Studiu de caz - Organizarea Bancii Naționale a Romaniei

Studiu de caz - Organizarea Bancii Na ionale a Romaniei

Romania moderna nu putea fi imaginata fara o Banca Naționala. Pentru a pune insa cheia de bolta a statului roman modern format in ecourile revoluției de la 1848 astfel incat acesta sa se țina laolalta și sa dureze , trebuiau slefuite in prealabil celelalte pietre , trebuia dobandit indeajuns meșteșug, aceasta fiind o explicație a faptului ca Banca Nationala a Romaniei a putut fi creata doar la 1880 deoarece inceputurile Romaniei moderne se situeaza in prima jumatate a veacului al XIX - lea.

Intemeietorii ei - personalitați hotarate, aparținand mișcarii liberale - erau purtatorii plini de energie ai unui patriotism pragmatic și european. In februarie 1880 , guvernul I.C.Bratianu depune in Camera proiectul pentru inființarea unei banci naționale, in expunerea de motive, la acea vreme, spunandu-se: "atat principiile constitutive, cat și mecanismul funcționarii ei au fost luate de noi din legea constitutiva a Bancii din Belgia, care intr-un timp scurt de 30 de ani (1850-1880) a dat acelei mici , dar fericite țari cele mai frumoase rezultate".

In Parlament, dupa ample discuții s-a votat crearea B.N.R. - una dintre primele banci centrale din aceasta parte a Europei; prin crearea Bancii Naționale a Romaniei intemeietorii ei vor fi urmariți, fara indoiala, și scopuri ale luptei lor politice - partinazare ori chiar personale - dar astazi sunt șterse culorile omenești in fața unei opere durabile care le-a supraviețuit prin maiestria cu care a fost construita și rigoarea cu care a funcționat .

Sunt demne de amintit cuvintele, pe care in 1910, Take Ionescu le rostea cu prilejul numirii unui membru in Consiliul de Administrație al B.N.R., care nu se bucura de prea multa simpatie: " Banca Naționala a fost astfel așezata de inaintași, cu o asa armatura, pe așa baze solide, incat poate merge singura și chiar daca s-ar gasi nebuni sa va trimita acolo nu unul, ci zece oameni rai, nu ar putea-o scoate din randuiala ce are și care-i asigura propasirea" .

O ilustrare a acestei "formule magice " de longevitate profesionala o constituie chiar situația tipica ce se reproduce in Banca Naționala a Romaniei dupa revoluția din decembrie 1989. Este vorba despre imbinarea a doua generații : cei care au rezistat vicisitudinilor vremii, pastrand spiritul secular al Instituției și cei care au venit cu emulația și dinamismul unei pleiade de tineri constructori, realizandu-se un fructuos aliaj la temperatura convingerilor, motivațiilor și afecțiunii impartașite pentru Banca Naționala a Romaniei.

Din anul 1990 incoace, stradania intregului colectiv - tineri și mai varstnici - a fost nu numai sa reinoade intrerupta de cele patru decenii de economie centralizata dar și sa consacre un model nou, cerut de timpul in care traim și mai ales de viitor: banca centrala de tip occidental contemporan, cu repertoriu complet de funcții, intr-o țara care și-a asumat tranziția la o economie concurențiala și integrabila pe plan european .

Legile bancare adoptate de Parlamentul Romaniei in 1991 care consacra noul statut de banca centrala moderna pentru Banca Naționala se aliniaza, in general, standardelor Uniunii Europene, facilitand intr-o anumita masura, procesul de integrare a țarii noastre in structurile Europei unite. Stabilirea și conducerea politicii monetare și de credit, a politicii valutare a statului, autorizarea, reglementarea și supravegherea activitații bancilor comerciale din țara noastra reprezinta domenii de mare raspundere pe care legiuitorul le-a pus in sarcina Bancii Naționale. Indeplinirea lor presupune o neincetata lupta contra cronometru cu problemele grele ale tranziției, cu o conjunctura internaționala mai degraba nefavorabila - daca nu chiar ostila cateodata.

Prima Banca Naționala a Romaniei a pornit la drum in mai 1991, cu o visterie aproape goala in momentul in care se derulau ample liberalizari de prețuri iar excedentele comerciale obținute forțat in anii '80 se intorceau ca un bumerang sub forma unor importuri sporite și greu de finanțat; in aceste condiții, Romania nu-și putea permite sub nici o forma incetarea plaților și acest lucru a fost evitat chiar daca au fost necesare compromisuri și temporar, sacrificarea monedei naționale.

B.N.R. este direct raspunzatoare de finanțarea sau inființarea unor instituții de mare interes public - ( Banca de Export-Import a Romaniei, Institutul Bancar Roman iar mai recent, Casele de Compensație Interbancara și Bursa de valori din București ) - piloni instituționali pe care se sprijina noua evoluție a Romaniei, consolidand in fapt structurile statului de drept. De-alungul timpului, pentru a-și indeplini misiunea sa de interes public, cea mai veche banca a țarii a trebuit sa se adapteze, raspunzand exigențelor economice, constrangerilor politice și sfidarilor tuturor crizelor sistemului financiar al Romaniei moderne.

Banca Naționala a Romaniei este un institut de interes public creat ca efect al unei legi organice acum 115 ani din Legea promulgata in 11/12 aprilie și publicata in Monitorul Oficial la 17/19 aprilie 1880 care instituia privilegiul excusiv al acestei societați anonime (aflata pe atunci, in proporție de doua treimi in proprietatea acționarilor privați ) de a emite moneda statului roman. Astazi, B.N.R. nu este o banca la fel ca toate celelalte, deoarce in ceea ce privește operațiunile de credit ea nu trateaza decat cu instituții financiare și cu statul și nu cu agenții economici ori cu persoanele fizice utilizatoare de imprumuturi, fiind astfel o structura de gestiune autonoma a unor fonduri publice avand insarcinari economice și sociale specifice.

Aceasta banca ține o contabilitate proprie pe principii comerciale general acceptate, putandu-și incheia activitatea anuala cu profit sau cu pierdere; profitul este impozitat de Ministerul Finanțelor ca venit al bugetului de stat, iar profitul ramas dupa impozitare este repartizat prin hotararile Consiliului de Administrație ales de catre Parlamentul Romaniei.

In prezent Banca Naționala a Romaniei este organizata conform Legii 101/1998 privind Statutul Bancii Naționale a Romaniei, lege care prezinta statutul, obiectivele, funcțiile și organizarea B.N.R., conducerea și administrarea acesteia.

Conform acestei legi, Banca Naționala a Romaniei este condusa de un consiliu de administrație, a carui activitate este reglementata de prevederile legii mai sus amintite și de regulamentele B.N.R.; de asmenea conducerea executiva a bancii se exercita de catre guvernator ( in prezent pe acest post fiind numit guvernatorul interimar Emil Iota Ghizari), prim-viceguvernator și doi viceguvernatori.

Consiliul de administrație al Bancii Naționale a Romaniei este compus din noua membrii, astfel:

a.      Un președinte, care este și guvernator al B.N.R.;

b.     Un vicepreședinte, care este in același timp și prim-viceguvernator;

c.      Sapte membrii, dintre care doi sunt și viceguvernatori, iar ceilalți cinci membrii nu sunt salariați ai Bțncii Naționale a Romaniei.

Acestui consiliu de administrație ii sunt subordonate cele 14 direcții generale din componența B.N.R.:

I.         Direcția generala politica monetara și valutara.

II.       Direcția statistica.

III.     Direcția operațiuni de piața.

IV.            Direcția operațiuni bancare.

V.      Direcția politici financiar-bancare.

VI.            Direcția supraveghere.

VII.          Direcția resurse umane.

VIII.        Direcția contabilitate.

IX.            Direcția servicii informatice.

X.      Direcția secretariat.

XI.            Direcția logistica.

XII.          Direcția audit intern.

XIII.        Direcția juridica.

XIV.       Direcția decontari bancare

Bibliografie

Costica, Lazarescu - Politici si tehnici bancare

Gheoghe Manolescu - Politica monetara in perspectiva globalizarii

George Papari - Politici si tehnici bancare

Imireanu M. GHE. - Tehnica Si Practica Operatiunilor Bancare - Ed. Tribuna Economica, Bucuresti, 1995

Circulara Bnr Nr. 21 Din 1 Iulie 2002 Privind Modificarea Si Completarea Regulamentului Nr 1/2001 Privind Organizarea Si Functionarea La Banca