxele speciale de timp limitat, in conditiile legii. Presedintele consiliului judetean este ordonator principal de credite si intocmeste proiectul bugetului propriu al judetului si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului.

Prefectul, in calitate de reprezentant al Guvernului pe plan local, poate ataca in fata instantei de contencios administrativ, actele autoritatilor administratiei publice locale, in cazul in care le considera ilegale

Regiile autonome si societatile comerciale, prin compartimentele lor specializate, indeplinesc urmatoarele atributiuni; gestioneaza activele, intretin relatii financiare cu salariatii, furnizorii si beneficiarii lor, cu bancile si cu organale financiare; elaboreza proiectul anual al bugetului de venituri si cheltuieli; dupa aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli, adopta masuri pentru executare a indicatorilor lor; organizeaza si conduc contabilitatea, intocmesc bilantul contabil, contul de profit si pierdere si situatia principalilor indicatori economico-financiari; intocmesc, la timp si corect, documentele de incasari si plati in numerar si prin virament, le introduc in banca, verificand inregistrarea lor in extrasele de cont si in registrul de casa; organizeaza si exercita controlul financiar preventiv si controlul gestionar de fond asupra modului de gestionare a resurselor materiale si banesti; examineaza periodic activitatea economico-financiara a unitatii.

Modul de organizare si functionare a institutiilor, care participa la realizarea procesului bugetar, "asigura prevenirea abuzului de putere din partea uneia sau alteia dintre institutii"[2]. Aparitia acestui conflict de interese intre puterile statului se evita prin aceea ca fundamentarea bugetului se realizeaza de catre Guvern, iar aprobarea lui de catre Parlament, precum si prin faptul ca organismele publice din cadrul Guvernului care executa bugetul aprobat sunt supuse controlului financiar al unei institutii din afara Guvernului (Curtea de Conturi), aceasta desfasurandu-si activitatea sub autoritatea Parlamentului.

Autonomia subsistemelor institutionale apartinand celor trei puteri ale statului, precum si controlul public desfasurat asupra activitatii institutiilor respective, asigura premisele pentru armonizarea alocarii resurselor publice in directia satisfacerii intr-o masura mult mai ridicata a solicitarilor populatiei pentru servicii si bunuri publice, precum si utilizarea cu o eficienta cat mai ridicata a alocatiilor bugetare.